1ra-922/2016 — art. 190 al. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 al. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-922/2016 — art. 190 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-922/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ion Guzun,
Judecători – Liliana Catan, Dumitru Mardari, Oleg Sternioală și Iurie Bejenaru,
a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de
avocatul Botnaru Ion în numele inculpatului Bocancea Ghenadie, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2011 și decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2015, în cauza penală, în privința inculpatului
Bocancea Ghenadie Vasile, născut la 01 septembrie 1986,
originar din s. Elizaveta, mun. Bălți, domiciliat în mun.
Chișinău, str. Albișoara 14 ap. 47.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 15.04.2011 pînă la 28.07.2011;
Instanța de apel de la 08.09.2011 pînă la 09.11.2011;
Instanța de recurs de la 24.05.2012 pînă la 18.09.2012;
Instanța de apel de la 17.10.2012 pînă la 23.12.2015;
Instanța de recurs de la 30.03.2016 pînă la 28.06.2016.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2011, Bocancea Ghenadie a fost
condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare, fără privarea
dreptului de a exercita o anumită activitate sau a ocupa o anumită funcție.
În temeiul art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugirea parțială a
pedepsei fixate prin hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție din 07 decembrie
2009, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip închis, începînd cu 28 iulie 2011, deducîndu-se durata arestului
preventiv de la 11 aprilie 2011 pînă la 28 iulie 2011.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Bocancea Ghenadie,
la 03.12.2010, pe la orele 14:00, venind la domiciliul cet. Malarciuc Maria amplasat
în satul Elizaveta, mun. Bălți, sub pretextul că are probleme cu poliția rutieră care i-a
arestat camionul încărcat cu lemne a primit de la ea bani în sumă de 600 lei cauzîndu-
i astfel, daune în proporții considerabile.
Tot el, la sfîrșitul lunii decembrie 2010, acționînd cu intenție directă și urmărind
scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere, venind la domiciliul cet. Nedelea Dumitru Serghei amplasat în satul
Elizaveta, mun. Bălți sub pretextul că are probleme cu poliția rutieră care i-a arestat
camionul încărcat cu lemne a primit de la el bani în sumă de 600 lei cauzîndu-i astfel
daune în proporții considerabile.
Tot el, la sfîrșitul lunii decembrie 2010, acționînd cu intenție directă și urmărind
scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere, venind la domiciliul cet. Gnida Maria amplasat în satul Elizaveta, mun.
Bălți sub pretextul că are probleme cu poliția rutieră, care i-a arestat camionul
1
încărcat cu lemne a primit de la ea bani în sumă de 900 lei, cauzîndu-i astfel daune în
proporții considerabile.
Tot el, la 28.12.2010, aproximativ la orele 18:00, acționînd cu intenție directă și
urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor alte persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere, venind la domiciliul cel Balan Viorica Anton amplasat în satul Elizaveta,
mun. Bălți sub pretextul că-i va aduce lemne de foc, a însușit de la ea bani în sumă de
600 lei, cauzîndu-i astfel daune în proporții considerabile.
Tot el, la 28.12.2010, acționînd cu intenție directă și urmărind scopul dobîndirii
ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, venind la
domiciliul cet. Rusu Gheorghe și Burlac Viorica amplasat în satul Elizaveta, mun.
Bălți sub pretextul că are probleme cu poliția rutieră care i-a arestat camionul încărcat
cu lemne a primit cîte 400 lei de la fiecare, în sumă totală 800 lei, cauzîndu-le astfel
daune în proporții considerabile.
Tot el, la 30.12.2010, aproximativ la orele 19:00, acționînd cu intenție directă și
urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz
de încredere, venind la domiciliul cet. Azarov Tatiana amplasat în satul Elizaveta,
mun. Bălți sub pretextul că are probleme cu poliția rutieră care i-a arestat camionul
încărcat cu lemne a primit de la ea bani în sumă de 650 lei, cauzîndu-i astfel daune în
proporții considerabile.
Tot el, la 03.12.2010, aflîndu-se la în satul Elizaveta, mun. Bălți sub pretextul că
pleacă să procure lemne pentru vînzarea ulterioară a acestora, a însușit de la cet.
Fîntînă Viorel un lănțișorul din aur cu proba 585 și masa de 8.04 gr., în valoare de
5700 lei, cauzîndu-i astfel daune în proporții considerabile.
Inculpatul și avocatul său, Dogotari Ian, au declarat apel, solicitînd casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care procesul penal
să fie încetat, pe motivul împăcării părților.
Apelanții au specificat că, daunele cauzate nu constituie proporții considerabile,
mai mult ca atît, părțile vătămate l-au iertat pe inculpat și s-au împăcat, astfel
acțiunile acestuia urmează să fie reîncadrate din prevederile alin. (2), lit. c) a art. 190
Cod penal, în prevederile alin. (1) a art. 190 Cod penal și să fie încetat procesul penal
pe motivul împăcării părților.
La data de 22.10.2011, avocatul Ian Dogotari în interesul inculpatului a depus
apel suplimentar, prin care și-a modificat cerința, solicitînd admiterea apelului,
casarea totală a sentinței Judecătoriei Bălți din 28.07.2011, rejudecarea cauzei potrivit
modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie
reîncadrate acțiunile inculpatului în baza alin. (1) art. 190 Cod penal, cu încetarea
procesului penal pe motivul împăcării părților.
În motivarea apelului suplimentar a indicat că, nu este de acord cu pedeapsa
aplicată clientului său, consideră că instanța de fond nu a examinat obiectiv și deplin
probele acumulate în dosar și în special cele prezentate de către partea apărării, fapt
care a dus la adoptarea și pronunțarea unei sentințe ilegale și neîntemeiate.
Instanța de fond a condamnat acțiunile inculpatului conform alin. (2) art. 190
Cod penal, reieșind doar din probele acuzării, ignorînd în totalitate probele apărării,
mai cu seamă cererile părților vătămate de încetare a procesului penal în privința
inculpatului, din motiv că pagubele le-au fost restituite, pretenții față de inculpat nu
au, iar pagubele ce le-au fost cauzate nu constituie pentru ei proporții considerabile.
Astfel, în asemenea situație acțiunile inculpatului urmau a fi reîncadrate în baza
alin, (1) a art. 190 Cod penal.
2
Astfel, luînd în considerație poziția tuturor părților vătămate vis-a-vis de faptul
că daunele cauzate nu constituie proporții considerabile pentru ele, mai mult ca atît
faptul că, acestea l-au iertat și s-au împăcat cu Bocancea Ghenadie, urmează ac
acțiunile inculpatului să fie reîncadrate din prevederile alin. (2) lit. c) a art. 190 Cod
penal în prevederile alin.(l) ale aceluiași articol și să fie încetat procesul penal pe
motivul împăcării părților.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2011,
a fost admis apelul inculpatului Bocancea Ghenadie și avocatul său, Dogotari Ian,
casată parțial sentința, cauza rejudecată și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță.
Inculpatul Bocancea Ghenadie Vasile, a fost declarat vinovat de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în
legătură cu împăcarea părților.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în ședința instanței
de apel apărătorul Dogotari Ian, a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului
Bocancea Gh. de pe art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în prevederile art. 190 alin. (1)
Cod penal și încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților. În sprijinul
acestui demers a prezentat un set de declarații, cereri și tranzacții de împăcare.
Din declarațiile părților vătămate Rusu Gh., Bălan V., Azarov T., Nedelea D.,
Gnida M., Malarciuc M., Fîntînă V. și Burlac V., rezultă că le-a fost reparată dauna
cauzată prin infracțiune, care nu prezintă proporție considerabilă, careva pretenții față
de inculpat nu au, s-au împăcat cu ultimul.
Din tranzacțiile de împăcare, semnate de părțile vătămate, inculpat și apărător,
se confirmă voința neviciată a părților de a se împăca și acceptarea efectelor ce vor
surveni, prevăzute de art. 109 Cod penal și 332 Cod de procedură penală.
Semnăturile de pe actele descrise sunt legalizate de către secretarul CS
Elizaveta, mun. Bălți, Noroc V., fiind semnate și aplicate sigilii.
Instanța de apel a considerat necesar de a reîncadra acțiunile inculpatului din
prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în prevederile art. 190 alin. (1) Cod
penal, deoarece în ședința instanței de apel au fost prezentate suficiente probe,
conform cărora părțile vătămate confirmă că dauna materială ce le-a fost cauzată nu
este considerabilă, iar dreptul de a aprecia mărimea daunei cauzate îi aparține
prioritar proprietarului bunului dobîndit ilicit.
În atare împrejurări, în lipsa indicelui calificativ, cauzarea de daune în proporții
considerabile, instanța de apel încadrează acțiunile inculpatului în prevederile art. 190
alin. (1) Cod penal - dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și
abuz de încredere.
În consecință, instanța de apel a conchis că procesul penal în cauza lui Bocancea
Ghenadie privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(1) Cod penal,
urmează a fi încetat.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul a declarat recurs
ordinar, în care a solicitat casarea acesteia și menținerea sentinței instanței de fond.
Recurentul a relatat că, în instanța de fond părțile vătămate Fîntînă V. (f.d.194),
Azarov T. (f.d.197), Russu Gh. (f.d.199), Bălan V. (f.d.200), Burlacu V. (f.d.201),
Nedelea D. (f.d.202), au declarat că pentru ei prejudiciul cauzat la moment este
considerabil, iar instanța de apel nu a avut nici un temei legal de a considera
prejudiciul cauzat ca unul neconsiderabil.
3
Setul de declarații, cereri și tranzacții de împăcare, prezentate în instanța de apel
de către apărătorul Dogotari I., nu au valoare juridică din motiv că nu au fost
autentificate și legalizate în modul prevăzut de legislația în vigoare.
Totodată, a indicat că este ilegală decizia instanței de apel și în latura încetării
procesului penal, deoarece conform prevederilor art. 109 Cod penal - împăcarea este
personală.
Astfel, reieșind din faptul că tranzacțiile de împăcare, prezentate în instanța de
apel de către apărătorul Dogotari I., nu au valoare juridică din motivele expuse, nici
nu pot fi considerate ca fiind expunerea personală a voinței fiecărei părți vătămate în
parte.
Luînd în considerație cele expuse a menționat că, în ședința de judecată a
instanței de fond vinovăția inculpatului Bocancea Ghenadie în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost dovedită integral prin totalitatea
de probe administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18
septembrie 2012, a fost admis recursul ordinar al procurorului, casată decizia
instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, în procesul-verbal
al ședinței de judecată (f.d. 313), nu a consemnat probele de la f. d. 116-127 și
„materialele cauzei”, „declarațiile părților vătămate”, la care se referă în descriptivul
deciziei sale, și inclusiv pe care își întemeiază soluția adoptată.
Deci, instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea
tuturor probelor în conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal,
și-a întemeiat concluziile sale pe probele cercetate de către prima instanță, cît și pe
probe suplimentare, cercetate pentru prima dată din oficiu în instanța de apel, fără a le
verifica în ședința de judecată, acestea nefiind reflectate în procesul verbal al ședinței
de judecată.
Totodată, instanța de apel, rejudecînd cauza potrivit regulilor generale, nu a
analizat în coroborare toate probele consemnate în procesului-verbal al ședinței de
judecată, în special nu s-a pronunțat asupra dovezilor invocate de procuror cum ar fi
cele de la f.d. 194, 197, 199, 2000, 201, 202, 203, 204 (f.d. 314), nu și-a motivat
soluția de a respinge a acestor probe, nu a analizat și apreciat divergențele conținute
în depozițiilor părților vătămate depuse în fața primei instanțe și a instanței de apel.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie
2015, a fost respins ca nefondat apelul comun al avocatului Ian Dogotari și a
inculpatului Bocancea Ghenadie precum și apelul suplimentar al avocatului Ian
Dogotari cu menținerea sentinței fără modificări.
7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele
procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele
cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării
lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
incriminate, precum și privitor la încadrarea acțiunilor inculpatului Bocancea
Ghenadie în baza art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal.
4
În acest sens, instanța de fond întemeiat a pus la baza sentinței de condamnare
declarațiile părții vătămate Blana Viorica Anton (f.d. 55); declarațiile părții vătămate
Burlac Victoria (f.d.71 A); declarațiile părții vătămate Rusu Gheorghe (f.d.70
A);declarațiile părții vătămate Azaraf Tatiana (f.d.87); declarațiile părții vătămate
Fîntînă Viorel (f.d.7-8); cererea lui Malarciuc Marina din 11.03.2011 (f.d. 3); cererea
lui Nedelea Dumitru din 11.03.201 1 (f.d. 25); cererea lui Gnida Maria din
11.03.2011 (f.d. 39); cererea lui Balan Viorica din 11.03.2011 (f.d. 51); denunțul lui
Rusu Gheorghe din 14.03.2011 (f.d. 65); cererea lui Azaraf Tatiana din 11.03.2011
(f.d. 84); proces-verbal de confruntare din 24.03.2011 dintre Bocancea Ghenadie și
Malarciuc Marina; proces-verbal de confruntare din 24.03.2011 dintre Bocancea
Ghenadie și Balan Viorica (f.d. 61-62); proces-verbal de confruntare din 24.03.2011
dintre Bocancea Ghenadie și Rusu Gheorghe (f.d. 78-79); proces-verbal de
confruntare din 24.03.2011 dintre Bocancea Ghenadie și Burlac Viorica (f.d. 80);
cererea lui Fîntînă Viorel din 05.04.2011 (f.d.3); proces-verbal de confruntare din
12.04.2011 dintre Bocancea Ghenadie și Fîntîănă Viorel (f.d. 18-21, V. II).
Astfel, din declarațiile părților vătămate date în instanța de fond, precum și din
celelalte probe scrise prezente pe cauză rezultă cu certitudine că, Bocancea Ghenadie
a intrat în posesia obiectelor pătimiților, dobîndindu-le prin înșelăciune și abuz de
încredere, de altfel, în apelul suplimentar, depus de avocat în interesul inculpatului,
indicînd că inculpatul recunoaște vina, totodată aceasta fiind confirmat în cadrul
ședinței instanței de apel.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont
de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
De asemenea, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a constatat
că fapta este comisă de către Bocancea Ghenadie în stare de recidivă periculoasă
(condamnat prin sentința judecătoriei Bălți din 26.12.2005 pentru infracțiune gravă
f.d.96 V-II), și în atare circumstanțe corect a stabilit că întru executarea scopului
pedepsei penale este oportună aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, iar reieșind
din stare de recidivă și cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal cu executarea
acesteia în penitenciar de tip închis.
La opinia instanței de apel, pedeapsa este stabilită cu respectarea prevederilor
legale, este echitabilă faptei infracționale săvîrșite, este în corespundere cu
împrejurările cauzei, normele legale, instanța de apel a considerat că, va atinge scopul
de corectare și reeducare a inculpatului Bocancea Ghenadie.
Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond incorect nu a aplicat
în privința inculpatului pedeapsa complimentară prevăzută de legea penală, aceasta
fiind o pedeapsă complimentară obligatorie, fiind posibil de exclus doar cu aplicarea
prevederilor art. 79 Cod penal, adică în prezența circumstanțelor atenuante
excepționale, care la caz nu au fost stabilite, însă ținînd cont de prevederile art. 410
alin. (1), neagravarea situației în propriul apel, instanța de apel a casat sentința în
acest sens.
Nu poate fi reținut argumentul apelanților, că părțile vătămate au indicat că
prejudiciul adus nu este considerabil și deci urmează a fi recalificate acțiunile
inculpatului din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la alin. (1) al aceluiași
articol, astfel, în cadrul urmăririi penale la efectuarea confruntărilor cît și în ședința
instanței de fond, părțile vătămate au indicat că la momentul comiterii infracțiunii,
5
prejudiciul cauzat era considerabil, totodată declarațiile de împăcare semnate de
părțile vătămate, fiind datate cu 18.10.2011, adică după finisarea examinării cauzei în
instanța de fond, nefiind obiect al cercetării judecătorești în prima instanță, fapt ce
exclude posibilitatea, împăcării în instanța de apel.
În susținerea poziției calificării corecte a acțiunilor inculpatului anume pe art.
190 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a indicat că, acțiunile făptuitorului au
inclus în sine toate elementele: obiectul material al infracțiunii de escrocherie, latura
obiectivă care se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune și abuz de încredere.
La încadrarea juridică a infracțiunii de escrocherie nu are importanță metoda
prin care se prezintă înșelăciunea sau abuzul de încredere. Pentru existența
infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare și să fi
ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, ceea ce a avut loc în
cazul din speță, părțile vătămate fiind nevoite de a depune la organul de drept cererile
cu privire la acțiunile inculpatului Bocancea Ghenadie.
Ținînd cont de cele expuse supra, instanța de apel a indicat că, nu poate
fi admisă solicitarea apelanților de încetare a procesului penal pe motivul
împăcării părților, astfel, infracțiunea comisă de inculpat face parte din
categoria celor grave, iar conform art. 109 Cod penal - împăcarea este actul ele
înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în
cazul minorilor și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II-VI
din partea specială al Codului penal precum și în cazurile prevăzute de procedura
penală.
La fel, procesul penal în privința inculpatului nu poate fi încetat nici în baza
prevederilor art. 276 Cod de procedură penală, astfel cum că, infracțiunea prevăzută
de art. 190 alin. (2) Cod penal, nu cade sub incidența acestui articol.
Nu a reținut nici argumentul apelanților în vederea faptului că, instanța de fond
la emiterea sentinței de condamnare a lui Bocancea Ghenadie a luat în considerație
doar probele și argumentele aduse de către acuzare deoarece, acesta a fost înaintat
reieșind din nemulțumirea părții apărării cu hotărîrea emisă, mai mult ca atît,
inculpatul Bocancea Ghenadie a recunoscut vinovăția.
Cu referire la motivul invocat de apelanți că, din dispozitivul sentinței rezultă că
inculpatul a fost condamnat la 11 mai 2011, iar sentința a fost pronunțată la data de
28.07.2011, instanța de apel a remarcat că în dispozitivul sentinței instanței de fond
este indicat termenul de arest, care urmează a fi inclus în termenul executării pedepsei
și anume din 11.04.2011, dar nu cum indică apelanții din 11.05.2011, totodată pînă la
data pronunțării sentinței 28.07.2011.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe și decizia instanței de apel,
avocatul Botnaru Ion în numele inculpatului Bocancea Ghenadie, făcînd trimitere la
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 12), 16) Cod de procedură penală, declară recurs
ordinar, prin care solicită casarea acestora cu dispunerea rejudecării cauzei de către
instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu apreciere a probelor, încălcări
procedurale precum că, în procesul-verbal al ședinței de judecată nu au fost
consemnate probele (din materialele cauzei - declarațiile părților vătămate) la care se
referă în descriptivul deciziei sale, ori instanța de apel nu a asigurat accesul părților în
egală măsură astfel fiind încălcat principiul contradictorialității și egalității armelor în
proces penal; pe parcursul judecării cauzei, completul de judecată a fost modificat,
fapt ce urma a fi adus la cunoștință inculpatul; instanța nu a luat în considerație
6
circumstanțele atenuante (repararea benevolă a pagubei pricinuite, caracterizarea
pozitivă, căsătorit, are la întreținere un copil minor, este unicul întreținător al
familiei). Totodată apărarea mai invocă că, a fost lipsită de posibilitatea de a se
expune poziția sa în cadrul dezbaterilor judiciare și în replică, fapt consemnat în
proces-verbal al ședinței.
8.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Botnaru Ion în numele inculpatului Bocancea Ghenadie, prin care a menționat că,
este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece argumentele expuse în recurs au
constituit obiect de discuție în instanța de apel. Totodată, procurorul reține că
temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare și motivele invocate nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept prevăzut de art. 427 Cod de
procedură penală.
Judecînd recursul declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu cașarea totală a deciziei contestate și
dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,
reieșind din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea
de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de
apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit
instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă
fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au
fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.
101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penale au fost corect
aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,
nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi
corectate în ordinea procedurii de recurs.
În prezenta cauză, Colegiul lărgit constată, că și-au găsit confirmarea temeiurile
pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile
7
cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de
către apărare, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi
corectată de instanța de recurs.
Colegiul penal lărgit menționează că, conform prevederilor art. 414 alin. (2) și
(6) Cod de procedură penală, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale
examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în
procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe
probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de
judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Avînd în vedere prevederile legale supra citate, jurisprudența CtEDO și
practica judiciară, Colegiul penal constată, că instanța de apel nu s-a conformat
acestora la judecarea cauzei în ordine de apel.
Astfel, analizînd materialele dosarului și, în special, procesul-verbal al ședinței
instanței de apel și decizia atacată, Colegiul penal constată, că instanța de apel nu a
consemnat probele în procesul-verbal al ședinței, la care se referă în descriptivul
deciziei (f.d. 13, vol. IV), și inclusiv pe care își întemeiază soluția adoptată, ori prin
decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2012, acest
argument a stat la baza casării deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel.
Totodată, potrivit prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru
instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care
situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului.
În așa mod, instanța de apel în hotărîrea pronunțată a reținut probe fără a le
verifica în ședința a instanței de apel, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin citirea
lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal.
Astfel, reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată
că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor și probelor invocate de
către partea apărării, nu a indicat motivele pentru care a respins argumentele apărării
despre audierea părților vătămate pentru a confirma tranzacția de împăcare cu voința
lor între ei. Mai mult, apărătorul, în caz de admitere audierii părților vătămate s-a
obligat să asigure prezența lor, însă instanța de apel a respins demersul înaintat (f.d.
214, vol. III).
De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit procesului-verbal al
ședinței instanței de apel, contrar prevederilor art. 377 Cod de procedură penală, nu
au fost anunțate dezbaterile judiciare care constau din cuvîntările procurorului,
părților vătămate, inculpatului și apărătorului inculpatului, ce constituie o eroare de
drept procesual penală.
Astfel, Colegiul penal constată că la examinarea cauzei de către instanța de apel
au fost admise erori de drept, iar din examinarea coroborată a materialelor cauzei,
rezultă un viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au duș la
admiterea apelului procurorului. Acest viciu se exprimă prin modul de percepție și
analiză a materialului probator al cauzei, iar decizia atacată prezintă deficiențe sub
aspectul motivării, ea nesatisfăcînd cerințele stipulate în art.417 alin.(1) pct. 8) Cod
de procedură penală.
Erorile judiciare menționate nu pot fi corectate de instanța de recurs, deoarece
țin de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, de aceea
potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs
8
conchide asupra cașării hotărîrii atacate și dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele
indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu
respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al
coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărîre legală și
întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar, declarat de avocatul Botnaru Ion în numele
inculpatului Bocancea Ghenadie, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 23 decembrie 2015, în cauza penală, în privința lui Bocancea Ghenadie
Vasile și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.
Pronunțarea integrală la 26 iulie 2016
Președinte: Ion Guzun
Judecători: Liliana Catan
Dumitru Mardari
Oleg Sternioală
Iurie Bejenaru
9