1ra-1242/16 — Art287 alin.2, 349 alin.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 19 noiembrie 2015 Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore Mihail și Ceresău Ion Gheorghe au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare fiecare; - în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare fiecare; În baza art.84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor a fost aplicat lui Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion pedeapsa definitivă de cîte 5 (cinci) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse instanța de fond a reținut că, Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore la 19.12.2013, în jurul orelor 18.00, aflîndu-se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepen,i raionul Sîngerei, adică în loc public, încălcînd grosolan ordinea publică care presupune respectarea normelor de drept și morală ce garantează securitatea publică și personală a cetățenilor, intenționat, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din intenții huliganice, folosindu-se de un motiv neînsemnat, a oprit un microbus, la volanul căruia se afla Vulpe Ion. Guțu Pavel cu Miloslavschi Ivan 1-a apucat cu mîinile de gît pe Vulpe Ion și 1-a scos din mașina acestuia astfel cauzîndu-i dureri fizice și 1-a amenințat cu aplicarea violenței. Cotinuîndu-și acțiunile ilegale toți patru au lovit cu picioarele mașina de model Volkswagen T 4 în care se aflau părțile vătămate, iar Ceresău Ion a îmbrîncit-o pe Turcu Eugenia. Instanța de fond a reținut că, tot Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore, la 19.12.2013 aproximativ pe la orele 20.00, aflîndu-se în gospodăria cet. Miloslavschi Ivan, situată în satul Pepeni, raionul Sîngerei, avînd scopul sistării activității de serviciu a ofițerilor de investigație IP Sîngerei Achelina Ghenadie și Daraban Radu, care își exercitau atribuțiile de examinare a comunicării lui Cotruță Olga, i-au aplicat lui Achelina Ghenadie mai multe lovituri cu picioarele în regiunea capului și peste corp, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico- legală nr.73 D din 25.03.2014, leziuni corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată, sub formă de traumă cranio-cerebrală cu contuzie cerebrală gr. 1, fractura oaselor nazale, echimoze și excoriații față, edem a țesuturilor moi față, prin urmare părților vătămate fiindu-le provocate o daună morală și fizică, apoi Guțu Pavel i-a aplicat lui Radu Daraban o lovitură cu capul în regiunea feței și multiple lovituri cu brațele în regiunea capului și peste corp, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.76 D din 5.03.2014 leziuni corporale neînsemnate sub formă de plagă buză inferioară.

Nefiind de acord cu sentința apeluri au declarat: - procurorul Gratii Tudor, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care 2 să fie recunoscuți vinovați Guțu Pave, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal cu aplicarea fiecăruia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(2) lit.a) Cod penal cu aplicarea fiecăruia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art.84 alin.(l) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, stabilirea fiecăruia pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, în temeiul art.72 alin.(3) Cod penal cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat că, instanța de judecată ilegal a stabilit pedepse penale sub limita prevăzută de lege în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit. a) Cod penal, deoarece sancțiunea articolului menționat prevede închisoare de la 4 la 8 ani, totodată instanța la adoptarea sentinței n-a ținut cont de prevederile art.385 alin.(l) pct.9) Cod de procedură penală, adică nu a fost stabilit tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa închisorii, care în temeiul art.72 alin.(3) Cod penal, urma a fi dispus în penitenciar de tip semiînchis; - părțile vătămate Daraban Radu și Achilina Ghenadie, care au solicitat casarea parțială a sentinței în partea aplicării pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion; - avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații să fie achitați pe motiv că infracțiunile în temeiul cărora au fost condamnați nu întrunesc elementele componenței de infracțiune. În motivarea apelului a invocat: - nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii, fapta n-a fost săvîrșită de inculpați, fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, există una din cauzele care înlătură caracterul penal al infracțiunii; - inculpații cu certitudine au declarat că, cînd Achelina Ghenadie și Daraban Radu au intrat în ogradă, aceștia au întrebat unde este metalul, dar fără să prezinte în prealabil un careva act care ar confirma calitatea oficială, iar legitimația de polițist a fost prezentată de către Gh. Achelina după consumarea incidentului, în urma căruia polițistul i-a lovit cu sania pe Ceresău Ion și Miloslavschi Ivan. - părțile vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu Ivan au ascuns faptul că erau în stare de ebrietate, iar în declarațiile acestora sunt contradicții esențiale care nu au fost elucidate sub toate aspecetele; 3 - componența de infracțiune prevăzută de art. 349 Cod penal stabilește răspundere penală pentru aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau altei persoane, ...în legătură cu participarea, prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau unei fapte antisociale, pe cînd din conținutul ordonanțelor de punere sub învinuire a lui Miloslavschi Ivan, Miloloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel nu se atestă faptul precum că învinuiții au săvîrșit careva infracțiuni sau alte fapte antisociale, din care motive pătrunderea și prezența polițiștilor Achelina Ghenadie și Daraban Radu în locuința cetățeanului Miloslavschi Ivan urmează să fie apreciată ca ilegală și neîntemeiată, întrunind dementele constitutive prevăzute de art. 179 alin.(3) lit.a) Cod penal. Astfel, ținînd cont de faptul că polițiștii Achelina Ghenadie și Daraban Radu au pătruns ilegal în spațiul de locuit al unei persoane, îmbrăcați în haine civile și fară a comunica motivele pătrunderii în domiciliu, această circumstanță atestă lipsa laturii subiective a fracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, împrejurare care își găsește deplină infirmare din declarațiile victimelor, cît și a martorilor, inculpaților și a imaginilor video, care atestă faptul că Achelina Ghenadie nu cunoștea temeiurile de drept și de fapt al pătrunderii în locuința lui Miloslavschi Ivan; - învinuirea înaintată inculpaților privind săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(2) Cod penal este o învinuire tendențioasă și ilegală, înaintată pentru a justifica pătrunderea ilegală a polițiștilor Achelina Ghenadie și Daraban Radu în locuința lui Miloslavschi Ivan, pentru a le înmîna citație; - încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților drept huliganism este eronată, deoarece nu a fost îndreptată spre încălcarea ordinei publice, iar activitatea inculpaților nu întrunește indicii laturii obiective a huliganismului ca infracțiune, care trebuie să se manifeste prin acțiuni care trebuie să fie săvîrșite în loc public și să fie însoțite de plicarea violenței asupra unor persoane sau de amenințarea cu aplicarea unei semenea violențe; - nici una din probele incluse în probatoriu nu probează faptul săvîrșirii de către Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel a infracțiunii sub aspectul stabilirii circumstanțelor invocate în ordonanța de învinuire, nu este confirmat că victime au fost amenințate cu aplicarea violenței, nu este probat faptul că toți inculpații au lovit cu picioarele în automobil, deoarece aumobilul n-a fost cercetat ca corp delict, nu este demonstrat faptul că Ceresău Ion a îmbrîncit-o pe Turcu Eugenia, ultima a comunicat că a fost împinsă să urce în automobil, acest incident banal care a durat aproximativ cîteva minute nu poate fi calificat juridic ca huliganism, deoarece acțiunile inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinei publice; 4 - la stabilirea pedepsei instanța de judecată în mod eronat și abuziv a reținut în sarcina inculpaților prezența circumstanțelor agravante ca săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică de către inculpați, faptul că Guțu Pavel și Miloslavschi Grigore anterior au mai fost condamnați, precum și săvîrșirea infracțiunii de un grup de persoane; - instanța de judecată în mod eronat și abuziv a apreciat critic declarațiile martorilor apărării și anume a lui Braguța Măria, Ceresău Mariana și Miloslavschi Lucia, precum și declarațiile inculpaților date în ședința de judecată, avînd drept scop inducerea în eroare și evitarea răspunderii penale a inculpaților.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de către părțile vătămate Daraban Radu și Achelina Ghenadie. Apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților Guțu Pavel Vasile, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion a fost admis, casată sentința total, cu pronunțarea unei hotărîri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: - s-a încetat procesul penal în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal în privința lui Guțu Pavel Vasile, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion Gheorghe pe motiv că fapta comisă de ei constituie contravenție prevăzută de art.354 Cod Contravențional; - Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion au fost liberați de răspundere contravențională conform art.30 Cod Contravențional în legătură cu expirarea termenului prescripției contravenționale; - Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal în temeiul art.390 alin.(l) p.l) Cod de procedură penală deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.1. Instanța de apel a constatat că: - instanța de fond, contrar prevederilor art. 394 alin.1) pct. l) Cod de procedură penală deși a emis sentință de condamnare în privința inculpaților în cele încriminate, în partea descriptivă a sentinței nu a descris complet faptele criminale considerate ca fiind dovedite în acțiunile inculpaților după cum a fost adusă învinuirea; - instanța de fond incorect a aplicat pedeapsa penală sub limita prevăzută de lege în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, ținînd cont de faptul că sancțiunea art.349 alin.(2) Cod penal stabilește pedeapsa sub formă de închisoare de la 4 la 8 ani, instanțade fond însă, fără indicarea temeiului legal, a stabilit închisoare pe un termen de 3 ani fiecărui inculpat, sub limita minimă prevăzută de lege; 5 - instanța de fond a stabilit cu abateri de la lege anumite împejurări ca circumstanțe agravante și anume a indicat ca circumstanțe agravante săvîrșirea infracțiunii de către inculpații Miloslavschi Ivan, Ceresău Ion și Guțu Pavel în stare de ebrietate alcoolică, faptul că Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore au fost anterior condamnați, precum și săvîrșirea infracțiunii de un grup de persoane, însă conform art.77 Cod penal nu este prevăzută o astfel de circumstanță agravantă săvîrșirea infracțiunii de o persoană care anterior a fost condamnat, fiind indicată ca circumstanță agravantă de legislator săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, care nu poate fi luată în considerație în raport cu acțiunile inculpaților, mai ales că inculpații Miloslavchi Ivan și Miloslavschi Grigore nici nu au aveau antecedente penale nestinse. La fel nu este prevăzută ca circumstanță săvîrșirea infracțiunii în grup de persoane, fiind indicată de legislator circumstanța săvîșirea infracțiunii sub orice formă de participație. Mai mult ca atît, instanța de judecată poate recunoaște circumstanțe agravante numai acele circumstanțe care au fost stabilite de organele de urmărire penală, au fost indicate în rechizitoriu și numai dacă au fost susținute de acuzatorul de stat în dezbaterile judiciare. Astfel, conform rechizitoriului privind faptele incriminate în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal s-a indicat stabilirea în acțiunile inculpaților doar a agravantei – „starea de ebrietate”; - instanța de fond a examinat anticipat plîngerea avocatului Țaulean Victor împotriva ordonanței Procurorului raionului Sîngerei A.Bordianu din 16.06.2014 și a ordonanțelor de punere sub învinuire din 12.05.2014 în privința lui Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Guțu Pavel și Ceresău Ion în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal. Astfel, după primirea cauzei penale respective în procedură, prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 14.10.2014 a fost respinsă plîngerea menționată, iar ulterior, instanța de fond a judecat fondul cauzei. În urma verificării și aprecierii probelor administrate instanța de apel a considerat că probele susținute de procuror nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, în cadrul judecării cauzei nefiind aduse probe veridice, incontestabile, existînd dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Cu privire la învinuirea adusă inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond, deși a stabilit vinovăția inculpaților în faptele prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, nu a judecat fondul cauzei în raport cu circumstanțele descrise în învinuire, referitor la fiecare inculpat în parte, cu indicarea locului, timpului, modului săvîrșirii faptelor, forma și gradul de vinovăție a fiecărui inculpat, motivele și consecințele infracțiunii, totodată contrar prevederilor art.394 alin. l) pct.1) lit. a) Cod penal nu a descris faptele 6 criminale, considerate ca fiind dovedite, în acțiunile fiecărui inculpat, dar a descris fapta criminală pentru toți inculpații, fără a indica și faptul că inculpații au acționat prin participație simplă. Colegiul penal a conchis, că deși procurorul a făcut referire la probele acuzării, care în opinia acuzatorului de stat ar demonstra învinuirea adusă inculpaților, însă din probele cercetate în ședința instanței de fond, cît și verificate suplimentar în ședința instanței de apel, nu s-a constatat întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, după cum au fost încadrate acțiunile inculpaților, lipsind latura obiectivă a infracțiunii menționate, în acest context fiind necesară încetarea procesului penal în temeiul art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpaților constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art.354 Cod contravențional. Astfel, în ședința instanței de apel la solicitarea procurorului au fost verificate probele conținute în cauza penală referitor la învinuirea respectivă, printre care: - raportul privind recepționarea apelului telefonic de la cet.Turcu Olga din 19.12.2013 orele 19.30 /f.d.7 volumul 2/; - procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii din 25.12.2013 de la Turcu Eugenia /f.d.8 volumul 2/; - procesele-verbal de confruntare din 28.01.2014 dintre bănuitul Ceresău Ion și părțile vătămate Vulpe Ion și Turcu Eugenia /f.d.32,33 volumul 2/; - procesul-verbal de confruntare din 28.01.2014 dintre bănuitul Ceresău Ion și martorul Cotruță Olga /f.d.34 volumul 2/; - declarațiile părții vătămate Vulpe Ion /f.d. 153-157 volumul 3/; - declarațiile părții vătămate Turcu Eugenia /f.d. 172-174 volumul 3/; - declarațiile martorului Babin Ana /f.d.175-177 volumul 3/; - declarațiile martorului Cotruță Olga /f.d. 178-180/. La fel avocatul Țaulean Victor a solicitat verificarea probelor, printre care: - raportul privind recepționarea apelului telefonic de la Turcu Olga din 19.12.2013 /f.d.7 volumul 2/; - procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii și ordonanță de recunoaștere a calitate de parte vătămată a cet. Turcu Eugenia din 25.12.2013 /f.d.8- 10/; - procesele-verbale de audiere a părții vătămate Turcu Eugenia și Vulpe Ion /f.d. 11-12, 15-17/, - procesul-verbal de audiere a martorului Vulpe Aliona /f.d. 19-20/; - îndreptare la medicul legist pe numele lui Turcu Eugenia din 20.12.2013 /f.d.22/; - procesele-verbale de audiere a martorilor Cotruță Olga, Miloslavschi Larisa, Babin Ana /f.d.23, 24, 25/, 7 - procesul-verbal de confruntare dintre bănuitul Gutu Pavel și partea vătămată Vulpe Ion din 28.01.2014 /f.d.32/, - procesul-verbal de confruntare dintre bănuitul Ceresău Ion Gheorghe și martorul Cotruță Olga din 17.01.2014 /f.d.34/, - procesele-verbale de audiere a bănuiților Ceresău Ion, Gutu Pavel, Miloslavschi Ivan / f.d.43, 54, 65/, - procesul-verbal de audiere a martorului Rotari Ion /f.d. 150-152 volumul 3/; - declarațiile părții vătămate Vulpe Ion depuse în instanța de fond /f.d. 153-157 v.3/; - declarațiile părții vătămate Turcu Eugenia în instanța de fond /f.d. 158-160 v. 3/; - declarațiile martorului Vulpe Ala depuse în instanța de fond /f.d. 172-174/; - declarațiile martorului Babin Ana depuse în instanța de fond /f.d.175-177/; - declarațiile martorului Cotruță Olga depuse în instanța de fond /f.d. 178-180/; - declarațiile inculpaților Miloslavschi Grigore, Miloslavschi Ion, Guțu Pavel și Ceresău Ion date în cadrul ședineți instanței de fond. Colegiul a reiterat că, după cum rezultă din formularea textuală a învinuirii inculpaților de huliganism în coroborare cu probele administrate, învinuirea înaintată acestora este neclară, iar faptele reținute nu corespund materialelor cauzei. Deși potrivit învinuirii inculpații prin acțiunile intenționate au săvîrșit huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violenței altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită de mai multe persoane, adică infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, astfel faptele criminale indicate nu sunt descrise în ordonanța de punere sub învinuire. Totodată, instanța de apel a menționat că în învinuirea descrisă nu se indică acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violenței altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Colegiul penal în sensul invocat de acuzare a motivat, că de fapt poliția a fost alertată la 19.12.2013 orele 19.30 potrivit apelului telefonic Olgăi Turcu, care a anunțat că are probleme cu niște persoane din sat și necesită prezența poliției referitor la furtul metalului și altor bunuri (f.d.7 volumul 2). În sensul dat, pe epizodul de huliganism incriminat inculpaților, atît părțile vătămate Vulpe Ion și Turcu Eugenia, față de care se pretinde că a fost aplicată violență, precum și martorii Vulpe Ala, Babin Ana, Cotruță Olga, prezenți la evenimentele descrise, nu au alertat poliția anume în cazul produs la 19.12.2013 orele 8 18.00, de fapt Cotruță Olga /Turcu Olga/ solicitînd la orele 19.30 prezența poliției referitor la furtul unor bunuri, fapt demonstrat din raportul privind înștiințarea telefonică. Deși s-a invocat aplicarea violenței față de Vulpe Ion cu cauzarea durerii fizice, precum și față de Turcu Eugenia, în sensul dat nu au fost aduse careva probe de natură să dovedească prezența violenței aplicate de inculpați în privința ultimilor, proprie unei incriminări penale. La fel, deși s-a invocat lovirea de către inculpați a mijlocului de transport, de fapt nu s-a stabilit deteriorarea în careva mod a mijlocului de transport, în sensul dat acțiunile inculpaților fiind doar neînsemnate. Astfel, Vulpe Ion a declarat că Guțu Pavel și Miloslavschi Ivan au aplicat violență, ceilalți nu, totodată Turcu Eugenia a declarat că doar Ceresău a împins-o în mașină, părțile vătămate nu au declarat că au fost amenințați în careva mod, după cum este indicat în învinuire. Din atare considerente, ținînd cont de faptul că în cadrul cauzei penale respective nu s-a stabilit gradul de pericol social al unei infracțiuni, Colegiul penal a conchis asupra faptului că, învinuirea imputată inculpaților sub formă de huliganism nu a fost dovedită de către procuror în sensul declarat, indicînd că, partea vătămată Vulpe Ion a declarat că a fost apucat de Guțu Pavel de piept, apoi de Miloslavschi Ion a fost întins de haine, altcineva nu a aplicat violență, totodată partea vătămată Turcu Eugenia a declarat că a fost împinsă de Grigore Miloslavschi să intre în bus, la fel că au fost lovituri în automobil, declarații susținute parțial și de martorii audiați, în sensul dat, astfel, acțiunile inculpaților nu ating gradul de pericol social al faptei penale, or, părțile vătămate în urma acestor acțiuni nu au solicitat ajutor medical și nici recuperarea prejudiciului. Cele stabilite au permis instanței de apel să rețină în sarcina: - inculpatului Ceresău Ion faptul că acesta, la 19.12.2013, în jurul orelor 18.00, aflîndu-se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepeni, raionul Sîngerei, adică în loc public, împreună cu Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore, din motiv neînsemnat, a comis huliganism nu prea grav, prin îmbrîncirea lui Turcu Eugenia, la fel a lovit cu picioarele în mașina de model Volkswagen T 4; - inculpatului Miloslavschi Ivan faptul că acesta, la 19.12.2013, în jurul orelor 18.00, aflîndu-se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepeni, raionul Sîngerei, adică în loc public, împreună cu Guțu Pavel, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion, din motiv neînsemnat, a comis huliganism nu prea grav, prin întinderea de haine pe Vulpe Ion, exprimarea cu cuvinte necenzurate, la fel a lovit cu picioarele în mașina de model Volkswagen T 4; 9 - inculpatului Guțu Pavel faptul că acesta, la 19.12.2013, în jurul orelor 18.00, aflîndu-se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepeni, raionul Sîngerei, adică în loc public, împreună cu Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore, din motiv neînsemnat, a comis huliganism nu prea grav, prin apucarea de gît a lui Vulpe Ion, la fel a lovit cu picioarele în mașina de model Volkswagen T 4; - inculpatului Miloslavschi Grigore faptul că acesta, la 19.12.2013, în jurul orelor 18.00, aflîndu-se pe traseul local ce duce din satul Romanovca spre satul Pepeni, raionul Sîngerei, adică în loc public, împreună cu Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan și Ceresău Ion, din motiv neînsemnat, a comis huliganism nu prea grav, prin lovirea cu picioarele în mașina de model Volkswagen T 4, În așa mod Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Guțu Pavel, prin acțiunile sale au săvîrșit contravenția sub formă de huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în loc public a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor, prevăzută de art.354 Cod contravențional. Conform art.30 alin.(2) și alin.(3) Cod contravențional termenul de prescripție a răspunderii contravenționale este de 3 luni, iar termenul de prescripție curge de la data săvîrșirii contravenției. Ținînd cont de faptul că fapta comisă de inculpați a avut loc la 19.12.2013 și la momentul examinării cauzei a trecut mai mult de 3 luni, potrivit prevederilor art. 441 alin. (l) lit.b) Cod contravențional, Colegiul penal a considerat că procesul în privința inculpaților în baza art. 354 Cod contravențional urmează a fi încetat din motivul expirării termenului de prescripție prevăzute de art.30 Cod contravențional. Referitor la învinuirea adusă inculpaților în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal . Instanța de apel a menționat că: - instanța de fond, deși a stabilit dovedită total vinovăția inculpaților în faptele prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod peal, totodată nu a judecat fondul cauzei în raport cu circumstanțele descrise în învinuire, referitor la fiecare inculpat în parte, cu indicarea locului, timpului, modului săvîrșirii faptelor, forma și gradul de vinovăție a fiecărui inculpat, motivele și consecințele infracțiunii, totodată contrar prevederilor art.394 alin.(l) pct.1) lit. a) Cod penal, nu a descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, în acțiunile fiecărui inculpat, dar a descris fapta criminală pentru topi inculpații, fără a indica și faptul că inculpații au acționat prin participație simplă; - deși procurorul a făcut referire la un șir de probe, care în opinia acestuia demonstrează învinuirea adusă inculpaților, totodată din probele cercetate în ședința instanței de fond, cît și verificate în ședința instanței de apel, nu s-a constatat 10 existența faptei infracțiunii prevăzute de art.349 alin.2) lit.a) Cod penal, după cum au fost încadrate acțiunile inculpaților. În instanța de apel au fost audiate părțile vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu, precum și martorul Siminica Nicolae, iar la solicitarea procurorului au fost verificate probele conținute în cauza penală referitor la învinuirea respectivă, printre care: - procesul-verbal de primire a plîngerii din 19.12.2013 depusă de Daraban Radu /f.d.10 volumul 1/; - raportul privind recepționarea apelului telefonic din 19.11.2013 /f.d.12 volumul 1/; - raportul întocmit de OI al IP Sîngerei locotenent de poliție R.Daraban din 20.12.2013 /f.d. 13 volumul 1/; - procesele-verbale nr.368,365,366,367,369,370 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului a cet.Miloslavschi Ivan, Achelina Ghenadie, Daraban Radu, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion din 19.12.2013 și 20.12.2013 /f.d.29-37 volumul 1/; - raportul de examinare medico-legală nr.3"D" din 10.01.2014 în privința lui Gh.Achelina /f.d.48 volumul 1/; - raportul de expertiză medico-legală nr.73"D" din 25.03.2014, din care rezultă concluziile că la cet.Gh.Achelina s-a constatat: Traumă cranio cerebrală cu contuzie cerebrală gr.l, fractură oasele nazale, echimoze și excoriații față, edem a țesuturilor față. Leziunile corporale indicate au fost cauzate posibil în termenul și prcumstanțele indicate, provoacă o dereglare a sănătății de scurtă durată (mai mult de jzile și nu mai mult de 21 zile) și după caracterul său se califică ca ușoare /f.d.65/; - procesul-verbal de ridicare de la bănuitul Miloslavschi Grigore din 19.03.2014 a înregistrării video din seara de 19.12.2013 /f.d.73/; - extras din ordinul Inspectoratului "General de Poliție din 07.03.2013 cu privire la transfer în privința lui Achelina Ghenadie/f.d.77/; - certificate eliberate de IP Sîngerei din 29.05.2014 nr.nr.4899 și 4900 referitor la Achelina Ghenadie și Daraban Radu precum că la data de 19.12.2013 nu se aflau în concediu de odihnă și nici concediu medical /f.d.79, 85/; - extras din ordinul Inspectoratului General de Poliție din 07.03.2013 cu privire la trasfer în privința lui Daraban Radu /f.d.83/; - procesul-verbal de confruntare din 25.03.2014 dintre Achelina Ghenadie și Miloslavschi Ivan/f.d.96-101/; - declarațiile părților vătămate Daraban Radu și Achelina Ghenadie depuse în instanța de fond, /f.d. 161-165 volumul 3, f.d. 166-171 volumul 3/; - declarațiile martorului Anițoaie Eugen /f.d. 190-197/. 11 În ședința instanței de apel la fel au fost cercetate probele solicitate de avocatul inculpaților Țaulean Victor, conținute la materialele cauzei penale, și anume: - ordonanța din 18.01.2014 privind pornirea urmăririi penale în baza plîngerii depuse de cet.Daraban Radu conform art.349 alin. 1/1 Cod penal /f.d.l volumul 1/; - raportul privind recepționarea apelului telefonic din 19.12.2013 /f.d.l2 volumul 1/; - raportul privind recepționarea apelului telefonic parvenit de la cet.Turcu Olga din 19.12.2013 /f.d. 16 volumul 1/; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.12.2013 /f.d. 17 volumul 1/; - procesele-verbale de audiere a martorilor Cotruță Olga și Babin Ana din 25.12.2013 /f.d.l8,19 volumul 1/; - procesul-verbal de audiere a martorului Miloslavschi Larisa din 25.12.2013 /f.d.20/; - procesele-verbale nr.367, 368, 369, 370 din 19.12.2013 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului în privința lui Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Mihail, Guțu Pavel /f.d.29-30, 35-36, 37-38, 39-40/; - raportul de examinare medico-legală nr.3"D" din 10.01.2014 în privința lui Achelina Ghenadie/f.d.48/; - raportul de examinare medico-legală nr.317 din 24.12.2013 în privința lui Daraban Radu /f.d.49/; - raportul de examinare medico-legală nr.312 din 23.12.2013 în privința lui Miloslavschi Ivan Mihail/f.d.50/; - raportul de constatare medico-legală nr.313 din 26.12.2013 în privința lui Ceresău Ion /f.d.51/; - raportul de expertiză medico-legală nr.75"D" din 25.03.2013 în privința lui Miloslavschi Ivan, din care rezultă că la momentul examinării s-a depistat: plaga superficială regiunea temporo-occipitală dreapta a fost cauzată de la acțiunea traumatică a unui corp dur-contodent sau la lovirea cu capul de un așa obiect, corp posibil în termenul și circumstanțele indicate, provoacă o dereglare a sănătății nu mai mult de 6 zile și după caracterul său se califică ca leziuni corporale neîn semnate /f. d. 6 2 /; - raportul de expertiză medico-legală nr.74"D" în privința lui Ceresău Ion din 25.03.2014, din care rezultă că la cet.Ceresău Ion s-a depistat edem a țesuturilor moi degetul II mîina stingă, care a fost cauzat posibil în termenul și circumstanțele dicate, provoacă o dereglare a sănătății pînă la 6 zile și după acest criteriu se califică leziuni corporale neînsemnate /f.d.63/; - raportul de expertiză medico-legală nr.76"D" din 25.03.2014 în privința lui Daraban u, din care rezultă concluziile că plagă buza inferioară a fost cauzată de 12 acțiunea iui corp contodent posibil în termenul și circumstanțele indicate, provoacă o reglare a sănătății nu mai mult de 6 zile și după caracterul său se califică ca leziuni rporale neînsemnate /f.d.64/; - raportul de expertiză medico-legală nr.73"D" din 25.03.2014 în privința lui Achelina Ghenadie, din care rezultă concluziile că conform datelor documentelor medicale prezentate la cet.Achelina Gh. s-au constatat: Traumă cranio cerebrală cu contuzie cerebrală gr.l, fractură oasele nazale, echimoze și excoriații față, edem a țesuturilor moi față. Leziunile corporale indicate au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate, provoacă o dereglare a sănătății de scurți durată (mai mult de izile și nu mai mult de 21 zile) și după caracterul său se califică ca ușoare/f.d.65/; - ordonanță și proces-verbal de ridicare de la cet.Miloslavschi Grigore a unui disc cu inregisrări video din 19.03.2014/f.d.72-75/; - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Achelina Ghenadie din 18.01.2014 /f.d.81-82/; ordonanță de recunoașterea în calitate de parte vătămată a cet. Daraban Radu Ivan din 19.03.2014/f.d.86/; - procesul-verbal de audiere a martorului Cotruță Olga din 22.04.2014/f.d.91- 92/; - procesul-verbal de audiere a martorului Rotari Ion din 25.04.2014 /f.d.94/; - procesele-verbale de confruntare din 25.03.2014 dintre partea vătămată Achelina Ghenadie și bănuiții Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel /f.d.96-97, 98-99, 100-101, 102-103/; - procese-verbale de confruntare din 14.04.2014 dintre partea vătămată Daraban Radu și bănuitul Guțu Pavel /f.d. 104-105/; - declarația avocatului Raciula Alexandru apărător al învinuiților Miloslavschi Ion, Ceresău Ion și Miloslavschi Grigore din 14.04.2014 /f.d. 105/; - procesele-verbale de audiere a bănuiților Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion, Guțu Pavel /f.d.126-128, 142-143, 154-156, 167-168, 173- 174/; - cererea avocatului V.Țaulean privind anularea ordonanțelor de punere sub învinuire din 12.05.2014 emise în privința lui Guțu Pavel, Miloslavschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion în temeiul art.349 al.2 lit.a CP și de scoatere de sub urmărire Jenală și clasare a urmăririi penale din 02.06.2014/f.d.234/; - declarațiile părții vătămate Daraban Radu depuse în instanța de fond/f.d. 161- 165/; declarațiile pății vătămate Achelina Ghenadie depuse în instanța de fond /f.d. 166-171/; 13 - declarațiile martorului Brăguță Măria depuse în instanța de fond /f.d.181- 185/; - declarațiile martorului Ceresău Mariana /f.d. 188-189/. La fel, în ședința instanței de apel la solicitarea apărării a fost reprodusă înregistrarea video a faptelor din 19.12.2013, ridicată de la Miloslavschi Grigore și recunoscută în calitate de corp delict potrivit ordonanței procurorului, potrivit căruia s-a stabilit că Achelina Ghenadie prezintă legitimația de polițist pe numele lui Achelina Ghenadie, la fel declară că a lovit cu sania, ultimul fiind evident în stare de ebrietate. Colegiul penal a ajuns la concluzia că judecînd cauza penală în latura învinuirii incriminate instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al coroborării lor, incorect ajungînd la concluzia că a existat faptele incriminate inculpaților și că inculpații sunt vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal. Instanța de apel menționat că, se cer 3 condiții pentru încadrarea acțiunilor celui vinovat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal: 1) - victima să îndeplinească anumite acțiuni îndreptate spre prevenirea consecințelor nefaste; 2) - fapta respectivă să fie comisă anume în legătură cu participarea victimei la curmarea lor; 3) - acțiunile celui vinovat să fie însoțite de aplicarea violenței periculoase, iar din probele propuse de acuzare în dovedirea vinei inculpaților în faptele incriminate, nu rezultă fapta prejudiciabilă prevăzută de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal în acțiunile inculpaților, nefiind întrunite condițiile pentru componența de infracțiune incriminată. Instanța de apel a reiterat că: - potrivit datelor inițiale s-a constatat, că Daraban Radu, OI al IP Sîngerei aflîndu-se împreună cu Achelina Ghenadie, OSI IP Sîngerei, a fost telefonat la 19.12.2013 în jurul orelor 19.00 de șeful sectorului de poliție nr.4 Ropot Victor, care a comunicat că patru persoane sustrag careva bunuri cu căruța, ulterior s-au întîlnit cu persoana care a făcut înștiințarea telefonică Olga, care a comunicat că persoanele se află la Miloslavschi Ion, au mers acolo și au fost loviți de patru persoane; - din plîngerea depusă de Daraban Radu reiese, că ultimul a solicitat tragerea la răspundere penală a cetățeanului necunoscut, care la 19.12.2013 aproximativ la orele 20.00, în timpul cînd era în exercițiul funcției, l-a lovit cu capul în față, i-a smuls telefonul și i-a aplicat cîteva lovituri după cap, în acest moment Ghenadie Achelina era bătut de alt necunoscut, paguba cauzată prin sustragere este considerabilă; - referitor la recepționarea apelului telefonic din partea lui Turcu /Cotruță/ Olga s-a stabilit, că deși ultima a fost prezentă la comiterea acțiunilor huliganice pretinse ca comise de Guțu Pavel, Miloslavschi Grigore, Miloslavschi Ion și Ceresău Ion, 14 despre aceste fapte nu s-a anunțat poliția, prezența poliției fiind solictată referitor la furtul unor bunuri, fapt demonstrat din raportul anexat /f.d.16 volumul 1/. Colegiul penal în circumstanțele stabilite pe caz a considerat că există dubii rezonabile referitor la legalitatea venirii lui Daraban Radu și Achelina Ghenadie la domiciliul lui Miloslavschi Ivan în legătură cu activitatea de serviciu a ultimilor, deoarece de fapt temei legal de a considera că ambii executau o activitate de serviciu nu s-a stabilit, în sensul dat nefiind prezentate dovezi, mai ales că informarea privind furtul unor bunuri inițial nu s-a dovedit a fi veridică. Nu s-au luat în considerație nici declarațiile expuse de părțile vătămate că au dorit să prezinte citații inculpaților, deoarece de fapt în sensul dat nu au fost prezentate dovezi referitor la citarea persoanelor în ordinea prevăzută de 236-239 Cod de procedură penală, mai ales că nu este clar de către cine a fost dispusă citarea, cine urma să fie citat și scopul citării în circumstanțele respective stabilite. Colegiul penal a considerat credibile declarațiile inculpatului Miloslavschi Ivan, susținute de ceilalți inculpați și de martorii audiați, precum și de concluziile raportului de expertiză, că Achelina Ghenadie a căzut cu nasul de prag și s-a lovit, mai ales că din concluziile expertului nu se stabilește că leziunile la victimă sunt rezultatul multiplelor lovituri produse cu brațele și picioarele, după cum susține acuzarea și cum a fost adusă învinuirea. La fel, instanța a conchis că, nu au fost prezentate probe veridice că toți inculpații l-au lovit cu brațele și picioarele pe Achelina Ghenadie, în cadrul ședinței judiciare nefiind stabilite astfel de fapte, or, inițial, în plîngere chiar Daraban Radu a indicat că colegul de serviciu a fost bătut de un necunoscut, iar ulterior Daraban Radu a dat declarații că a văzut cum a fost lovit Achelina de toți inculpații. De asemenea, s-a reținut că nu s-a demonstrat că Guțu Pavel i-a aplicat lui Daraban Radu o lovitură cu capul în regiunea feței și multiple lovituri cu brațele în regiunea capului și peste corp, după cum a fost adusă învinuirea, care nu sunt demonstrate prin leziunile corporale depistate la victimă, deoarece potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.76"D" din 25.03.2014 în privința lui Daraban Radu s- au depistat leziuni corporale neînsemnate, alte leziuni în regiunea capului și corp nu sunt indicate la Daraban Radu /f.d.64 volumul 1/. Referitor la faptul că inițial s-a invocat de Daraban Radu că i s-a smuls din mîină telefonul cu cauzarea prejudiciului material considerabil, precum și că lui Achelina Ghenadie i-au fost luate portmoneul și actele, Colegiul penal a menționat că, astfel de fapte nu s-au stabilit, în sensul dat nefiind adusă nici careva învinuire inculpaților. Colegiul penal s-a expus și referitor la faptul că din înregistrarea video vizionată în cadrul ședinței instanței de apel la demersul apărării, care de altfel este o probă a acuzării, se vede cert, că persoana redată este în stare vizibilă de ebrietate, anume 15 atunci se prezintă legitimația de polițist pe numele lui Achelina Ghenadie și persoana nu contestă că a lovit cu sania pe Miloslavschi Ivan. Reeșind din cele stabilite, Colegiul penal a conchis că în urma cercetării probelor nu s-a constatat existența raportului cauzal dintre acțiunile făptuitorilor și consecințele prejudiciabile survenite, și anume leziunile depistate la Achelina Ghenadie și Daraban Radu. Mai mult, nu s-a stabiliat nici săvîrșirea de către inculpați a acțiunilor indicate în ordonanța de punere sub învinuire anume cu scopul sistării activității de serviciu a lui Daraban Radu și Achelina Ghenadie, comise în interesele inculpaților, după cum a invocat acuzarea, venirea la Miloslavschi Ivan la domiciliu nefiind dovedită că a avut loc în temei legal. Astfel, nici o probă cercetată din partea acuzării nu dovedește cu certitudine că Achelina Ghenadie și Daraban Radu au comunicat clar inculpaților motivul prezenței la domiciliul lui Miloslavchi Ivan, că au prezentat citații, precum și nu demonstrează că inculpații au aplicat violență periculoasă față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu în interesul lor. Prin prisma probelor cercetate în ședința judiciară și ținînd cont de circumstanțele stabilite instanța de apel a ajuns la concluzia unică că învinuirea înaintată lui Miloslavchi Ivan, Miloslavschi Grigore, Ceresău Ion și Guțu Pavel în comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal este întemeiată pe presupuneri și nu este întărită cu probe veridice și incontestabile pentru constatarea vinovăției inculpaților și că inculpații în comiterea infracțiunii incriminate necesită achitați din motivul neconstatării existenței faptelor incriminate în acțiunile lor în cadrul cercetării judecătorești. Referitor la apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Sîngerei Gratii Tudor și părțile vătămate Achelina Ghenadie și Daraban Radu. Colegiul de fapt a reținut că sunt întemeiate argumentele acuzării din apel, că este ilegală sentința instanței de judecată în partea ce ține de aplicarea pedepsei penale sub limita prevăzută de lege în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, deoarece sancțiunea articolului menționat stabilește închisoare de la 4 la 8 ani, or cauza penală fiind examinată în procedură generală, instanța de judecată incorect le-a aplicat inculpaților Guțu Pavel, Ceresău Ion, Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore pedepse sub formă de închisoare pe un termen de cîte 3 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, însă ținînd cont de motivele casării sentinței și de soluția adoptată pe cazul dat, precum și de faptul că apelul procurorului este de fapt în agravarea situației inculpaților, temei de desființare a sentinței și de agravare a pedepsei în aspectul propus de procuror nu a fost stabilit, în legătură cu ce, dat fiind 16 faptul că apelul este declarat de fapt în agravarea pedepselor inculpaților, apelul procurorului s-a respins ca nefondat. Totodată, instanța de apel, ținînd cont de soluția adoptată pe caz, a conchis că este absolut nefondat și nemotivat apelul declarat și de către părțile vătămate Daraban Radu și Achilina Ghenadie.

Împotriva deciziei recursuri ordinare au declarat: 5.1 Procurorul, care făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă: - în instanța de apel partea apărării nu a prezentat nici o probă în susținerea poziției de apărare, nefiind audiați inculpații, părțile vătămate și martorii, fapt ce contravine prevederilor pct.14.5 a Hotărîrii Curții Supreme de Justiție pentru modificarea și completarea Hotărîrii Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel"; - la adoptarea deciziei de achitare în privința lui Guțu Pavel Vasile, Ceresău Im Gheorghe, Miloslavschi Ivan Mihail și Miloslavschi Grigore Mihail instanța de apel a făcut aprecieri a probelor care nu se acordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut concluzii care nu se racorda ansamblului probatoriu acumulat pe cauză; - consideră eronată poziția instanței de apel precum că, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpaților în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal ilegal le-a stabilit acestora pedeapsă penală sub limita minimă prevăzută de norma penală, deoarece anume această eroare procesuală a constituit temeiul de declarare a apelului de către procuror, cu toate acestea, apelul declarat de către acuzatorul de stat a fost respins ca fiind nefondat; - referitor la afirmația instanței de apel precum că, instanța de fond anticipat s-a expus asupra plîngerii declarate de către avocat împotriva ordonanțelor de punere sub învinuire a inculpaților în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, este neîntemeiată și lipsită de suport juridic deoarece, instanța de fond la examinarea plîngerii just și întemeiat a ținu cont de prevederile art.297 alin.(4) Cod de procedură penală și nu s-a expus asupra învinuirii aduse inculpaților dar a explicat părților, că ordonanțele de punere sub învinuire nu se supun căilor de atac (alin.(2) art.313 Cod de procedură penală). Or, potrivit art.291 alin.(4) Cod de procedură penală toate cererile, plîngerile și demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza, iar situația creată nu a constituit temei legal, care ar fi dus la imposibilitatea continuării examinării cauzei de către aceeași instanță; 17 - instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpaților în faptele infracționale reținute în sarcina lor; - faptul că inspectorii de poliție nu au consumat băuturi spirtoase în acea zi, se confirmă atît prin declarațiile persoanei cît și prin procesele verbale ale examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei (f.d.31,33 vol.II); - analiza declarațiilor inculpaților în coroborare cu declarațiile date de Siminica Nicolae denotă încă o dată faptul că, Daraban Radu și Achelina Ghenadie s-au prezentat la gospodăria lui Miloslavschi Ivan doar fiind în exercițiul funcțiunii, în baza comunicării telefonice primite de la unitatea de gardă a IP Sîngerei și a explicațiilor date de cître Cotruță Olga și Babin Ana; - decizia instanța de apel vis-a-vis de a încetarea procesului penal în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal în privința lui Guțu Pavel Vasile, Ceresău Ion Gheorghe, Miloslavschi Ivan Mihail și Miloslavschi Grigore Mihail pe motiv, că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod Contravențional precum și achitarea acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, deoarece, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii este ilegală și neîntemeiată; - referitor la învinuirea adusă în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal consideră că probele acumulate și cercetate în ședința judiciară constată existența raportului cauzal dintre acțiunile inculpaților și consecințelor prejudiciabile survenite, iar instanța de fond eronat a stabilit pedeapse sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului menționat. 5.2 Parțile vătămate Vulpe Ion, Daraban Radu și Achilins Ghenadie, prin recursuri nemotivate, au solicitat casrea hotărîrilor adoptate și aplicarea unor pedepse mai aspre în privința incupaților.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs, judecînd recursul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 18 Conform art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță conform materialelor din dosar,și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel : dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel la admiterea apelului, casează sentința și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, iar reieșind din conținutul art. 394 din același Cod, partea descriptivă a hotărîrii instanței de apel trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluzia instanței și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, iar nerespectarea lor se încadrează în temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărîrea atacă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, erori procesuale care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs și în argumentarea poziției sale Colegiul reține: În primul rînd, soluția de respingere a apelului ca nefondat se face numai după examinarea sub toate aspectele a hotărîrii pronunțate de prima instanță, dacă se ajunge la concluzia că hotărîrea este legală și întemeiată. Astfel, Colegiul reține că de către procuror a fost contestată sentința cu apel în partea ce ține de aplicarea pedepsei inculpaților sub limita prevăzută pentru comiterea 19 infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, deoarece sancțiunea articolului menționat stabilește închisoare de la 4 la 8 ani, iar instanța de fond a aplicat inculpaților cîte 3 ani închisoare, eroare recunoscută și de către instanța de apel, fiind respins ca nefondat apelul procurorului, însă, potrivit părții descriptive a deciziei se invocă: ”….conform art.409 alin.(1) Cod de procedură penală se reglementează, că instanța de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care 1-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.…. prevederile art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, potrivit căruia se indică, că în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța de apel este obligată ca, în afara de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului.” Reieșind din cel expuse, instanța de apel, urma să admită și apelul procurorului, din alte motive și să caseze sentința. Prin urmare, motivarea soluției în acest sens contrazice dispozitivul hotărîrii. În al doilea rînd, instanța de apel admițînd apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților, a casat sentința total, cu pronunțarea unei hotărîri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, însă nu a audiat inculpații potrivit art.337 Cod de procedură penală, or instanța de apel n-a audiat inculpații în raport cu faptele incriminate, dar s-a limita la luarea de cuvînt. În acest sens este relevantă jurisprudența CEDO, conform căreia, in cazul în care instanța de control reanalizează o cauză în fapt și în drept și studiază in ansamblu problema vinovăției sau nevinovăției, procedura nu are un caracter echitabil în lipsa aprecierii directe a declarației persoanei acuzate care susține că nu a comis actele calificate ca infracțiuni. Tot aici, Colegiul reține și faptul că fiind prezenți în cadrul ședinței de judecată parțile vătămate Turcu E. și Vulpe I., de asemenea nu au fost audiați conform prevederilor art.337 Cod de procedură penală, potrivit acestei proceduri au fost audiați doar părțile vătămate Achelina Gh. și Daraban R.. În așa mod instanța de apel a încălcat prevederile art. 24 Cod de procedură penală care stipulează că părțile participante la proces au drepturi egale. În speță, Colegiul reține că la examinarea cauzei instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate în fața instanței, nu le-a verificat minuțios prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de acuzare și nu s-a expus în mod convingător de ce respinge aceste probe. Conform art.93 Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul Cod, care servesc la constatarea existenței 20 infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Potrivit alin.(2) al acestei norme, ca probe sunt considerate declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate și a martorilor, rapoartele de expertiză, corpurile delicte, obținute în conformitate cu prevederile legii. Analizînd conținutul deciziei recurate pe ambele capete de învinuire a inculpaților, Colegiul penal consideră că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate doar versiunea și probele apărării, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate, prevalînd declarațiile inculpaților și a martorilor apărării. Colegiul reține că este eronată constatarea instanței de apel referitoare la faptul că, instanța de fond, contrar prevederilor art.394 alin.l) pct.1) lit.a) Cod penal, nu a descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, în acțiunile fiecărui inculpat, dar a descris fapta criminală pentru toți inculpații, fără a indica și faptul că inculpații au acționat prin participație simplă, deoarece descrierea faptei criminală pentru toți inculpații nu afectează soluția, aceasta potrivit învinuirilor este descrisă pentru toți inculpații separat însă, pe art.349 alin.(2) lit.a) fiind identică, or instanța constatînd faptele criminale ale inculpaților pe art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal a descris acțiunile fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii menționate. Referitor la neindicarea faptului că inculpații au acționat prin participație simplă, Colegiul reține că infracțiunea săvîrșită în participație constituie doar una din exprimările noțiunii „ de două sau mai multe persoane”. Cît privește argumentele instanței de apel feritor la circumstanțele agravante atribuite lui Miloslavschi Ivan și Miloslavschi Grigore au fost anterior condamnați nu constituie circumstanță agravantă conform art. 77 Cod penal, Colegiul reiterează că instanța de apel eronat a interpretat prevedrile art 77 alin. (1) lit. a) Cod penal deoarece, în sensul lit. a), alin. (1) art. 77 CP, persoana se consideră condamnată din momentul rămînerii definitive a sentinței de condamnare (art. 65 alin. (3) p.1) CPP) pînă în momentul stingerii antecedentelor penale sau al reabilitării judecătorești (art. 110 – 112 CP), sau pînă la anularea condamnării și stingerea antecedentelor penale în baza încheierii instanței judecătorești, pronunțată în condițiile art. 90 alin. (8) CP. Pentru a aplica această circumstanță agravantă, nu are importanță dacă persoana a săvîrșit o infracțiune intenționată sau din imprudență, o infracțiune consumată sau neconsumată, ori că a fost condamnată anterior pentru o infracțiune intenționată sau din imprudență, infracțiune consumată sau neconsumată. Astfel, prin persoană care anterior a fost condamnată se înțelege persoana care anterior a fost condamnată definitiv pentru infracțiune intenționată sau din imprudență, infracțiune consumată 21 sau neconsumată și antecedentele penale nu au fost stinse sau anulate, sau nu a fost anulată condamnarea și stinse antecedentele penale. Prin infracțiune similară trebuie înțeleasă o infracțiune identică, deoarece o interpretare extensivă defavorabilă este interzisă (art. 3 alin. (2) CP). Prin alte fapte trebuie înțeleasă situația cînd persoana a fost condamnată anterior pentru alte infracțiuni decît cele identice și anume a fost condamnată pentru infracțiuni omogene, adică infracțiuni din același capitol din CP, sau că persoana a fost condamnată anterior pentru alte infracțiuni, prevăzute de alte capitole ale CP. Totodată, aceasta se va considera o circumstanță agravantă doar în cazul în care o infracțiune similară sau alte fapte pentru care persoana a fost condamnată anterior au relevanță pentru cauză. În acest sens, au relevanță pentru cauză doar infracțiunile pentru care persoana a fost condamnată anterior și nu a expirat termenul de prescripție pentru executarea sentinței de condamnare, prevăzut pentru infracțiunea săvîrșită anterior (art. 97 CP), ori antecedentele penale pentru infracțiunea săvîrșită anterior nu au fost stinse sau anulate (art. 110 – 112 CP ), sau nu a fost anulată condamnarea și stinse antecedentele penale în condițiile art. 90 alin. (8) CP. La fel, au relevanță pentru cauză și infracțiunile pentru care persoana a fost condamnată anterior, comise în afara teritoriului Republicii Moldova, în condițiile art. 11 alin. (7), 86 CP. Colegiul menționează că, afirmația instanței de apel precum că, instanța de fond anticipat s-a expus asupra plîngerii declarate de către avocat împotriva ordonanțelor de punere sub învinuire a inculpaților în baza art.349 alin.(2) lit.a) Cod penal, este neîntemeiată și lipsită de suport juridic deoarece, instanța de fond la examinarea plîngerii just și întemeiat a ținut cont de prevederile art.297 alin.(4) Cod de procedură penală și nu s-a expus asupra învinuirii aduse inculpaților dar a explicat părților, că ordonanțele de punere sub învinuire nu se supun căilor de atac (alin.(2) art.313 Cod de procedură penală). Or, potrivit art.291 alin.(4) Cod de procedură penală, toate cererile, plîngerile și demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza, iar situația creată nu a constituit temei legal, care ar fi dus la imposibilitatea continuării examinării cauzei de către aceeași instanță; Revenind la capătul de acuzare adusă inculpaților în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul lecturînd decizia evidențiază că instanța de apel a constatat lipsa laturii obiective a acestei infracțiuni și care, după părerea instanței, nu a fost descrisă în faptele criminale indicate potrivit ordonanaței de punere sub învinuire. Potrivit docrinei penale latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă 22 reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvîrșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Însă, huliganismul poate fi săvîrșit și în locuri care nu au un caracter public (apartamente, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de transport personal etc.). În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice sunt săvîrșite în prezența unor persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. Astfel, potrivit art. 131 lit. c), e) Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public atunci cînd e comisă într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane și prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Din cele menționate reiese cu claritate că, întotdeauna, infracțiunea de huliganism presupune ipostaze cu implicații publice. La acest capitol, Colegiul penal menționează că instanța de apel nu a dat apreciere faptului că la fața locului conflictului erau părțile vătămate Vulpe Ion, Vulpe Ana, Turcu Eug, Cotruță Olga și Babin Ana, că infracțiunea a fost comisă în loc public - strada din marginea s. Romanovca, cu încălcarea grosolană a ordinii publice și anume strigătul cu voce tare a inculpaților, cuvintele necenzurate adresate părților vătămate, loviturile în microbus, și cu aplicarea violenței asupra persoanei și însoțite cu cinism deosebit ceea ce se manifestă prin loviturile aplicate cu genunchiul și piciorul în partea dosală a corpului părții vătămate Turcu Eugenia de către Ceresău Ion și tragerii de gît pe Vulpe Ion de către Gușu Pavel și Miloslavschii Ivan, ultimul fiind scos din mașină, manifestat prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, or conform practicii judiciare în cauzele penale despre huliganism, prin huliganism însoțit de un cinism deosebit se are în vedere încălcarea demonstrativă a regulilor morale, prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc. și sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. La cele menționate supra, Colegiul relatează că instanța de apel nu a ținut seama că acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de sinestătător componența 23 infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin.(1) art.287 CP: aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. Dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor (de exemplu: expresiile injurioase în locurile publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătoare) nu sînt însoțite de acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit art. 354 „Huliganismul nu prea grav" Cod contravnțional. Pe cale de consecință, se va aplica art.287 Cod penal și nu art.354 Cod Contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică etc., însă mai recurge la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau a altor persoane care curmă actele huliganice. În acest fel, fapta pe care o comite depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingînd gradul de pericol social al unei inftracțiuni. Avînd la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal consideră pripite concluziile instanței de apel privind neconstatarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și constatarea acțiunilior inculpaților ca huliganismul nu prea grav prevăzut de art. 354 Cod Contravențional. Referitor la învinuirea adusă inculpaților în baza art.349 alin.(2) Cod penal și achitarea lor de către instanța de apel, Colegiul reține că instanța de apel la acest capitol a ignorat întru totul declarațiile părților vătamate care au confirmat că, Achilina Ghenadie a fost lovit de către toți cei 4 inculpați, iar Daraban Radu doar de către Guțu Pavel, că filmările video, la care face referire instanța de apel, nu au fost efectuate de la începutul conflictului, că legitimația a fost prezentată de Achilina Ghenadie de mai multe ori, atît înințial conflictului, cît și la finisarea acestuia, că însuși Miloslavschi Ion la întrebarea lui Ceresău cine sunt ei, a răspuns că sunt de la poliție, moment cînd și Achilina Ghenadie i-a prezentat legitimația lui Ceresău Ion și Miloslavschi Grigore, fapt ce nu trezește careva dubii că Miloslavschi Ion cunoștea că Daraban Radu este din poliție, ce a fost confirmat de către ultimul - că Miloslavscchii Ion îl cunoaște ca polițist (f.d.161-170, v.3). Totodată, instanța de apel la acest capitol s-a referit în marea majoritate la apelul telefonic efectuat de către Turcu (Cotruță) Olga, care a informat poliția despre furtul unor bunuri și nu despre acțiunile huliganice comise de inculpați, fapt ce în opinia instanței de apel este un denunț calomnios și nu dovedește vinovăția inculpaților pe 24 acest episod, or la caz nu este important în baza cărui motiv a fost solicitată poliția, ci contează acțiunile inculpaților față de aceștia. Colegiul reține și ignorarea de către instanța de apel a proceselor verbale a examinării medicale de constatare a faptului consumului de alcool de către părțile vătămate Achilina Ghenadie și Daraban Radu, prin care s-a constat lipsa mirosului de alcool la ambii (f.d.31-34,v.1), de asemenea fiind ignorate și certificatele eliberate de IP Sîngerei din 29.05.2014 nr.4899 și 4900 referitor la Achelina Ghenadie și Daraban Radu precum că la 19.12.2013 nu se aflau în concediu de odihnă și nici concediu medical (f.d.79, 85). Instanța de recurs menționează și faptul că în cadrul instanței de apel de către acuzare a fost prezentată și ordonanța din 16.06.2014 de neîncepere a urmării penale și de clasare a procesului penal în privința colaboratorilor de poliție al IS Sîngerei Daraban Radu și Achelina Ghenadie, însă, instanța de apel a evitat această ordonanță, neexpunîndu-se în nici un fel în decizie asupra ei. Astfel, instanța de apel în nici un fel nu s-a expus asupra probelor acuzării în decizie, or declarativ s-a referit asupra acestora, fără a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fără a se expune concret care din probele prezentate de acuzare se resping și din ce motive se resping, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) și alin. (3) pct.2) Cod de procedură penală. Rezumînd cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat cîteva probe, ignorînd celelalte, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunînd temeiul respectiv și argumentînd clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate 25 cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului și corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor ultimului, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, iar în caz că va fi stabilită vinovăția inculpaților în cele incriminate, să le aplice o pedeapsă cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal și tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Elena Lisnic (Bogdan) și de părțile vătămate Ion Vulpe, Radu Daraban și Ghenadie Achilina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Guțu Pavel, Miloslabschi Ivan, Miloslavschi Grigore și Ceresău Ion și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată integral la 16 august 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun 26