1ra-656/16 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-656/16 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-656/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Nadejda

Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cătălin Scutelnic și de partea

vătămată Ștefan Vlas, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Pascal Vasile Isae, născut la 13 aprilie 1950,

originar din s. Cobîlca, r-nul Strășeni, domiciliat

or. Strășeni, str. C. Stamati 34.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.05.2013 - 29.07.2014;

Instanța de apel: 25.08.2014 - 18.12.2015;

Instanța de recurs: 10.02.2016 - 13.09.2016.

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art. 90 Cod

penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ștefan Vlas a fost admisă în

principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

24 aprilie 2012, aproximativ la ora 09:00, aflându-se la locul său de muncă, la

magazinul de materiale de construcție ,,Dăniț-Croitoru”, situat în apropiere de gara

feroviară din or. Strășeni, în timp ce Petru Croitor se certa cu Ștefan Vlas, a

intervenit în conflictul iscat între ultimii, fără nici un motiv și exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, având un comportament neacceptat în societate, în

prezența unui cerc nedeterminat de persoane, acționând intenționat cu o obrăznicie

deosebită, încălcând grosolan ordinea publică, l-a numit pe Ștefan Vlas cu cuvinte

necenzurate și a aplicat violență asupra acestuia, după care a luat de jos o bâtă de

lemn și s-a năpustit asupra lui Ștefan Vlas pentru a-l lovi, acțiuni care au fost

stopate imediat de Ion Gavriliță care a intervenit în vederea curmării acțiunilor

huliganice.

În rezultat, lui Ștefan Vlas i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză

1

medico-legală nr. 39 din 26 februarie 2013, vătămări corporale ușoare.

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor, a invocat că:

- i-a fost grav încălcat dreptul la apărare or, inculpatului nu i-a fost înaintată

o învinuire clară și concretă în privința rezultatelor verificării argumentelor

invocate de învinuit în apărarea sa, caracterului faptelor sale și în privința

încadrării juridice a acestora, fapt ce contravine pct. 3 lit. a) art. 6 din CțEDO;

- organul de urmărire penală nu și-a manifestat rolul activ pentru aflarea

adevărului, neîndeplinind toate acțiunile procesuale penale pentru a stabili dacă

inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată;

- nu a fost efectuată cercetarea la fața locului a terenului aferent magazinului

de materiale de construcție unde a avut loc conflictul, nu a fost efectuată

examinarea corporală a părții vătămate și inculpatului, nu a fost efectuată

reconstituirea faptei la fața locului, nu a fost efectuată percheziție, nu a fost

efectuată confruntarea între partea vătămată și inculpat pentru a înlătura

divergențele dintre declarațiile acestora;

- rechizitoriul nu este bazat pe probe întru confirmarea învinuirii înaintate

inculpatului;

- cauza nu a fost examinată sub toate aspectele, probatoriul este superficial și

incomplet întrucât organul de urmărire penală nu a adus probe incontestabile,

pentru a fi studiate în ședința de judecată, care ar demonstra cu certitudine

vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor;

- nevinovăția inculpatului se demonstrează prin faptul că nu a fost

determinat gradul prejudiciabil al infracțiunii conform semnelor ce caracterizează

elementele infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă;

- fapta prejudiciabilă a fost săvârșită pe teritoriul proprietății private a

persoanei fizice și timpul în care magazinul nu activa.

18 decembrie 2015, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal a

fost încetat, Vasile Pascal a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, iar în baza art. 30 alin. (2) Cod

contravențional, a fost încetat procesul contravențional în legătură cu intervenirea

termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Vasile Pascal la

24 aprilie 2012, aproximativ la ora 09:00, aflându-se la locul său de muncă, la

magazinul de materiale de construcție ,,Dăniț-Croitoru”, situat în apropiere de gara

feroviară din or. Strășeni, în timp ce Petru Croitor se certa cu Ștefan Vlas, a

intervenit în conflictul iscat între ultimii, l-a numit pe Ștefan Vlas cu cuvinte

necenzurate și a aplicat violență asupra acestuia, după care a luat de jos o bâtă de

lemn și s-a năpustit asupra lui Ștefan Vlas pentru a-l lovi, acțiuni care au fost

stopate imediat de Ion Gavriliță care a intervenit în vederea curmării acțiunilor

huliganice.

În rezultat, lui Ștefan Vlas i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză

2

medico-legală nr. 39 din 26 februarie 2013, vătămări corporale ușoare.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut următoarele probe:

declarațiile inculpatului Vasile Pascal, părții vătămate Ștefan Vlas, martorilor

Vasile Bargan, Grigore Șchiop, Tamara Țurcan, Grigore Rusu, Ana Pascal, Ion

Gavriliță, Petru Croitor și raportul de expertiză medico-legală nr. 39 din

26 februarie 2013, prin care se confirmă că pe corpul și fața lui Ștefan Vlas au fost

depistate echimoze și comoție cerebrală, ceea ce constituie vătămări corporale

ușoare (f.d.42, vol.I).

Astfel, instanța de apel a stabilit că din probele expuse, se confirmă că între

Vasile Pascal și Ștefan Vlas a avut loc un conflict generat de comportamentul lui

Ștefan Vlas, care își plasa automobilul în preajma magazinului, unde activa Vasile

Pascal și care a încercat să aplaneze situația de conflict, fără să fi avut intenția de a

încălca ordinea publică, prin ce a săvârșit contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2)

Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel ținând cont de faptul că contravenția a fost

săvârșită la 24 aprilie 2012, iar potrivit art. 30 Cod contravențional, termenul

general de prescripție este de 3 luni, a dispus încetarea procesului contravențional

în privința lui Vasile Pascal, în legătură cu expirarea termenului prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

penală, a contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea

sentinței.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel a apreciat eronat

circumstanțele infracțiunii săvârșite, a interpretat eronat dispozițiile legale și de

asemenea în mod eronat a apreciat probele administrate de către acuzarea de stat,

fapte din care rezultă că a pus accentul în mare parte pe depozițiile inculpatului și

versiunii formulate de către acesta, care nu coroborează cu celelalte probe

administrate pe caz.

Or, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor

de către procuror și a ajuns la concluzia calificării acțiunilor inculpatului Vasile

Pascal în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, urma să dezvăluie această

concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de încetare, fapt care pe caz nu a avut

loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

Susține recurentul că, vina inculpatului Vasile Pascal în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, se confirmă prin: declarațiile

părții vătămate Ștefan Vlas (f.d.45, 158-161 vol.I); martorilor Vasile Bargan

(f.d.52 vol.I, 54-56 vol.II); Grigore Șchiop (f.d.51, 163-16 vol.I); Tamara Țurcan

(f.d.53, 167-168, vol.I); Grigore Rusu (f.d. 68-70 vol.II); Ana Pascal (f.d.72 vol.II);

Ion Gavriliță (f.d.77-80 vol.II); probele materiale: plângerea depusă de Ștefan Vlas

(f.d.17 vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 39 din 26 februarie 2013, prin

care se confirmă că pe corpul și fața lui Ștefan Vlas au fost depistate echimoze

precum și comoție cerebrală, ceea ce constituie vătămări corporale ușoare (f.d.42

vol.I); ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Petru Croitor din

30 aprilie 2013 (f.d.98 vol.I); ordonanța de respingere a plângerii privind anularea

3

ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Petru Croitor din 05 iulie 2013

(f.d.133, vol.I).

A indicat recurentul că, prin calificarea faptei inculpatului Vasile Pascal în

baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, instanța de apel a constatat ca dovedit

faptul: că ultimul i-a provocat părții vătămate Ștefan Vlas vătămări corporale; că

fapta a fost săvârșită de către Vasile Pascal la data și locul indicat în actul de

învinuire și că provocarea leziunilor corporale de către Vasile Pascal lui Ștefan

Vlas a fost realizată în prezența mai multor persoane.

Apreciind fapta săvârșită de către Vasile Pascal, acuzarea consideră că,

instanța de apel, a omis a se expune asupra locului în care s-a petrecut fapta și deci

a exclus a se expune asupra elementului de „loc public” ca unul din elementele

principale ale componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 Cod penal, sau cel

puțin nici nu a ținut cont de acest element.

Astfel, instanța de apel a apreciat în mod eronat noțiunea de loc public, prin

prisma art. 131 Cod penal, noțiune pe care eronat a tratat-o și a aplicat-o la

pronunțarea hotărârii, or, pe de o parte instanța admite că fapta a fost săvârșită în

stradă, în fața magazinului unde accesul este liber și nu este limitat, care de fapt și

se prezintă ca loc public, ca pe de altă parte, din motive neînțelese, prin soluția

dispusă să se contrazică pe sine.

Consideră recurentul că, nu este întemeiată nici motivarea instanței de apel

referitor la prezența relațiilor ostile între părți, fiind omise de către aceasta

explicațiile expuse în pct. 10) alin. (10) al hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

despre huliganism”.

Subsidiar recurentul a invocat că, prima instanță corect a reținut că,

inculpatul împreună cu martorii Petru Croitor și Grigore Rusu încearcă să

demonstreze că anume partea vătămată a fost autorul actului huliganic, deoarece

această poziție intră în contradicție cu celelalte probe administrate în ședința de

judecată, iar veridicitatea declarațiilor acestora este îndoielnică, fiindcă Petru

Croitor a avut un rol activ în acest conflict, fiind sancționat contravențional, iar

ceilalți doi sunt în relații de dependență față de Petru Croitor.

5.1. Partea vătămată Ștefan Vlas, în temeiul pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu

menținerea sentinței.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanța de apel nu a luat în

considerație declarațiile părții vătămate Ștefan Vlas care coroborează cu declarațiile

martorilor Vasile Bargan, Gheorghe Șchiop, Grigore Rusu, Ana Pascal,

Ion Gavriliță și Petru Croitor.

Consideră recurentul că, instanța de apel incorect a încadrat acțiunile lui

Vasile Pascal în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fără a da apreciere

acțiunilor inculpatului cu referire la intervenirea asupra conflictului iscat între

Petru Croitor și Ștefan Vlas, năpustirea lui asupra lui Ștefan Vlas cu pumnii, cu o

bâtă și pronunțând cuvinte necenzurate.

Instanța nu a ținut cont că, partea vătămată Ștefan Vlas și martorii au relatat

în detalii derularea evenimentului conflictual și acțiunile concret întreprinse de

către Vasile Pascal, atât la capitolul exprimării cu cuvinte necenzurate, cât și

4

aplicării vătămărilor corporale, care și-au găsit confirmarea în raportul de expertiză

medico-legală, precum și petrecerea acestor acțiuni în prezența mai multor

persoane.

Mai mult, instanța de apel nu a dat apreciere critică declarațiilor martorilor

Petru Croitor, care a fost implicat direct în conflict și în privința căruia a fost

dispusă tragerea la răspundere contravențională pentru săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 354 Cod contravențional și Ana Pascal, care este soția

inculpatului.

Consideră recurentul că, decizia instanței de apel nu este conformă nici

explicațiilor hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006,

,,Cu privire la practica judiciară pe cauzele penale despre huliganism”, ori din

probele colectate rezultă că acțiunile lui Vasile Pascal nu au fost provocate de

careva acțiuni ale părții vătămate, dimpotrivă ultimul voluntar, fără careva temei, a

purces la declanșarea acțiunilor huliganice expuse în învinuire.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs admite recursul, casează total hotărârea atacată, cu

menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.

Recurenții invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427

alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

statuează că temeiurile invocate și-au găsit confirmarea în cauza dată, reținând în

acest context următoarele.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și, dacă da,

în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

5

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Colegiul penal lărgit constată, că apelul declarat de inculpat, a fost greșit

admis și instanța de apel neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal cu

recunoașterea lui Vasile Pascal vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (2) Cod contravențional și încetarea procesului contravențional din

motivul intervenirii termenului tragerii la răspundere contravențională.

Ajungând la soluția respectivă Colegiul penal lărgit expune următoarele.

Prima instanță a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele

administrate în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și coroborarea lor cu

alte probe, apreciindu-le în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

fiecărei probe în parte și just a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Vasile Pascal în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Articolul 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede huliganismul, acțiunile

intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se

consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de

către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare

batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare

îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă,

suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, transportului obștesc etc.

Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, spre public, spre reacția

publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii

publice. Acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri

nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea ordinii publice.

Totodată, Colegiul penal ține să menționeze că, latura subiectivă a

infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție, iar motivele acestei

infracțiuni sunt motive huliganice.

Astfel, ținând seama de cele menționate mai sus, Colegiul consideră greșită

concluzia instanței de apel, precum că din probele cauzei, se confirmă faptul că

între Vasile Pascal și Ștefan Vlas a avut loc un conflict generat de comportamentul

lui Ștefan Vlas, care își plasa automobilul în preajma magazinului unde activa

inculpatul, și care a încercat să aplaneze situația de conflict, fără să fi avut intenția

de a încălca ordinea publică, or, prima instanță corect a reținut că, faptul încălcării

grosolane a ordinii publice a fost confirmat prin declarațiile tuturor martorilor

audiați în ședința de judecată care au relatat unanim că acțiunile incriminate

inculpatului au atentat la normele de conviețuire socială, or manifestările

inculpatului au avut loc dimineața, într-un loc public, la marginea traseului

6

internațional Chișinău-Ungheni-Iași, vizavi de stația auto și Gara feroviară, alături

de piața orășenească, locuri care prin destinația lor sunt de uz public.

Mai mult, instanța de apel la adoptarea soluției, nu a luat a considerație locul

în care s-a petrecut fapta, excluzând a se expune asupra elementului de „loc

public” prin prisma art. 131 Cod penal, ca unul din elementele principale ale

componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 Cod penal, cu toate că, instanța

admite că fapta a fost săvârșită în stradă, în fața magazinului unde accesul este

liber și nu este limitat, care de fapt și se prezintă ca loc public.

La fel, prima instanță corect a reținut ca fiind demonstrat faptul că,

inculpatul a aplicat violență asupra părții vătămate într-o manieră însoțită de o

obrăznicie deosebită, or faptul aplicării violenței din partea inculpatului nu este

negat nici de inculpat și nici de ceilalți martori audiați care confirmă că partea

vătămată se îmbrâncea cu inculpatul și cu Petru Croitor căzând jos, acțiuni care

încercau să fie curmate de către terțe persoane.

Astfel, Colegiul ține să menționeze că, instanța de apel ajungând la

concluzia calificării acțiunilor inculpatului Vasile Pascal în baza art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, a efectuat o apreciere eronată și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Cât privește calificativul agravant reținut în rechizitoriu privind aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, prima instanță corect a

menționat că, nici un martor nu a negat faptul că inculpatul a luat o bâtă de lemn,

lungă, cu care intenționa să lovească partea vătămată, însă din motivul intervenției

martorului Ion Gavriliță, nu a reușit să o lovească, or în cazul dat nu contează dacă

a fost sau nu realizată intenția criminală de a lovi, fiind suficient modul public de

aplicare a obiectului respectiv.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, prima instanță just a constatat

împrejurările cauzei care relevă concludent și cert că inculpatul Vasile Pascal,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, având un comportament

neacceptat în societate, în prezența unui cerc nedeterminat de persoane, acționând

intenționat cu o obrăznicie deosebită, încălcând grosolan ordinea publică, l-a numit

pe Ștefan Vlas cu cuvinte necenzurate și a aplicat violență asupra acestuia, după

care a luat de jos o bâtă de lemn și s-a năpustit asupra lui Ștefan Vlas pentru a-l

lovi, acțiuni care au fost stopate imediat de Ion Gavriliță.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că starea de fapt și de drept stabilită

în sentință concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate, iar

acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Colegiul penal lărgit menționează că, prima instanță la individualizarea

pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art. art. 16, 61, 75 Cod penal,

corect stabilind inculpatului Vasile Pascal pedeapsa 4 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite a fost suspendată pentru perioada de probațiune de 2 ani.

Totodată se reține că, prima instanță corect a dispus admiterea în principiu a

acțiunii civile înaintate de partea vătămată, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Reținând cele invocate, Colegiul conchide că eroarea comisă de instanța de

apel urmează a fi corectată, având în vedere că apelul neîntemeiat a fost admis,

7

prin casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Cătălin Scutelnic și de partea vătămată Ștefan

Vlas, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

decembrie 2015, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 29 iulie 2014,

prin care Pascal Vasile Isae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287

alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată pentru perioada de probațiune de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ștefan Vlas, a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

8