1ra-1522/2016 — art. 155, 287 alin. 3, 187 alin. 2 lit. e, f, 314 alin. 1 CP

1ra-1522/2016 — art. 155, 287 alin. 3, 187 alin. 2 lit. e, f, 314 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1522/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 01 iulie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26 noiembrie 2015, declarat de avocatul Vasile Bobeică, în numele inculpatului

Curagău Igor Simion, născut la

02 mai 1980, originar și locuitor al mun. Chișinău, str.

M. Sadoveanu 4/6, ap. 88, cetățean al R. Moldova,

anterior condamnat prin:

1) decizia Curții de Apel Chișinău din

01.06.2006, în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, la 6

ani închisoare.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.02.2014 – 01.07.2015,

instanța de apel: 29.07.2015 – 26.11.2015,

instanța de recurs: 12.07.2016 – 24.08.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Curagău Igor a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Curagău Igor a fost condamnat în baza art. 155 Cod penal la 1 an închisoare, în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza art. 314 alin. (1) Cod

penal la 1 an și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul total al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsă definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, începând cu 15 ianuarie 2014.

Prin aceiași sentință, au fost condamnați Selevestrov Denis și Griva Vasili, dar

în privința lor hotărârile judecătorești nu se contestă.

1

Igor, având relații osiile cu fosta sa soție, Vrabii Constanța, aplica față de aceasta

violența fizică și prin constrângere psihică, prezentându-se drept autoritate criminală,

reprezentant al grupării criminale ,,Makena”, o amenința cu moartea, iar în luna

noiembrie 2013, în jurul orei 21:00, fiind la domiciliul ultimei, în ap. 66, str. Alecu

Russo nr. 59/2, mun. Chișinău, acționând intenționat, folosind un cuțit, l-a aplicat în

regiunea gâtului lui Vrabii Constanța și cu cuvinte necenzurate o amenințat-o cu

lipsirea de viață, amenințate pe care ultima a perceput-o ca fiind una reală.

Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, adică

amenințarea cu omor, existând pericolul realizării acesteia.

Tot el, la 22 decembrie 2013, orele 02:40, aflându-se în loc public, în incinta

barului din stația transportului public, de pe bd. Mircea cel Bătrân 7/4, mun.

Chișinău, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Selvestrov Denis, precum și alte

persoane, identificarea cărora la moment nu este stabilită de către organul de

urmărire penală, încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, sistând, pentru moment activitatea localului în care se aflau,

în baza unui motiv neînsemnat, a provocat o ceartă și în continuare, acționând

intenționat, declarând că este o autoritate criminală, manifestând o obrăznicie

deosebită, a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, lui Tocari Vitalie, Leu Vitalie și Costin Iurie, cauzându-le potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 58/D din 20.01.2014, lui Tocari Vitalie Ion

echimoze pe față, care au fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate, potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 58/D din 23.01.2014, lui Leu Vitalie s

echimoză și excoriații pe față, care au fost calificate ca vătămări neînsemnate și

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 11 l/D din 24.01.2014, lui Costin

Iurie traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, ce

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și care au fost calificate ca

vătămare corporală ușoară, după care folosind un balonaș cu gaze lacrimogene, i-a

stropit ochii lui Tocari Vitalie.

Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal -

huliganismul, adică acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane, cu

aplicarea de obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

Toto el, între finele lunii februarie și începutul lunii iulie 2014, având statut de

inculpat în cauza penală nr. 2013482304, de învinuire în baza art. 155, 287 alin. (3),

187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, care se examina în fond la Judecătoria Ciocana,

mun. Chișinău, urmărind scopul eschivării de la răspundere penală, intenționând

periclitarea justiției, deși era deținut în penitenciarul nr. 13, ilegal a intrat în posesia

aparatelor de telefonie mobilă de model ,,Huawei U 1280”, cu IMEI-ul

355291031201904, și ,,Nokia 1280”, cu IMEI-ul 355943051799577, și a cartelelor

SIM, cu nr. 079555529, și nr. 068635314, prin intermediul cărora, intenționat și

periodic le contacta telefonic, la numărul 079000907, pe Vrabii Constanța, care în

cauza penală nr. 2013382304 are statut de parte vătămată, și la numărul 022338726,

pe Vrabii Eugenia, care în cauza penală nr. 2013482304 are statut de martor, și prin

2

amenințarea cu aplicarea violenței și chiar lipsirea de viață, insistent le cerea

ambelor, ca în cadrul ședinței de judecată, în cauza penală menționată mai sus, unde

ultimul este cercetat și pentru fapta că ,,în luna noiembrie 2013, în jurul orei 21:00,

fiind la domiciliul lui Vrabii Constanța, în ap. 66, str. Alecu Russo nr. 59/2, mun.

Chișinău, folosind un cuțit, l-a aplicat în regiunea gâtului și cu cuvinte necenzurate o

amenința cu lipsirea de viață”, să facă declarații mincinoase, și anume faptul că el i-ar

fi aplicat lui Vrabii Constanța un cuțit la gât și că ar fi amenințat-o cu lipsirea de

viață, amenințarea pe care atât Vrabii Constanța, cât și mama acesteia Vrabii Eugenia

au apreciat-o ca fiind una reală.

Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică

determinarea, prin constrângere a martorului și părții vătămate, la depunerea de

declarații mincinoase.

Curagău Igor este învinuit și de faptul, că la 22.12.2013, orele 02:55, aflându-

se în loc public, în apropierea barului, din stația transportului public, de pe bd.

Mircea cel Bătrân 7/4, mun. Chișinău, după ce din intenții huliganice a aplicat

violența fizică față de Tocari Vitalie, Leu Vitalie și Costin Iurie, în mod deschis, în

timpul altercațiilor, a smuls de la gâtul lui Tocari Vitalie lănțișorul cu cruciuliță din

argint, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzând

părții vătămate o daună materială considerabilă, în sumă de 6000 lei.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui în baza art. 187 alin. (2) lit.

e), f) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, dar aceasta este dovedită

prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Tocari Vitalie, a declarat că în cafenea a intrat

inculpatul împreună cu Selvestrov Denis. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în regiunea

nasului, între ei începându-se o încăierare. La ieșirea din cafenea intenționa să-l

întrebe pe inculpat din ce motiv l-a lovit, însă nu a reușit deoarece inculpatul l-a

stropit cu gaze lacrimogene. Și Selvestrov Denis a sărit peste el. A simțit că în

regiunea gâtului a fost tras de maiou. S-a îndreptat după cea de-a doua persoană care

semăna cu Selvestrov Denis pentru a-și recupera lanțul, însă a fost stropit cu gaze

lacrimogene. Fiind afară, Selvestrov Denis i-a aplicat lovituri în regiunea capului și a

corpului.

Partea vătămată Leu Vitalie, a dat declarații similare, adăugând că inculpatul l-

a lovit cu pumnul în față.

Partea vătămată Costin Iurie, a declarat că i-a fost aplicată o lovitură din spate

în cap, în rezultatul căreia a căzut jos. Fiind în bar, inculpatul l-a lovit pe Tocari

Vitalie, iar Leu Vitalie i-a comunicat că gașca inculpatului reprezintă o autoritate

criminală. La momentul în care s-a apropiat de Selvestrov Denis, după epuizarea

conflictului, ultimul i-a comunicat să plece de acolo, deoarece ei sunt o autoritate

criminală și îi vor tăia pe toți. În timpul conflictului a văzut cum Selvestrov Denis

intervenea în încăierare aplicând lovituri cu pumnul.

Conform procesului-verbal de ridicare, din barul amplasat pe bd. Mircea cel

Bătrîn 7/4, mun. Chișinău, unde a avut loc infracțiunea de huliganism, a fost ridicată

3

înregistrarea video a imaginilor privind circumstanțele comiterii infracțiunii, care au

fost înregistrate pe un CD.

Potrivit procesului-verbal de examinare, a fost examinat CD-ului, ridicat din

barul amplasat pe bd. Mircea cel Bătrân 7/4, mun. Chișinău și anume a înregistrării

video a imaginilor, care confirmă comiterea infracțiunilor de huliganism.

Conform procesului-verbal din 16 ianuarie 2014, privind prezentarea spre

recunoașterea a persoanei, partea vătămată Tocari Vitalie l-a recunoscut pe Curagău

Igor ca fiind persoana care l-a maltratat și i-a smuls lănțișorul de la gât.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 58/D din 20.01.2014, la

Tocari Vitalie s-au constatat echimoze pe față, ce au fost calificate ca vătămări

corporale neînsemnate.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 58/D din 23.01.2014, la Leu

Vitalie s-a constatat echimoză și excoriații pe față, care au fost calificate ca vătămări

corporale neînsemnate.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111/D din 24.01.2014, la

Costin Iurie s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și care au fost

calificate ca vătămare corporală ușoară.

Corpul delict - CD-iul, conține imaginile video a circumstanțelor comiterii

infracțiunii de huliganism din data de 22.12.2013.

Astfel, fapta comisă de către inculpat întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal,

pe faptul sustragerii deschise de la partea vătămată Tocari Vitalie a unui lanț și a unei

cruci din argint în valoare totală de 6000 lei, nu a fost demonstrată prin probele

administrate.

Vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal,

este dovedită prin următoarele probe.

Partea vătămată Vrabie Constanța, a declarat că era mereu maltratată de

inculpatul, care ducea un mod de trai neadecvat, consuma băuturi alcoolice, banii îi

cheltuia la cazinou. A fost bătută și în curtea grădiniței unde merge copilul, fiindu-i

aplicat și pistolul la spate, și amenințată cu moartea. Ultima dată a fost amenințată în

luna noiembrie 2013, fiind la domiciliu împreună cu mama sa, Vrabii Eugenia, și

copilul minor, Curagău Maximilian. Lângă ușa apartamentului, inculpatul a discutat

cu foarte agresiv, a scos un cuțit și se juca cu el în mână, o numea cu cuvinte

necenzurate și o amenința, apoi i-a aplicat la gât cuțitul spunând că o va omorî.

Mama sa, Vrabie Eugenia, a chemat poliția, deoarece amenințarea parvenită din

partea inculpatului a perceput-o drept una reală, fiindcă ultimul anterior a fost judecat

și avea un comportament foarte agresiv, la acel moment ea se afla în stare de șoc,

fiind foarte speriată.

Martorul Vrabii Eugenia, a declarat că Vrabii Constanța a insistat ca inculpatul

să plece, însă acesta a numit-o cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat cuțitul la gât. Ea,

fiind în acel moment în bucătărie, situată alături de ușa de la intrare, a sunat la poliție.

Nepotul Curagău Maximilian i-a comunicat că inculpatul i-a aplicat cuțitul la gâtul

mamei, adică lui Vrabii Constanța. Ea a văzut cuțitul pe care-l avea inculpatul, era cu

4

buton. Fiind deschisă ușa, din bucătărie a văzut cum inculpatul ținea cuțitul la gâtul

fiicei sale. Au venit colaboratorii poliției și au ridicat cuțitul din buzunarul

inculpatului.

Dat fiind că, anterior inculpatul a executat pedeapsa cu închisoare, iar din

cercurile apropiate, partea vătămată a aflat despre existența unei legături a

inculpatului cu lumea criminală, acesta având o modalitate agresivă de discuție, prin

intrarea forțată în locuință, vizualizarea unui cuțit specializat cu buton și aplicarea lui

în preajma organelor vitale ale părții vătămate, a creat victimei impresia absolut reală

a pericolului de a fi omorâtă, iar, prin crearea stării de frică, la partea vătămată a avut

loc producerea urmărilor prejudiciabile de natura violenței psihice.

Astfel, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu omor.

Vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod

penal, la fel este dovedită prin probele administrate.

Partea vătămată Vrabii Constanța, a declarat de foarte multe ori inculpatul,

aflându-se în penitenciar, o telefona, îi adresa înjurături, amenințări, insista ca să-și

retragă plângerea depusă pe numele lui, să facă actul de împăcare procesuală, să nege

că inculpatul ar fi amenințat-o cu moartea, prin utilizarea cuțitului, și o determina să

comunice organelor de drept despre starea nervoasă în care a depus declarațiile, și de

acea nu sunt corecte. Discuțiile telefonice, care durau cîte 15-20 minute, se începeau

și se finisau cu certuri.

Partea vătămată Vrabii Eugenia, a relatat că inculpatul, după ce a fost arestat

pe cauza penală privind amenințarea fiicei sale, i-a spus să scrie cerere prin care să-și

schimbe declarațiile, că el nu i-a pus cuțitul la gât fiicei Constanța, ci doar a glumit.

Inculpatul o telefona pe telefon fix, la numărul 022338726, de obicei seara pe la orele

23:00, prin telefon amenința că va ieși din închisoare și îi va tăia gâtul fiicei ei. Era

contactată telefonic în fiecare seară de inculpat, amenințarea telefonica o percepea

drept una reală. La fel, inculpatul a amenințat-o că va veni și îi va da foc la casă.

Conform procesului-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor

telefonice, ridicate de la inculpat, au fost efectuate numeroase apeluri la numărul de

telefon 079000907, ce aparține părții vătămate Vrabii Constanța, precum și

numeroase apeluri la numărul de telefon 022338726, pe căre l-a indicat partea

vătămată Vrăbii Eugenia.

Corpurile delicte - CD-ul, care conține descifrările convorbirilor telefonice, și

aparatele de telefonie mobilă ,,Huawei U 1280”, cu IMEI-ul 355291031201904, și

,,Nokia 1280”, cu IMEI-ul 355943051799577, cartelele SIM cu nr. 079555529, și nr.

068635314 dovedesc circumstanțele enunțate supra.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 314 Cod penal.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul este caracterizat

negativ, are antecedente penale, a săvârșit infracțiunile în stare de recidiva și una prin

participație, concluzionând că reeducarea lui este posibilă numai prin izolare de

societate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

5

Apelantul a invocat că instanța nu a analizat declarațiile inculpatului, iar

probele administrate nu dovedesc săvârșirea infracțiunilor incriminate.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

Apelantul a indicat că probele administrate confirmă doar parțial vinovăția lui,

iar declarațiile părților vătămate nu corespund adevărului.

noiembrie 2016, ambele apeluri au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o

nouă hotărâre.

Curagău Igor a fost condamnat în baza art. 155 Cod penal la 1 an închisoare, în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza art. 314 alin. (1) Cod

penal la 1 an și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a reținut că probele administrate au fost corect apreciate de

către prima instanță, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Vinovăția inculpatului este dovedită prin:

declarațiile părților vătămate Tocari Vitalie, Leu Vitalie și Costin Iurie;

procesul-verbal de ridicare, potrivit căruia din barul amplasat pe bd. Mircea cel

Bătrân 7/4, mun. Chișinău, unde a avut loc infracțiunea de huliganism, a fost ridicată

înregistrarea video a imaginilor privind circumstanțele comiterii infracțiunii, care au

fost înregistrate pe un CD;

procesul-verbal de examinare al CD-ului care a fost ridicat din barul amplasat

pe bd. Mircea cel Bătrân, 7/4 mun. Chișinău și anume a înregistrării video a

imaginilor privind comiterea infracțiunilor de huliganism;

procesul-verbal din 16 ianuarie 2014 privind prezentarea spre recunoașterea a

persoanei, potrivit căruia partea vătămată Tocari Vitalie l-a recunoscut pe Curagău

Igor ca fiind persoana care în circumstanțele descrise mai sus, l-a maltratat, după care

i-a smuls lănțișorul de la gît;

raportul de expertiză medico-legală nr. 58/D din 20.01.2014, prin care la

Tocari Vitalie s-a constatat echimoze pe față, ce au fost calificate ca vătămări

corporale neînsemnate;

raportul de expertiză medico-legală nr. 58/D din 23.01.2014 prin care s-a

stabilit că la Leu Vitalie s-a constatat echimoză și excoriații pe față, care au fost

calificate ca vătămări corporale neînsemnate;

raportul de expertiză medico-legală nr. 111/D din 24.01.2014, conform căruia

la Costin Iurie s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și care au fost

calificate ca vătămare corporală ușoară;

corpul delict - un CD cu imaginile video a circumstanțelor comiterii

infracțiunii de huliganism din data de 22.12.2013;

6

declarațiile părții vătămate Vrabie Constanța;

declarațiile martorului Vrabie Eugenia;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ridicate

pe numerele de IMEI 355291031201904 și 355943051799577, precum și a

convorbirilor telefonice ridicate de pe numerele cartelelor SIM cu nr. 079555529 și

nr. 068635314, în rezultatul căruia s-a constatat că într-adevăr de pe numerele

cartelelor SIM și a aparatelor de telefonice mobilă indicate mai sus, care s-au

localizat în raza de aflare a Penitenciarului nr. 13 au fost efectuate numeroase apeluri

la numărul de telefon 079000907, ce aparține părții vătămate Vrăbii Constanța,

precum și numeroase apeluri la numărul de telefon 022338726, pe care l-a indicat

partea vătămată Vrabii Eugenia;

corpurile delicte - CD-ul cu descifrările convorbirilor telefonice, aparatele de

telefonie mobilă de model ,,Huawei U 1280” cu IMEI-ul 355291031201904 și

,,Nokia 1280” cu IMEI-ul 355943051799577 și a cartelelor SIM cu nr. 079555529 și

nr. 068635314.

Instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpatului, și le-a respins

pe motiv că sunt o modalitate de autoapărare, și de eschivare de la răspunderea

penală.

La judecarea cauzei a fost constatată cu certitudine vinovăția inculpatului prin

probele administrate: declarațiile părților vătămate și a martorilor, fiind apreciate cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din

punct de vedere al coroborării lor.

Sunt nefondate și urmează a fi respinse motivele apărării că inculpatul nu ar fi

amenințat-o cu moartea pe Vrabii Constanța, deoarece martorul Vrabii Eugenia a

confirmat că inculpatul a venit în casa părții vătămate și în mod intenționat a utilizat

cuțitul cu scop de amenințare, și mai mult ca atât nu s-a demonstrat că Vrabii

Constanța i-a creat impedimente inculpatului de a se întâlni cu fiul acestuia.

Cu referire la capătul de învinuire în baza art. 314 Cod penal, s-a demonstrat

cu certitudine că anume inculpatul a determinat martorul Vrabii Eugenia și partea

vătămată Vrabii Constanța la depunerea declarațiilor mincinoase sau la eschivarea de

la depunere a declarațiilor, prin metoda constrângerii psihice, prin amenințare și

jignire prin intermediul a două telefoane mobile utilizate de către inculpat în incinta

Penitenciarului nr. 13.

Nu pot fi reținute nici motivele apelului referitor la nevinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece părțile

vătămate Tocari Vitalie, Leu Vitalie și Costin Iurie au confirmat că altercațiile au fost

inițiate de către inculpat în scopul desconsiderării liniștii și ordinii prezente în local

cu aplicarea unui obiect pe care l-a folosit în realizarea acțiunilor huliganice cu care a

și cauzat vătămări corporale victimelor.

Totodată, reieșind din concluziile rapoartelor de expertiză medico-legale, s-a

stabilit că la partea vătămată Tocari Vitalie și Leu Vitalie s-au constatat echimoze pe

față care au fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate, iar la partea vătămată

Costin Iurie s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată care au fost calificate

7

ca vătămare corporală ușoară, mai mult ca atât în combaterea nevinovăției indică și

imaginile video care confirmă circumstanțele comiterii acțiunilor de huliganism din

data de 22.12.2013.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul a comis mai

multe infracțiuni, în stare de recidivă, instanța de fond i-a aplicat pedepse prea severe

în raport cu faptele comise și personalitatea inculpatului, urmând ca ultimului să-i fie

redusă pedeapsa definitivă, conform prevederilor art. 82 Cod penal.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat.

Recurentul a invocat că instanța nu a analizat declarațiile inculpatului, iar

probele administrate nu dovedesc săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel în mod eronat a constatat că instanța de fond corect a stabilit

starea de fapt si de drept, că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită.

Nu au fost elucidate motivele și argumentele apelanților, ci a fost doar

concluzionată corectitudinea sentinței instanței de fond, fără un suport probatoriu

suficient, și fără o argumentare ca atare.

Astfel, instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, apreciind

critic declarațiile inculpatului, respingându-le pe motiv ca acestea sunt o modalitate

de autoapărare și de eschivare de la răspundere penală.

Declarațiile părților vătămate urmau a fi apreciate critic, care prin astfel de

acțiuni își urmăresc interesele personale, dar și a martorilor, care evident sunt de

partea părților vătămate.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care prevede inclusiv următoarele temeiuri –

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o

8

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, asupra căror motive concrete invocate în apelurile apărării nu s-ar fi

pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor că motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o

eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală,

care ar fi afectat soluția instanței, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă, că recursul dat nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate

Tocari Vitalie, Leu Vitalie și Costin Iurie, procesul-verbal de ridicare din bar a CD-

ui cu înregistrarea video a imaginilor privind circumstanțele comiterii infracțiunii de

huliganism, procesul-verbal de examinare al acestui CD, procesul-verbal din

16.01.2014 privind prezentarea spre recunoaștere a persoanei, potrivit căruia partea

vătămată Tocari Vitalie l-a recunoscut pe Curagău Igor ca fiind persoana care l-a

maltratat, raportul de expertiză medico-legală nr. 58/D din 20.01.2014, că la Tocari

Vitalie s-a constatat echimoze pe față, ce au fost calificate ca vătămări corporale

neînsemnate, raportul de expertiză medico-legală nr. 58/D din 23.01.2014 că la Leu

Vitalie s-a constatat echimoză și excoriații pe față, care au fost calificate ca vătămări

corporale neînsemnate, raportul de expertiză medico-legală nr. 111/D din 24.01.2014,

că la Costin Iurie s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

9

comoție cerebrală, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și care au

fost calificate ca vătămare corporală ușoară, corpul delict - un CD cu imaginile video

a circumstanțelor comiterii infracțiunii de huliganism din data de 22.12.2013,

declarațiile părții vătămate Vrabie Constanța și a martorului Vrabie Eugenia,

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ridicate pe

numerele de IMEI 355291031201904 și 355943051799577, precum și a

convorbirilor telefonice ridicate de pe numerele cartelelor SIM cu nr. 079555529 și

nr. 068635314, corpurile delicte - CD-ul cu descifrările convorbirilor telefonice,

aparatele de telefonie mobilă de model ,,Huawei U 1280” cu IMEI-ul

355291031201904 și ,,Nokia 1280” cu IMEI-ul 355943051799577 și a cartelelor

SIM cu nr. 079555529 și nr. 068635314, toate probele fiind apreciate în conformitate

cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând

argumentat și detaliat motivele pentru care au respins probele și versiunile apărării,

inclusiv cele invocate în apelurile declarate, probele administrate pe caz demonstrând

clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la

art. 155, 287 alin. (3), 314 alin. (1) Cod penal.

Pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului de

către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Totodată, art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca

impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct.

80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel a apreciat circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o

competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, și

10

invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal

(pct. 5. din decizie).

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.

2.-5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au

fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile atacate cuprind motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este

unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol, în raport cu motivele invocate, este

vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Bobeică,

împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 01 iulie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2015, în privința

inculpatului Curagău Igor Simion, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 septembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

11