1ra-1134/2016 — art. 287 al. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 12 CPP
1ra-1134/2016 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1134/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,
judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul
Arnaut Vadim și avocatul acestuia, Dragomir Aliona, avocatul Grigoraș Renat în
numele inculpatului Ceban Serghei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2016, în cauza penală privindu-i pe
Arnaut Vadim Mihail, născut la 04 noiembrie 1987, originar
și domiciliat în s. Ermoclia, r-l Ștefan Vodă
și
Ceban Serghei Filimon, născut 09 noiembrie 1983, născut și
domiciliat în s. Ermoclia, r-l Ștefan Vodă.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 21.01.2015 – 06.08.2015;
instanța de apel: 08.09.2015 – 19.02.2016;
instanța de recurs: 04.05.2016 – 19.07.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 06 august 2015, a fost încetat procesul
penal privind învinuirea lui Arnaut Vadim și Ceban Serghei de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și recunoscuți vinoveți de comiterea
contravenției prevăzute la art. 354 Cod contravențional, însă procesul
contravențional a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție pentru
tragere la răspundere contravențională.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Arnaut Vadim și
Ceban Serghei sunt învinuiți pentru faptul că, la 06.09.2014, aproximativ la orele
09:20 min., aflîndu-se în incinta magazinului alimentar ce aparține ÎI „Caraman
Natalia", situat în s. Ermoclia, r-ul Ștefan Vodă, din intenții huliganice, manifestînd
obrăznicie deosibită, încălcînd grosolan ordinea publică, fără careva motive, au
amenințat-o cu răfuială fizică și s-au exprimat în adresa vînzătoarei magazinului
Railean Maria Andrei, cu cuvinte necenzurate, din motiv că, ultima nu dorea să
vîndă pe datorie băuturi alcoolice, astfel, înjosind demnitatea și onoarea acesteia, în
continuare cet. Arnaut Vadim, aflîndu-se în incinta magazinului și continuîndu-și
acțiunile sale huliganice, manifestînd o atitudine sfidătoare față de cei din jur,
1
necătînd la observațiile vînzătoarei să înceteze acțiunile sale, aprinzînd o țigară a
început să fumeze în incinta magazinului, necătînd la faptul că, această acțiune a fost
interzisă de către vînzătoare din motiv că, în incinta magazinului nu se fumează, iar
ultimul nega observațiile și continua acțiunile manifestînd prin aceasta o vădită lipsă
de respect.
Tot, Arnaut Vadim și Ceban Serghei sunt învinuiți pentru faptul că, încetînd
temporar acțiunea huliganică pe o perioadă de 3-4 minute, după care au ieșit afară,
iar peste aproximativ 2 minute Ceban Serghei, iarăși s-a întors în magazin, cu scopul
de a procura bere, avînd portmoneu în mînă, arătînd prin aceasta că, dorește să achite
berea procurată, apoi a comunicat că, dorește bere pe datorie, iarăși a fost refuzat de
către vînzătoare, la ce ultimul, iarăși manifestînd o obrăznicie deosebită, a început să
adreseze în adresa vînzătoarei cu cuvinte necenzurate și în timpul acesta în magazin
a intrat Arnaut Vadim, care, la fel a cerut băuturi alcoolice pe datorie și din motiv că,
i s-a refuzat, fără permisiune s-a apropiat de frigider, cu scopul de a lua bere, văzînd
aceasta Railean Maria, a încercat să curme acțiunile huliganice, iar ultimul a
îmbrincit-o. Tot în perioada data în magazin a întrat și Lutenco Gheorghe Unovie.
Fără nici un motiv, manifestînd obrăznicie deosebită și lipsă de respect, Ceban
Serghei și Arnaut Vadim, s-au adresat cu cuvinte necenzurate, în adresa ultimului,
înjosindu-i demnitatea și onoarea, din cauza acțiunilor date, a fost sistată activitatea
întreprinderii ÎI „Caraman Natalia", pe o perioadă de aproximativ de 20-30 minute.
Acțiuni lui Arnaut Vadim și Ceban Serghei instanța de fond le-a încadrat în
baza art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare
în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură
ordinea publică și liniștea persoanei fizice.
Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, Tian Nicolae prin
care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței cu pronunțara unei noi hotărîri
prin care Arnaut Vadim și Ceban Serghei să fie recunoscuți vinovați în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei în
privința lui Arnaut Vadim sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, definitiv lui Arnaut Vadim a-i
stabili - 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Lui Ceban Serghei în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită
pedeapsa sub formă de amenda în mărime de 400 unități convenționale, adică 8000
lei.
În susținerea apelului a invocat următoarele argumente:
- a criticat sentința sub aspectul ilegalității, indicînd faptul că temeiurile
invocate de prima instanță privind calificarea faptelor inculpaților în aspectul
contravențional contravin faptelor în care sunt învinuiți inculpații;
- a indicat că prin acțiunile intenționate ale inculpaților s-a încălcat grosolan fără
nici un motiv ordinea publică, s-a sistat activitatea magazinului unde și s-au petrecut
acțiunile huliganice, necătînd la aceasta că în magazin se aflau și alți cumpărători și
nu în ultimul rând este de menționat faptul, că în timp ce vînzătoarea curma acțiunile
2
huliganice ale acestora, ultimii o numeau fără nici un motiv cu cuvinte necenzurate
prin care i-au înjosit onoarea și demnitatea;
- instanța de judecată a aplicat o pedeapsă destul de blîndă față de Arnaut
Vadim și Ceban Serghei, în coraport cu caracterul prejudiciabil al fracțiunilor comise
de către acestea, cu impactul negativ psihologic pe care aceste acțiuni le-au avut
asupra părții vătămate.
Astfel, pedeapsa aplicată față de Arnaut Vadim și Ceban Serghei, este
inechitabilă raportată la faptele comise de către acestea și suferințele cauzate părții
vătămate, neproporțională cu acțiunile infracționale săvîrșite și îndreptate împotriva
liniștei publice și a societății, cît și nu va atinge scopul de corectare și reeducare a
condamnaților.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2016,
a fost admis apelul declarat de către procurorul Tian Nicolae, casată sentința
Judecătoriei Slobozia din 06 august 2015 și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit
modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:
Inculpații Arnaut Vadim Mihail și Ceban Serghei Filimon, au fost recunoscuți
vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în
baza acestei Legi, stabilindu-i-se pedeapsa:
Lui Ceban Serghei Filimon - sub formă de amendă în mărime de 800 unități
convenționale, ce constituie 16 000 lei;
Lui Arnaut Vadim Mihail - sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, inculpatului Arnaut
Vadim, i-a fost numită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, cercetînd și
apreciind probele, a constatat că, Arnaut Vadim și Ceban Serghei sunt învinuiți
pentru faptul că, la 06.09.2014, aproximativ la orele 09:20 min., aflîndu-se în incinta
magazinului alimentar ce aparține ÎI „Caraman Natalia", situat în s. Ermoclia, r-ul
Ștefan Vodă, din intenții huliganice, manifestînd obrăznicie deosibită, încălcînd
grosolan ordinea publică, fără careva motive, au amenințat-o cu răfuială fizică și s-
au exprimat în adresa vînzătoarei magazinului Railean Maria Andrei, cu cuvinte
necenzurate, din motiv că, ultima nu dorea să vîndă pe datorie băuturi alcoolice,
astfel, înjosind demnitatea și onoarea acesteia, în continuare cet. Arnaut Vadim,
aflîndu-se în incinta magazinului și continuîndu-și acțiunile sale huliganice,
manifestînd o atitudine sfidătoare față de cei din jur, necătînd la observațiile
vînzătoarei să înceteze acțiunile sale, aprinzînd o țigară a început să fumeze în
incinta magazinului, necătînd la faptul că, această acțiune a fost interzisă de către
vînzătoare din motiv că, în incinta magazinului nu se fumează, iar ultimul nega
observațiile și continua acțiunile manifestînd prin aceasta o vădită lipsă de respect.
Tot, Arnaut Vadim și Ceban Serghei sunt învinuiți pentru faptul că, încetînd
temporar acțiunea huliganică pe o perioadă de 3-4 minute, după care au ieșit afară,
iar peste aproximativ 2 minute Ceban Serghei, iarăși s-a întors în magazin, cu scopul
de a procura bere, avînd portmoneu în mînă, arătînd prin aceasta că, dorește să
3
achite berea procurată, apoi a comunicat că, dorește bere pe datorie, iarăși a fost
refuzat de către vînzătoare, la ce ultimul, iarăși manifestînd o obrăznicie deosebită,
a început să adreseze în adresa vînzătoarei cu cuvinte necenzurate și în timpul
acesta în magazin a intrat Arnaut Vadim, care, la fel a cerut băuturi alcoolice pe
datorie și din motiv că, i s-a refuzat, fără permisiune s-a apropiat de frigider, cu
scopul de a lua bere, văzînd aceasta Railean Maria, a încercat să curme acțiunile
huliganice, iar ultimul a îmbrincit-o. Tot în perioada data în magazin a întrat și
Lutenco Gheorghe Unovie. Fără nici un motiv, manifestînd obrăznicie deosebită și
lipsă de respect, Ceban Serghei și Arnaut Vadim, s-au adresat cu cuvinte
necenzurate, în adresa ultimului, înjosindu-i demnitatea și onoarea, din cauza
acțiunilor date, a fost sistată activitatea întreprinderii ÎI „Caraman Natalia", pe o
perioadă de aproximativ de 20-30 minute.
Fapta stabilită și reținută în sarcina inculpaților, prin determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală, se califică
în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care
încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de opunere de rezistență violentă altor persoane,
care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc
printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșită de mai multe persoane.
Vina inculpaților a fost dovedită conform probatoriului invocat de partea
acuzării în procesul de judecată, și anume:
- declarațiile inculpatului Arnaut Vadim;
- declarațiile inculpatului Ceban Serghei;
- declarațiile părții vătămate Railean Maria;
- declarațiile martorului Godenciuc Tatiana;
- declarațiile martorului Lutenco Gheorghe;
- plîngerea depusă de Godenciuc Tatiana /f.d. 3/;
- procesul - verbal de cercetare la fața locului /f.d. 5/;
- raportul colaboratorului Bolgari prin care se dovedește că Arnaut Vadim a
opus rezistență la reținere /f.d. 23/;
- procesul - verbal cu privire la contravenție prin care Arnaut Vadim a fost
condamnat pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 336 și art. 354 Cod
contravențional, fapte avute loc la 06.09.2014 /f.d. 29/.
Dînd o nouă apreciere probelor administrate în cauză, instanța de apel a
considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților în săvîrșirea faptei criminale
constatate prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Instanța de apel a menționat că, instanța de fond constatînd că inculpații Amaut
Vadim și Ceban Serghei au săvîrșit huliganism nu prea grav, nu și-a motivat soluția
prin delimitarea actului de huliganism în sensul legii contravenționale de
huliganismul penal, indicînd că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost
demonstrat faptul că inculpații au comis acțiuni intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,
4
precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau
obrăznicie deosebită.
Obrăznicia deosebită se manifestă prin întreruperea manifestațiilor publice, a
activității normale a instituțiilor, întreprinderilor, mijloacelor de transport.
Este relevant faptul că delimitarea acțiunilor huliganice în aspect penal de cele
ce cad sub incidența Codului contravențional este efectuată în dependență de
violența aplicată.
La caz s-a constatat că, inculpații Amaut V. și Ceban S. au aplicat violența și au
amenințat cu aplicarea violenței, fapt, confirmat nemijlocit de către partea vătămată
Railean Maria care a declarat că Amaut V. și Ceban S. au amenințat-o cu răfuiala
fizică și au înjurat-o după ce ea a refuzat să le dea bătură pe datorie.
A mai declarat partea vătămată că, ulterior, a fost îmbrîncită de Arnaut V. și
ambii inculpați au continuat a o înjura, fapt confirmat și în ședința instanței de apel.
Declarațiile părții vătămate Railean Maria sunt confirmate și de martorul
Lutenco Gheorghe potrivit cărora, cînd a intrat în magazin, i-a văzut pe Ceban S. și
Arnaut V., ultimul se certa cu vânzătoarea Railean Maria și o numea cu diferite
cuvinte jignitoare.
Huliganismul prin prisma normei contravenționale conține ca unul din
semnele calificative „tulburarea ordinei publice și liniștea persoanei fizice”, însă,
instanța de fond la calificarea acțiunilor huliganice a inculpaților potrivit nomelor
Codului contravențional nu a ținut cont de faptul că partea vătămată Railean Maria
a fost acostată, urmare a funcției deținute de către ea, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, fiind angajată în calitate de vînzătoare la magazinul alimentar, fapte care
nu ar fi avut loc în situația în care dînsa nu s-ar fi aflat la locul de muncă.
La stabilirea mărimii și tipului de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont de
criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, și
anume: de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele stabilite în cauză:
- ambii inculpați nu se află la evidența medicului psihiatru și la narcolog;
- inculpatul Ceban Serghei se caracterizează satisfăcător la locul de trai și este
fără antecedente penale;
- inculpatul Arnaut Vadim se caracterizează negativ, a comis infracțiunea dată
în perioada de probațiune, stabilită prin sentința Judecătoriei Ștefan-Vodă din
11.01.2013, de condamnare a lui Arnaut V. pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Aceste circumstanțe, au convins instanța de apel de faptul că reeducarea
inculpatului Arnaut V. poate fi obținută prin aplicarea în privința lui a unei pedepse
sub formă de închisoare.
Avînd în vedere circumstanțele stabilite în privința lui Ceban S., instanța de
apel a considerat că el poate fi reeducat printr-o pedeapsă sub formă de amendă.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
5.1. Avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Arnaut Vadim, prin care
solicită casarea deciziei recurate, cu menținerea sentinței fără modificări, invocînd
următoarele argumente:
5
- consideră că actiunele lui Arnaut V. instanta de fond corect le-a încadrat în
baza art. 354 Cod contravențional, deoarece prima instanță a constatat că fapta
inculpaților nu atinge gradul pericolului social al infracțiunii prevăzute la art. 287
alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind necesară calificarea faptei în baza prevederilor
Codului Contravențional;
- s-a constatat că, în timpul conflictului între inculpați si partea vătămată nu au
fost prezente careva terțe persoane, în afară de cet. Lutenco Gheorge, care însă a
explicat că nu a fost deranjat de cearta petrecută în prezenta lui. Acest fapt a fost
indirect demonstrat și prin inacțiunea organului de urmărire penală și a
procurorului, care nici nu l-au recunoscut pe Lutenco în calitate de parte vătămată;
- acuzarea în ședința de judecată, s-a bazad in principiul numai pe declarațiile
părții vătămate Railean Maria. În instanta de apel partea vătămată a declarat cu nu
are nici o pretentie față de ambii inculpați, s-au împăcat în ziua ceea, și i-a iertat pe
ambii;
- nu s-a constatat că inculpații au acționat de comun acord sau în urma
înțelegerii prealabile.
Conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția
persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemiate pe presupuneri. Toate dubiile
în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se
interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
Reieșind din cele expuse, apărarea consideră că vina inculpatului nu a fost
dovedită cu probele acumulate de către organul de urmărire penală. Consideră că
prima instanță a dat apricierea corectă acțiunilor inculpatului si a recalificat corect
actiunile acestuia, însă, instanța de apel nu a dat o apreciere corectă probelor
acumulate, astfel, încălcînd legislația în vigoare.
5.2. Inculpatul Arnaut Vadim, prin care solicită casarea deciziei recurate, cu
menținerea sentinței fără modificări, invocînd că decizia instanței de apel este
ilegală, deoarece nu au fost prezentate careva probe care ar confirma vinovăția sa în
comiterea infracțiunii incriminate, iar faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică
greșită.
5.3. Avocatul Grigoraș Renat în numele inculpatului Ceban Serghei, prin care
solicită casarea deciziei recurate, cu menținerea sentinței fără modificări, invocînd
că instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită acțiunilor lui Ceban Serghei,
deoarece acțiunile lui nu au fost însoțite de acele elemente adiacente obligatorii
pentru a surveni răspunderea penală, din motiv că inculpatul Ceban S. s-a adresat
cu cuvinte necenzurate în adresa părții vătămare Railean Maria, o perioadă scurtă
de timp, acțiuni care nu au fost însoțite de amenințarea de aplicare a violenței,
aplicarea violenței, fapt confirmat din probatoriul examinat în cadrul examinării
cauzei în instanța de judecată.
La recursurile ordinare declarate de către inculpatul Arnaut Vadim și
avocatul acestuia, Dragomir Aliona, avocatul Grigoraș Renat în numele inculpatului
Ceban Serghei, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de
6
procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru
inadmisibilitatea recursurilor, cu menținerea hotărîrii contestate.
6.1. La recursurile declarate, referință a depus și partea vătămată Railean
Maria, prin care a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate, cu menținerea
deciziei instanței de apel.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins din
următoarele considerente.
Potrivit textului recursurilor, recurenții invocă temei de casare a deciziei
instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează
că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile cînd faptei săvîrșite i s-a dat
o încadrare juridică greșită, solicitînd casarea hotărîrii contestate cu menținerea
sentinței primei instanțe.
Analizînd decizia contestată, Colegiul penal constată că temeiul invocat nu și-
a găsit confirmare în cauza dată, deoarece instanța de apel a analizat obiectiv
probele administrate, și-a motivat soluția adoptată, iar conținutul deciziei
corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.
Din textul recursurilor se evidențiază că recurenții în mare parte își exprimă
dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor și a nevinovăției lui Arnaut
Vadim și Ceban Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu atinge gradul pericolului social al
infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, astfel, fiind necesară calificarea faptei în
baza prevederilor Codului contravențional.
În acest sens, instanța de recurs specifică că, fapta prejudiciabilă a infracțiunii
prevăzute de art. 287 Cod penal, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea
grosolană a ordinii publice, cunoaște patru modalități normative cu caracter
alternativ: 1) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor; 2) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică
însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; 3) acțiunile care
încalcă grosolan ordinea publică însoțite de opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; 4)
acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
Colegiul remarcă că prima instanță în hotărîrea adoptată s-a expus numai
asupra faptului că nu a fost demonstrată aplicarea violenței de către inculpați față
de partea vătămată Railean M., însă nu a luat în considerație și nu a analizat
modalitatea faptei prejudiciabile prevăzute de art. 287 Cod penal, ce presupune
acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de amenințarea cu aplicarea
violenței asupra persoanelor.
Delimitarea acțiunilor huliganice în aspect penal de cele ce cad sub incidența
Codului contravențional se efectuează în dependență de prezența a unei acțiuni
adiacente menționate supra, așa cum o presupune infracțiunea de huligasnism.
7
Astfel, în cazul în care făptuitorul recurge la una din cele patru modalități
normative cu caracter alternativ, fapta pe care o comite depășește gradul de pericol
social al unei contravenții, atingînd gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În acest sens, Colegiul ține să menționeze că, din declarațiile părții vătămate
Railean M., s-a constatat că Arnaut V. și Ceban S. au amenințat-o cu răfuială fizică
și au numit-o cu cuvinte necenzurate din motiv că a refuzat să le dea băuturi
alcoolice pe datorie, iar ulterior, partea vătămată a mai declarat că a fost îmbrîncită
de Arnaut V. Declarațiile părții vătămate sunt confirmate prin declarațiile
martorului Lutenco Gh., care a declarat că cînd a intrat în magazin i-a văzut pe
inculpați, iar Arnaut V. se certa cu partea vătămată și o numea cu cuvinte
necenzurate.
Colegiul penal conchide că, instanța de apel, examinînd apelul procurorului, a
supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar,
după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, a audiat suplimentar
inculpații, partea vătămată Railean M., a verificat și cercetat actele cauzei, cum sunt:
- declarațiile martorilor Lutenco Gh., Godenciuc T., plîngerea depusă de Godenciuc
T., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.09.2014, raportul
colaboratorului Bolgari prin care se dovedește că Arnaut Vadim a opus rezitență la
reținere, procesul-verbal cu privire la contravenție prin care Arnaut Vadim a fost
condamnat pentru contravențiilor prevăzute de art. 336 și art. 354 Cod
contravențional, ordonanța de încetare a urmăririi penale din 27.12.2007 în privința
lui Ceban Serghei, cazierul cotravențional a lui Arnaut Vadim, informația Biroului
de Probațiune, prin care se constată că Arnaut Vadim a fost condamnat în 2013 în
baza art. 287 alin. (3) Cod penal, sentința în privința lui Arnaut Vadim din
11.01.2013, respectînd prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, dîndu-
le o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, corect a
ajuns la concluzia că prin aceste probe se confirmă că Arnaut V. și Ceban S. ar fi
comis actele imputate de huliganism.
În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, concluziile la care
a ajuns instanța de apel, și anume: ”... faptele reținute în sarcina inculpaților Arnaut
Vadim și Ceban Serghei întrunesc elementele tragerii la răspundere penală sub aspectul
infracțiunii ce li se reține în sarcină – art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal”, sunt corecte,
ținînd seama de circumstanțele de fapt ale cauzei și ansamblul de probe
administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor,
ilucidînd faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,
pătrunzînd în esența problemei de fapt și de drept, cercetînd amănunțit aspectele
învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală fiecare probă. Așadar, cu privire la starea de fapt stabilită în speță, fapta
inculpaților nu constituie contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, iar
concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară privitor la comiterea de către,
8
Arnaut V. și Ceban S., a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,
sunt obiective și întemeiate.
În virtutea considerentelor expuse supra, constatînd că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
instanța de apel în privința lui Arnaut V. și Ceban S., fiind încadrate juridic corect
acțiunile acestora, astfel, nefiind identificată de către instanța de recurs prezența
vreunei erori judiciare invocate de recurenți, ce ar putea servi drept temei de casare
a deciziei contestate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea recursurilor
declarate, în prezenta cauză.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
lărgit,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare de clarate de către inculpatul
Arnaut Vadim și avocatul acestuia, Dragomir Aliona, avocatul Grigoraș Renat în
numele inculpatului Ceban Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 19 februarie 2016, în cauza penală privindu-i pe Arnaut Vadim
Mihail și Ceban Serghei Filimon, cu menținerea hotărîrii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată ladata de 16 august 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
9