1ra-1254/2016 — art.152 alin.1, 287 alin.2 CP

1ra-1254/2016 — art.152 alin.1, 287 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1254/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

18 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma, Nicolaev Ghenadie, Vladimir Timofti și Moraru

Petru

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Hîncu Sergiu în numele inculpatului Profir Alexandr și de avocatul Nastas

Victor în numele inculpatului Țîrdea Andrei, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Nisporeni din 31 decembrie 2015, și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, în cauza penală în

privința lui

Țîrdea Andrei Dmitrii, născut la

17.03.1984, originar și domiciliat r-nul

Nisporeni, sat. Șîșcani,

Profir Alexandr Gheorghii, născut la

15.02.1991, originar din mun. Chișinău,

domiciliat r-nul Nisporeni, sat. Șîșcani.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.04.2015 – 31.12.2015;

Instanța de apel: 08.02.2016 – 09.03.2016;

Instanța de recurs: 23.05.2016 – 18.10.2016.

A C O N S T A T A T :

Țîrdea Andrei și Profir Alexandr au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare și în baza art.

1

152 alin. (2) lit. c1), e) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsă sub formă de

amendă fiecăruia în mărime de 400 u.c. sau 8000 lei.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concursul de infracțiuni,

inculpaților le-a fost stabilită definitiv, fiecăruia, pedeapsă de 5 ani închisoare

și 400 u. c. ce constituie 8000 lei.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat

pedeapsa cu închisoare stabilită inculpaților Țîrdea Andrei și Profir Alexandr

pe un termen de probă de 3 ani, cu condiția că ei în termenul de probă nu vor

săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită,

vor îndreptăți încrederea ce li s-a acordat.

Măsura preventivă aplicată inculpaților Țîrdea Andrei și Profir Alexandr -

obligația de a nu părăsi localitatea, a fost menținută ambilor până la devenirea

sentinței definitive.

Acțiunea civilă înaintată de către Bosoi Alexandru privind încasarea

prejudiciului material și moral, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile.

inculpații Țîrdea Andrei și Profir Alexandr, la începutul lunii decembrie 2014,

ziua precisă nu a fost posibil de stabilit, aproximativ între orele 1500-1600,

aflându-se pe drumul public din marginea com. Șișcani, r-nul. Nisporeni,

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate și cu o obrăznicie deosebită, intenționat, s-au apropiat de partea

vătămată Bosoi Alexandru și l-au coborât forțat din căruță, după care fără nici

un motiv, i-au aplicat ambii multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite

regiuni ale corpului, cauzându-i luxația extremității acromiale drepte a

claviculei, fractura coastei II pe dreapta pe linia paravertebrală, leziuni ce se

califică ca vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată.

numele părții vătămate Bosoi Alexandru, avocatul Nastas Tatiana în numele

inculpatului Țîrdea Andrei și avocatul Hîncu Sergiu în numele inculpatului

Profir Alexandr.

3.1. Procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței

în latura penală și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Țîrdea Andrei și Profir Alexandr să fie

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.152 alin. (2) lit. c1), e) Cod

penal, la 5 ani închisoare fiecăruia, cu executarea în penitenciar de tip

2

semiînchis, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare

fiecăruia, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

de pedepsei a stabili inculpaților 6 ani închisoare fiecăruia, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor apelantul a invocat următoarele argumente:

- pedeapsa stabilită inculpaților a fost individualizată greșit.

Instanța de fond nu a ținut cont de faptul, că inculpații au acționat din

motive josnice și în baza intențiilor huliganice, că acțiunile acestora au fost

îndreptate asupra unei persoane în etate și faptul că leziunile pricinuite părții

vătămate se atribuie ambele luate în cumul cât și separat la vătămării

corporale medii.

Instanța de fond neîntemeiat a reținut faptul, că în procesul penal au fost

constatate 2 circumstanțe atenuante și anume: conduita bună a inculpaților

înainte de comiterea infracțiunii, lipsa antecedentelor penale, atitudinea

inculpaților după comiterea infracțiunii, constând în prezentarea acestora la

fiecare citare a organelor de drept. Circumstanțe care nu sunt stipulate în art.

76 Cod penal.

Cu referire la conduita inculpaților procurorul a menționat, că la

materialele cauzei penale sunt anexate cazierele contravenționale ale

condamnaților Țîrdea Andrei și Profir Alexandr, astfel în baza acestor probe

care caracterizează personalitatea inculpaților, se constată, că Profir Alexandr,

anterior a fost atras la răspundere contravențională de 4 ori, iar Țîrdea Andrei

anterior a fost supus răspunderii contravenționale pentru huliganism nu prea

grav.

Iar ce privește prezentarea inculpaților la citarea organelor de drept,

procurorul a menționat că aceștia potrivit legii erau obligați să se prezinte la

citarea organelor de drept.

A menționat faptul, că inculpații după comiterea infracțiunii nu au

recunoscut vina și nu au reparat prejudiciul cauzat.

Instanța de fond neîntemeiat a constatat lipsa circumstanțelor agravante,

deoarece acuzatorul de stat în concluziile scrise a indicat în partea

constatatoare, că inculpații au acționat în coautorat, ceea ce constituie

participație simplă și este menționat la art. 77 alin. (1) pct. c) Cod penal în

calitate de circumstanță agravantă.

Astfel, procurorul a menționat, că pedeapsa penală este echitabilă atunci

când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale

cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

3

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune, ori în cazul pedepsei aplicate

inculpaților Țîrdea A. și Profir A. aceasta este una inechitabilă și nu va asigura

atingerea scopurilor pedepsei.

3.2. Avocatul Tîmbur Ion în numele părții vătămate Bosoi Alexandru a

solicitat casarea parțială a sentinței în latura penală și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Țîrdea

Andrei și Profir Alexandr să fie recunoscuți vinovați și condamnați, definitiv,

la 6 ani închisoare fiecare.

În motivarea cerințelor apelantul a invocat următoarele argumente:

- instanța de fond a stabilit inculpaților o pedeapsă prea blândă și

neîntemeiat a suspendat executarea acesteia în baza art. 90 Cod penal,

deoarece inculpații au comis două infracțiuni față de partea vătămată Bosoi

Alexandru, care era în stare de neputință de a se apăra, el fiind de o vârstă

înaintată de 77 ani și a fost bătut cu cruzime, fără nici un motiv.

Consideră, că instanța de judecată nu a ținut cont nici de personalitatea

inculpaților, care nu sunt angajați în câmpul muncii, nu recunosc vina, nu se

căiesc de cele comise, n-au compensat dauna părții vătămate și cel puțin

măcar nu și-au cerut scuze de la pătimit.

3.3. Avocatul Nastas Tatiana în numele inculpatului Țîrdea Andrei, a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

privind achitarea inculpatului Țîrdea Andrei.

În motivarea cerințelor apelantul a invocat următoarele argumente:

- sentința de condamnare în privința lui Țîrdea Andrei este neîntemeiată,

bazată în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate Bosoi Alexandru, care a

comunicat inițial altor persoane și lucrătorilor medicali ca a căzut de pe o

căpiță de fân.

Totodată a menționat, că nevinovăția inculpatului se confirmă total prin

declarațiile lui Profir Alexandru, Lăcătuș Victor, Cazacu Victor, Căpăstru Tudor

și parțial prin declarațiile fiicei părții vătămate Rotaru Ioana, și declarațiile

expertului medico-legal Butnaru Alexandru.

A menționat, că instanța de fond a apreciat în mod tendențios probele,

fără a se expune asupra unor probe și nu s-a expus în nici într-un fel asupra

declarațiilor martorilor Cazacu Victor și Butnaru Alexandru.

Instanța de fond nu a elucidat divergențele invocate de partea apărării și

anume că leziunile cauzate părții vătămate ar fi fost rezultatul căderii acestuia

de pe o căpiță cu fân, or, divergențele și neclaritățile menționate, în opinia

4

avocatului, urmau să fie interpretate în favoarea învinuitului, inculpatului, dar

nu în favoarea părții acuzării, așa cum reiese din conținutul sentinței.

3.4. Avocatul Hîncu Sergiu în numele inculpatului Profir Alexandr a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

privind achitarea inculpatului Profir Alexandr.

În motivarea cerințelor apelantul a invocat următoarele argumente:

- în urma cercetării judecătorești s-a demonstrat printr-un șir de probe

cu certitudine nevinovăția condamnatului Profir Alexandr, care incontestabil

coroborează între ele, cum ar fi declarațiile inculpaților Profir Alexandr și

Țîrdea Andrei, care cu lux de amănunte au relatat situația și faptele care s-au

petrecut. Totodată, partea vătămată Bosoi Al. a spus corect fiicei sale Rotaru

Ioana și în momentul spitalizării ce a pățit, și anume că a căzut jos de pe o

scară din gospodărie în urma cărora au survenit leziunile indicate în raportul

de expertiză medico-legală.

În instanța de judecată expertul medico-legal Butnaru Alexandru a

relatat, că întocmind raportul de expertiză medico-legală el nu a văzut partea

vătămată, expertiza a fost efectuată în baza documentelor medicale. A mai

declarat că nu exclude categoric că luxația claviculei drepte și fractura coastei

II pe dreapta ar fi putut surveni și în urma căderii.

Considera apelantul, că din cele relatate se confirmă nevinovăția

inculpatului Profir A.

2016, apelurile declarate de procuror și avocatului Tîmbur Ion în numele

părții vătămate Bosoi Alexandru, apelul avocatului Nastas Tatiana în numele

inculpatului Țîrdea Andrei și apelul avocatului Hîncu Sergiu în numele

inculpatului Profir Alexandr, declarate împotriva sentinței au fost respinse, ca

nefondate, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a încadrat corect acțiunile

inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. c1), e) și 287 alin. (2) lit. b) Codul

penal, reieșind din cercetarea cumulului de probe din dosar, apreciate potrivit

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel, audiind inculpații A.Țîrdea și A.Profir a conchis că

declarațiile acestora prezintă o modalitate de apărare, cu scopul de a fi

exonerați de răspundere penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat

prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Bosoi Alexandru, depuse

5

în instanța de fond și cercetate în instanța de apel (f. d. 142, vol.

I); declarațiile martorilor depuse în instanța de fond și cercetate de instanța

de apel: Rotaru Ioana (f. d. 143, 148, vol. I), Lăcătuș Victor (f. d. 144, 149, vol.

I), Cazacu Victor (f. d. 150, vol. I), martorului Căpăstru Tudor (f. d. 163-164,

vol. I), declarațiile expertului medico-legal Butnaru Alexandru (f. d. 177, vol.

I); înștiințarea telefonică din 12.12.2014 (f. d. 5, vol. I); raportul de expertiză

medico-legală nr. 140D din 6 august 2015 (f. d. 39-40, vol. I); procesul-verbal

de confruntare din 17 martie 2015 (f. d. 77, vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 17 martie 2015 (f. d. 78, vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 19 martie 2015 (f. d. 79, vol. I); procesul-verbal de

confruntare din 17 martie 2015 (f. d. 80, vol. I).

Instanța de apel a concluzionat, că argumentele invocate în apelurile

declarate de avocați în numele inculpaților, sunt nefondate și sunt combătute

prin probele examinate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării

judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a notat, că prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a respinge argumentele apărării potrivit căror inculpații nu au

comis faptele ce li se incriminează, solicitând achitarea inculpaților, deoarece

probele administrate confirmă faptul vinovăției inculpaților Țîrdea Andrei și

Profir Alexandr în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

În acest sens, instanța de apel a explicat, că nu pot fi reținute argumentele

apărării despre faptul existenței contradicțiilor în declarațiile părții vătămate

Bosoi Alexandru, deoarece coroborând probele administrate și verificate în

ședința de judecată inclusiv declarațiile martorilor Rotaru Ioana și Lăcătuș

Victor, se combat declarațiile inculpaților și confirmă vinovăția acestora în

săvârșirea infracțiunilor imputate lor.

Nemijlocit argumentul avocatului Nastas T. în numele inculpatului Țîrdea

A., precum că, sentința de condamnare este bazată exclusiv pe declarațiile

părții vătămate, iar instanța de fond nu a dat o apreciere declarațiilor

martorilor părții apărării, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate,

deoarece învinuirea inculpaților este bazată pe un cumul de probe pertinente

și concludente, care coroborează între ele și demonstrează în afara oricărui

dubiu rezonabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute la

art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. c1), e) Cod penal.

Instanța de apel a reținut ,că este întemeiată concluzia primei instanțe

potrivit căreia declarațiile martorului Căpăstru Tudor au fost apreciate critic,

deoarece acestea trezesc dubii cu privire la buna-credință a acestui martor,

ținând cont de faptul, că în cadrul ședinței instanței de fond inculpatul Țîrdea

6

Andrei a declarat, că doar el împreună cu inculpatul Profir Alexandr se aflau în

vehicul, însă Profir Alexandr a declarat, că împreună cu ei mai era și martorul

Căpăstru Tudor, astfel, din cele menționate nu poate fi stabilit faptul, dacă

martorul Căpăstru Tudor a fost prezent în momentul comiterii delictului sau

nu. De asemenea, instanța de apel a conchis, că martorul Căpăstru Tudor este

prietenul inculpaților, iar declarațiile sunt oferite cu scopul de a eschiva

inculpații de la răspunderea penală, ținând cont de faptul că declarațiile

acestui martor nu coroborează cu celelalte probe analizate în prezenta cauză

penală.

Referitor la declarațiile martorului Cazacu Victor, instanța de apel a

menționat, că aceste declarații sunt oferite din spusele altui martor Rotaru

Ioana, care i-a comunicat cauza vătămării corporale a părții vătămate pe care

o cunoștea la moment din cele relatate de tatăl său, astfel, aceste declarații

nefiind în stare să dezincrimineze acțiunile infracționale săvârșite de

inculpați.

Argumentele părții apărării potrivit cărora declarațiile martorului Rotaru

Ioana parțial demonstrează nevinovăția inculpaților, deoarece a declarat, că

tatăl ei Bosoi Alexandru i-a comunicat că s-ar lovit atunci când a căzut de pe

scârtă de fân, instanța de apel a menționat, că aceste declarații sunt combătute

cu declarațiile martorului Rotaru Ioana, depuse în cadrul urmăririi penale și

ulterior menținute în instanța de fond, unde a declarat, că partea vătămată nu

i-a spus din start că a fost bătut de către inculpați, deoarece se temea ca

ultimii să nu-i facă ceva mai rău. Totodată și partea vătămată Bosoi Alexandru

a declarat, că după ce a fost bătut de către inculpați, aceștia l-au amenințat să

nu spună nimic, în caz contrar îl vor omorî. Prin urmare, partea vătămată

ascundea cele întâmplate, crezând că o să-i treacă de la sine durerile de la

coaste și clavicula mâinii drepte.

Instanța de apel a reținut, că potrivit declarațiilor martorului ocular

Lăcătuș Victor depuse în cadrul urmăririi penale și menținute în instanța de

fond, inculpații Țîrdea Andrei și Profir Alexandr au coborât din mașină, apoi l-

au dat jos din căruță pe partea vătămată Bosoi Alexandru și au început să-l

bată, aplicându-i ambii lovituri cu pumnii și picioarele, de la ce acesta a căzut

jos, ulterior partea vătămată a venit plângând și i-a comunicat că îl doare

spatele și capul.

Mai mult, potrivit conținutului înștiințării telefonice din 12.12.2014,

medicul Ioniță a comunicat organelor de poliție, că la data de 07.12.2014, la

Spitalul raional Nisporeni a fost internat cet. Bosoi Alexandru a.n.1948,

7

locuitor al s. Șișcani, r-nul Nisporeni cu diagnosticul luxația claviculei drepte,

care din spusele lui a fost bătut de către persoane necunoscute.

Astfel, instanța de apel a menționat, că contrar celor invocate de partea

apărării în apelurile depuse, partea vătămată a declarat colaboratorilor

medicali că a fost bătut, aceasta fiind cauza apariției vătămărilor corporale.

Argumentul apărării precum că expertul medico-legal Butnaru Alexandru

a declarat, că nu se exclude categoric luxația claviculei drepte și fractura

coastei II pe dreapta ar fi putut surveni și în urma căderii, în opinia instanței

de apel nu poate fi reținut, deoarece coroborând aceste declarații cu concluzia

formulată în raportul de expertiză medico-legală nr. 140D din 06.08.2015,

instanța a conchis, că versiunea apariției fracturii în urma căderii părții

vătămate nu se exclude dar e puțin probabil. În suportul acestei concluzii,

instanța de apel a reținut, că potrivit concluziei medicului-legist Butnaru

Alexandru, formulată în raportul de expertiză medico-legală nr. 140D din 06

august 2015, reiese că, conform rapoartelor de constatare medico-legală nr.

209D, 25D și 30D ale Secției de medicină legală Nisporeni și consultului

adăugător al radiogramelor, la partea vătămată Bosoi Alexandru, se determină

luxația extremității acromiale drepte a claviculei, care a putut surveni în urma

acțiunii cu un obiect dur contondent, la timpul și împrejurările indicate și se

califică ca vătămare corporală medie, cu dereglarea sănătății de lungă durată,

mai mult de 21 de zile. La partea vătămată Bosoi Alexandru, se determină

fractura coastei II pe dreapta pe linia paravertebrală, care a putut surveni în

urma loviturii cu un obiect dur contondent, la timpul și împrejurările indicate

și se califică ca vătămare corporală medie, cu dereglarea sănătății de lungă

durată, mai mult de 21 de zile. La partea vătămată Bosoi Alexandru, conform

datelor obiective din fișa medicală și consultului adăugător al radiogramelor,

localizarea fracturii, caracteristica ei, conchid, că este puțin probabil formarea

fracturii de la cădere.

Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis, că sunt

nefondate argumentele formulate în apelurile declarate de avocații Hîncu

Sergiu și Nastas Tatiana în numele inculpaților.

Cu referire la apelurile declarate de procuror și avocatul Tîmbur I. în

numele părții vătămate, instanța de apel a menționat că prima instanță corect

a individualizat pedeapsa inculpaților ținând cont de prevederile art. 7, 61

alin. (2), 75 Cod penal, precum și de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovaților.

8

Instanța de apel a notat, că la individualizarea și stabilirea pedepsei

penale, instanța de fond a constatat lipsa circumstanțelor agravante, iar ca

circumstanță atenuantă a stabilit: conduita bună a inculpaților înainte de

săvârșirea infracțiunii, lipsa antecedentelor penale și atitudinea acestora după

săvârșirea faptei, constând în prezentarea acestora la fiecare citare în fața

organului de urmărire penală și în fața instanței. Luând în considerare gradul

de pericol social al faptelor, care se califică ca mai puțin gravă și gravă, de

împrejurările comiterii acestora și urmările produse, de personalitatea

fiecărui inculpat, ambii se caracterizează pozitiv la locul de trai, de

circumstanțele care agravează și atenuează pedeapsa, instanța de fond a ajuns

la concluzia că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă fără privarea

de libertate cu stabilirea unei pedepse sub formă de condamnare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen

de probă în temeiul art. 152 alin. (2) lit. cl), e) Cod penal, și sub formă de

amendă penală pentru infracțiunea prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Având în vedere, că în prezenta cauză se constată un concurs ideal de

infracțiuni și faptul că acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art. 152

alin. (2) lit. c1) și e) Cod penal și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar

pedepsele ce urmează a fi aplicate pentru aceste infracțiuni sunt de diferite

categorii, a căror cumulare nu este prevăzută de art. 87, conducându-se de

prevederile art. 84 alin. (3) Cod penal, instanța de fond în opinia instanței de

apel, corect a stabilit că pedepsele aplicate inculpaților urmează a fi executate

de sine stătător.

Instanța de apel a menționat că, contrar celor invocate în apelul

procurorului, lista circumstanțele atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal nu

este exhaustivă, instanța de judecată nefiind limitată în constatarea unor alte

circumstanțe care în opinia sa constituie circumstanță care atenuează

pedeapsa penală.

A menționat instanța de apel, că sunt plauzibile argumentele

procurorului precum că nu poate fi apreciată ca circumstanță atenuantă -

atitudinea inculpaților după săvârșirea faptei, constând în prezentarea

acestora la fiecare citare în fața organului de urmărire penală și în fața

instanței, deoarece simpla respectare a obligațiunilor procedural penale nu

poate genera atenuarea pedepsei stabilite inculpaților, care erau obligați să se

prezinte în fața instanței de judecată.

Totodată, instanța de apel a conchis, că prima instanță eronat a stabilit ca

circumstanță atenuantă lipsa antecedentelor penale, deoarece aceasta este o

9

normă generală obligatorie tuturor cetățenilor și nu poate constitui o

circumstanță care atenuează pedeapsa aplicată.

Hîncu Sergiu în numele inculpatului Profir Alexandr și avocatul Nastas Victor

în numele inculpatului Țîrdea Andrei.

6.1. Avocatul Hîncu Sergiu, declarând recurs ordinar la 03.05.2016 în

numele inculpatului Profir Alexandr, în termen, prin care invocând temei de

drept pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de apel și sentința.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanțele ierarhic inferioare nu au dat o apreciere corectă declarațiilor

martorilor Căpăstru Tudor și Cazacu Victor;

- instanța de apel neîntemeiat a respins demersul apărării privind

audierea martorului Lăcătuș Victor, declarațiile căruia puteau constitui o

circumstanță nouă și care nu a putut fi cunoscută în cadrul examinării cauzei

în fond.

6.2. Avocatul Nastas Victor, declarând recurs ordinar în numele

inculpatului Țîrdea Andrei la 04.05.2016 conform ștampilei de pe plicul de

expediere al recursului, în termen, prin care fără a invoca vreun temei de

drept din cele prevăzute expres la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel și sentința, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanțele ierarhic inferioare și-au bazat hotărârile de condamnare în

exclusivitate pe declarațiile părții vătămate, care inițial a comunicat

lucrătorilor medicali că a căzut de pe o căpiță de fân.

Afirmă că, nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile lui Profir

Alexandr, Lacatuș Victor, Cazacu Victor, Căpăstru Tudor și parțial prin

declarațiile fiicei părții vătămate Rotaru Ioana și ale expertului medico-legist

Bunaru Alexandru.

- instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere declarațiilor

martorilor Cazacu V. și Butnaru A.;

- nu au fost elucidate divergențele apărute în cadrul urmăririi penale

potrivit căror leziunile corporale ale părții vătămate au fost cauzate de la

căderea acestuia de pe o căpiță de fân.

declarate, pledând pentru declararea inadmisibilității acestora, deoarece

hotărârea atacată este legală și întemeiată.

10

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Avocatul Hîncu Sergiu în numele inculpatului Profir A. în recursul

ordinar ca temei invocă pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre

a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Totodată, Colegiul penal constată că recurenții își exprimă dezacordul

cu hotărârile instanței de fond și de apel, pledând pentru achitarea acestora,

deoarece consideră că probele din dosar nu confirmă vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor incriminate.

Astfel, Colegiul penal consideră necesar a supune verificării decizia

instanței de apel și prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute

de norma penală.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

11

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul lărgit consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și

asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în

pct.5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea

infracțiunilor săvârșite de către Țîrdea Andrei și Profir Alexandr în baza art.

art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. c1), e) Cod penal, concluzii pe care

instanța de recurs și le însușește, nefiind necesară repetarea acestora.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală,

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este

o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare

în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

În ceea ce privește respingerea demersului apărării privind audierea

martorului Lăcătuș Victor, Colegiul observă, că martorul în cauză a fost audiat

în cadrul urmăririi penale (f. d. 3, vol.1), ulterior, tot în cadrul urmăririi penale

a fost efectuată confruntarea dintre martorul Lăcătuș Victor și inculpați (a se

vedea procesele verbale de confruntare din 19.03.2015, f.d.79 și 80, vol.1).

12

În instanța de fond, martorul menționat a fost audiat, declarațiile căruia

au fost consemnate și anexate la procesul verbal al ședinței de judecată (f. d.

144, vol.1).

Colegiul penal reiterează, că în conformitate cu prevederile art. 413

alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de apel, la cererea părților, poate

cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate

administra probe noi.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, se constată, că în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel, avocatul Hîncu S. în numele inculpatului

Profir Alexandru la etapa soluționării cererilor și demersurilor, a invocat

necesitatea audierii martorului Lăcătuș Victor, deoarece în opinia sa, acest

martor urmează să declare ceva suplimentar cu privire la caz (f. d. 231, vol.1).

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a ajuns la

concluzia de a respinge demersul de audiere suplimentară a martorului

Lăcătuș Victor, fapt indicat în încheierea protocolară inclusă în procesul

verbal al ședinței de judecată, deoarece în situația în care martorul menționat

a fost audiat în cadrul urmăririi penale, fiind dispusă și confruntarea dintre

martor și inculpați, totodată martorul în cauză fiind audiat și în instanța de

fond, în speță, declarațiile acestuia nu pot fi considerate drept o probă nouă

pentru a fi administrată, or, la cererea procurorului, instanța de apel a cercetat

suplimentar probele administrate în prima instanță, inclusiv și declarațiile

martorului Lăcătuș Victor.

Mai mult ca atât, din conținutul demersului părții apărării privind

audierea suplimentară a martorului Lăcătuș V., Colegiul penal constată, că

partea apărării nu contestă declarațiile acestuia. Or, potrivit art. 414 alin.(3)

Cod de procedură penală, în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost

audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora,

persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că

temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care

Colegiul lărgit conchide, că recursurile ordinare declarate de avocatul Hîncu

Sergiu în numele inculpatului Profir Alexandr și de avocatul Nastas Victor în

13

numele inculpatului Țîrdea Andrei, urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu

menținerea deciziei instanței de apel.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul

Hîncu Sergiu în numele inculpatului Profir Alexandr și de avocatul Nastas

Victor în numele inculpatului Țîrdea Andrei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, în cauza penală în

privința lui Țîrdea Andrei Dmitrii și Profir Alexandr Gheorghii, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 noiembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Petru Moraru

14