1ra-1716/2016 — art. 157 CP

1ra-1716/2016 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1716/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul din procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valeriu Dubăsari, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 mai

2016, în cauza penală în privința lui

Ciobanu Sergiu Timofei, născut la 10 iulie

1967, originar și domiciliat în or. Ungheni,

str. Z. Arbore, 70

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.04.2013 —30.06.2014;

Instanța de apel: 11.07.2014 — 25.05.2016;

Instanța de recurs: 05.08.2016 —12.10.2016.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Timofei fost achitat de sub învinuirea înaintată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 157 Cod penal, din lipsa în acțiunile inculpatului a semnelor componenței

de infracțiune.

A fost lăsată fără examinare acțiunea civilă depusă de către reprezentantul

legal al părții vătămate minore, Scarlat Kirill.

înaintată învinuirea pentru faptul că, activînd în funcția de electromontor al

Brigăzii de deservire operativă al S.A. „Red –Nord” filiala Ungheni, pe parcursul

zilei de 28.09.2012, aflîndu-se la serviciu în cadrul formației operative, în urma

1

indicațiilor dispecerului filialei S.A. „Red-Nord” Atamaniuc Rodion, s-a deplasat

pe adresa B. Lăutaru 12, orașul Ungheni, unde urma să închidă ușile de la postul de

transformatoare ID-10 kv PT-1, amplasat în curtea blocului în cauză, una dintre

ușile căruia a fost deschisă neautorizat de către persoane necunoscute.

Drept urmare, ajungînd la fața locului electromontorul Ciobanu Sergiu,

limitîndu-se doar la închiderea ușii din metal a postului menționat, din neglijență,

nu a încuiat zăvoarele interioare ale ei. Totodată, nu s-a asigurat privitor la

încuierea sigură a ușii și nu a inspectat mecanismele din interiorul postului de

transformatoare, unde erau deschise și ușile de la celulele transformatorului de

înaltă tensiune, care conform regulamentelor tehnice urmau să fie încuiate, fapt ce

în consecință a dus la aceea că ușile postului de transformatoare menționat, au fost

deschise din nou, prin forțare, de către persoane neautorizate și pătrunderea

samovolnică în interiorul acesteia a mai multor copii minori.

În asemenea circumstanțe, la data de 07.10.2012, în jurul orelor 17.30, în

urma pătrunderii samovolnice a mai multor copii minori cu scop de joacă, în postul

de transformatoare ID-10 kv PT-1 amplasat în curtea blocului de pe str. B. Lăutaru

12 orașul Ungheni, minorul Scarlat Kirill Vitalie, a.n. 30.07.2004, a fost

electrocutat de una din celulele de înaltă tensiune din interior, în urma cărui fapt s-

a ales cu leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă

de arsură electrotermică de gradul III AB-IV a capului, labelor ambelor mîini pe

suprafața aproximativă de 5%.

declarat apeluri:

- procurorul, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobanu Sergiu

să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod

penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

suspendarea condiționată a executării acesteia în baza art. 90 Cod penal, cu

stabilirea unei perioade de probațiune pe un termen de 1 an.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, sentința emisă în

privința lui Ciobanu Sergiu nu este decît o urajare a angajaților întreprinderii de a

acționa în același fel. Viziunea organului de urmărire penală și a părții acuzării este

că Ciobanu Sergiu urma să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 157 Cod penal și careva impedimente care ar influența și ar

împiedica luarea unei asemenea decizii nu au fost stabilite în cadrul procesului

penal și a cercetării judecătorești. Acuzatorul de stat ținînd cont de personalitatea

lui Ciobanu Sergiu, circumstanțele cauzei a solicitat instanței de a nu-i aplica o

pedeapsă aspră, stabilindu-i o pedeapsă minimă prevăzută de norma de

incriminare. Numai în asemenea circumstanțe inculpatul va putea fi influențat și

educat în măsură de a preîntîmpina pe viitor comiterea unor asemenea fapte;

2

- reprezentantul legal al părții vătămate minore Scarlat Kirill, Scarlat

Svetlana, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobanu Sergiu să fie declarat

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, cu aplicarea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia în baza art. 90 Cod penal, cu stabilirea unei

perioade de probațiune pe un termen de 1 an și prin care să fie admisă integral

acțiunea civilă. În motivarea apelului a invocat ilegalitate sentinței, din

următoarele considerente: sentința primei instanțe o consideră nefondată întrucît

nu corespunde circumstanțelor infracțiunii, iar motivele de achitare a inculpatului

Ciobanu Sergiu sunt neîntemeiate, deoarece atît în cadrul urmăririi penale, cît și

în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine ca inculpatul este

vinovat de cele întîmplate în măsura acuzațiilor aduse.

Totodată, potrivit sentinței primei instanțe, la baza achitării lui Ciobanu

Sergiu au fost reținute lipsa cărorva probe concludente, pertinente care ar fi dovedit

cu certitudine vinovăția acestuia in săvîrșirea infracțiunii. Acuzatorul de stat a

prezentat probe certe, concludente că anume în urma acțiunilor acestuia au survenit

consecințele față de partea vătămată minoră. La fel, instanța de judecată a

menționat în sentința adoptată că învinuirea înaintată inculpatului este una

incorectă, incompletă, neclară și contradictorie, adică este una dubioasă. Apelanta

însă, consideră că probele cauzei dovedesc fără echivoc că ultima persoană

autorizată, care la solicitarea locuitorilor s-a deplasat la transformatorul cu pricina

și a închis ușile este Ciobanu Sergiu, care s-a limitat doar la închiderea ușii, dar nu

a verificat care este cauza că ușile erau deschise, n-a constatat și nu a raportat

dispecerului acest fapt.

apelul declarat de reprezentantul legal al părții vătămate minore Scarlat Kirill,

Scarlat Svetlana a fost respins ca nefondat, iar apelul declarat de procuror a fost

admis, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

Ciobanu Sergiu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod

penal a fost achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții

vătămate, Scarlat Svetlana.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

modalitate a imprudenței există atunci cînd persoana în pofida faptului că nu își

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea

survenirii urmărilor ei prejudiciabile, nu le-a dorit și nici nu le admitea, însă trebuia

și putea să le prevadă. La stabilirea legăturii cauzale pentru inacțiune trebuie de

dovedit, că persoana era obligată să întreprindă anumite măsuri, pe care însă nu le-

3

a întreprins și persoana avea posibilitatea să efectueze acțiunile necesare. Esența

neglijenței, prin prisma dreptului penal, constă în faptul că persoana trebuia și

putea să prevadă posibilitatea producerii rezultatului prejudiciabil.

În opinia instanței de apel acuzarea nu a prezentat concret prin dovezi care

măsuri urmau a fi întreprinse de către inculpat, în afară de cele pe care dînsul le-a

întreprins la 28.09.2012, prin punerea zăvoarelor și închiderea ușilor, mai ales că

nu s-a dovedit că anume Ciobanu Sergiu trebuia să prevadă că minorii, la

07.10.2012, jucîndu-se vor forța ușa de la transformator, vor pătrunde înăuntru și

că Scarlat Kirill va fi împins, iar prin cădere ultimul, fiind la o distanță

inadmisibilă de bara fazei A a celulei respective, va fi electrocutat.

Instanța de apel a ținut să indice și faptul, că deși în buletinul informativ din

13.10.2012 se indică că în ziua nominalizată ușile erau închise cu lacăt, însă

întredeschise din lipsa zăvoarelor interioare la ușa din dreapta, aceste relatări nu

pot fi reținute în dovedirea vinovăției lui Ciobanu Sergiu. Chiar dacă ultimul a fost

la data de 28.09.2012 la locul dat, nu a fost demonstrată legătura cauzală dintre

acțiunile lui Ciobanu Sergiu și faptele întîmplate cu partea vătămată minoră, mai

ales că cazul întîmplat a avut loc la 07.10.2012, între ziua deplasării lui S. Ciobanu

în urma solicitării și ziua cînd s-a produs accidentul, fiind o perioadă de 9 zile, iar

faptul că anume acțiunile lui Ciobanu Serghei au dus la vătămarea minorului

Scarlat Kirill nu a fost stabilit în urma cercetării probelor administrate.

Astfel, instanța de apel a conchis că probele cercetate nu sunt într-o legătură

coerentă și logică, care cu certitudine să indice la faptul că vătămările corporale

constatate la partea vătămată minoră Scarlat Kirill au fost provocate prin acțiunile

inculpatului. În opinia instanței de apel lipsește anume raportul cauzal dintre

acțiunea (inacțiunea) neglijentă incriminată lui Ciobanu Sergiu și urmările care au

survenit - vătămarea medie prin electrocutare a minorului Scarlat Kirill în urma

pătrunderii în interiorul transformatorului.

care învocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului au fost formulate următoarele argumente:

- instanța de apel a apreciat declarativ argumentul apelantului referitor la

faptul că prima instanță unilateral a apreciat probele examinate, dînd prioritate

declarațiilor inculpatului și martorilor actuali angajați a SA „Red-Nord„ (care sînt

persoane cointeresate) deoarece au fost audiați și alți martori oculari, precum și

suplimentar, în instanța de apel, și anume partea vătămată Scarlat Kirill,

reprezentantul legal Scarlat Svetlana, probe care n-au fost apreciate în

corespundere cu prevederile art. 101 Cod procedură penală;

4

- este evident faptul că transformatorul cu pricina avea o problemă, ușile

acestuia nu se închideau și o perioadă îndelungată de timp a stat cu ușile deschise

fapt care pînă la o perioadă de timp avea să producă anumite consecințe;

- la materialele cauzei sunt anexate și actele inspectării cauzei conducerii

acestui incident unde este indicat expres că lipsa zăvoarelor interne și încuierea

sigură a ușilor au și fost cauzele producerii acestui incident. Anume aceste acte au

și stat la baza înaintării învinuirii și au fost minuțios tăinuite și sub diferite pretexte

negate de către conducători;

- în dispozitivul deciziei se indică faptul că sentința a fost casată parțial, și

pronunțată o nouă hotărîre, inclusiv și în latura civilă, prin care acțiunea civilă

înaintată de reprezentantul legal a fost respinsă, pe cînd prima instanță a hotărît ca

acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În recursul ordinar declarat, Colegiul penal atestă faptul că recurentul

contestă decizia instanței de apel sub aspectul dezacordului cu soluția de achitare

pronunțată, afirmînd că instanța de apel nu a apreciat în mod obiectiv și sub toate

aspectele probele administrate de către acuzare, care dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod penal.

Referitor la argumentul de bază prin care se insistă că este evident faptul că

transformatorul cu pricina avea o problemă, ușile acestuia nu se închideau și o

perioadă îndelungată de timp a stat cu ușile deschise, inculpatul fiind responsabil

de a se asigura că ușile transformatorului au fost închise din ambele părți, Colegiul

penal menționează că din declarațiile lui Ciobanu Sergiu rezultă, că după

înștiințarea primită de la dispecer a mers la fața locului, a pus zăvoarele și a închis

ușile, iar despre acest fapt a comunicat dispecerului, împrejurare confirmată de

martorul Atamaniuc Rodion, cît și prin înscrierile efectuate în registrul

informațiilor operative.

5

La fel, din materialele anexate și actele inspectării cauzei producerii acestui

incident unde este indicat expres că lipsa zăvoarelor interne și neîncuierea sigură a

ușilor au și fost cauzele producerii lui, în act fiind indicat clar că înăuntru s-a intrat

prin forțarea ușii, în atare situație nu este clară în ce a constat responsabilitatea

nemijlocită a lui Ciobanu Sergiu.

Mai mult, potrivit actului respectiv, se indică faptul că cauze a incidentului

au fost nu doar lipsa încuierii sigure a ușilor ID/lipsa zăvoarelor interioare/, dar și

pătrunderea samovolnică în interiorul ID a persoanelor străine, în pofida semnelor

de avertizare existente și apropierea la o distanță inadmisibilă de părțile aflate sub

tensiune, lipsa cunoștințelor elementare despre pericolul care-1 prezintă curentul

electric, cît și nerespectarea de către accidentat a regulilor securității electrice.

Raportînd aceste concluzii la învinuirea înaintată inculpatului, organul de

urmărire penală, în fapta incriminatoare a stabilit că: „Totodată, nu s-a asigurat

privitor la încuierea sigură a ușii și nu a inspectat mecanismele din interiorul

postului de transformatoare, unde erau deschise și ușile de la celulele

transformatorului de înaltă tensiune, care conform regulamentelor tehnice urmau

să fie încuiate, fapt ce în consecință a dus la aceea că ușile postului de

transformatoare menționat, au fost deschise din nou, prin forțare, de către

persoane neautorizate și pătrunderea samovolnică în interiorul acesteia a mai

multor copii minori.”

Astfel, deși în prima parte a învinuirii înaintate organul de urmărire penală

concretizează că inculpatul nu s-a asigurat asupra închiderii sigure a ușilor

transformatorului, în partea învinuirii expuse mai sus, se constată că ușile au fost

deschise din nou, prin forțare.

Aceste circumstanțe denotă în mod evident că inculpatul nu putea și nici nu

trebuia să prevadă că ușile transformatorului vor fi forțate și se va pătrunde repetat

în interiorul transformatorului.

Prin urmare, concluziile instanțelor de fond cu privire la achitarea

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate sunt juste și corespunzătoare

probatoriului administrat pe cauză.

Cît privește alegația prin care recurentul susține că deși sentința primei

instanțe a fost casată parțial, totuși instanța de apel a intervenit și în latura civilă,

prin care a dispus nefondat respingerea acțiunii civile înaintate de către

reprezentantul legal al părții vătămate, Colegiul penal consideră aceasta soluție ca

fiind una corectă și legală, bazată pe prevederile exprese ale art. 387 alin. (2) pct.

1) Cod de procedură penală, potrivit cărora: „În cazul cînd se dă o sentință de

achitare, instanța respinge acțiunea civilă dacă nu s-a constatat existența faptei

incriminate sau fapta nu a fost săvîrșită de inculpat”.

Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de

apel și conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele

invocate de recurent, că hotărîrea contestată conține motive clare și legale pe care

6

se întemeiază soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul din procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Valeriu Dubăsari, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2016, în cauza penală în privința lui Ciobanu

Sergiu Timofei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 noiembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

7