1re-132/2016 — Art. 145; art. 188 CP

La 18 decembrie 2015 condamnatul Gălescu Nicolai, deținut în Penitenciarul nr. 15, Cricova, s-a adresat cu cerere în Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin care a solicitat computarea arestului preventiv în termenul de executare a pedepsei. În motivarea cererii, condamnatul a menționat că, prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.05.1999, potrivit art. 145, 188 Cod penal, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 23 ani închisoare. Solicitînd admiterea cererii, privind computarea arestării preventive, a considerat că la stabilirea termenului executării pedepsei, stabilit prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.05.1999, nu a fost inclus în termenul general de pedeapsă, termenul aflării în stare de arest din data de 22.12.1988.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 16 martie 2016, a fost încetată procedura examinării cererii condamnatului Gălescu Nicolai. În motivarea soluției adoptate, instanța de judecată a menționat, că potrivit materialelor dosarului personal al condamnatului Gălescu Nicolai, prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09.04.2015 a fost respinsă cererea condamnatului cu privire la computarea arestării preventive din data de 22.12.1998, ca fiind neîntemeiată. Încheierea instanței de judecată din 09.04.2015 nu a fost contestată cu recurs devenind irevocabilă. Reieșind din cele menționate și din faptul că o solicitare analogică a fost deja examinată de instanța de judecată, procedura examinării cererii a fost încetată.

Încheierea menționată, a fost atacată cu recurs de către condamnat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate cu rejudecarea cauzei și computarea arestului din 22.12.1998 în termenul de executare a pedepsei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016, a fost admis, din alte motive, recursul declarat de către condamnatul Gălescu N., casată 1 încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 16.03.2016 și respinsă ca inadmisibilă cererea condamnatului Gălescu Nicolai privind computarea arestării preventive din data de 22.12.1998. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, conform prevederilor art. 469 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la executarea pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor hotărîri, și anume: 12) computarea arestării preventive sau a arestării la domiciliu, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea hotărîrii de condamnare. Reieșind din faptul că cererea condamnatului cu privire la computarea arestării preventive din data de 22.12.1998 a fost anterior obiect de examinare și prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09.04.2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, acesta devenind irevocabilă prin necontestare, Curtea de Apel a reținut că instanța de fond urma să respingă cererea repetată a condamnatului Gălescu Nicolai privind computarea arestării preventive din aceiași perioadă, drept inadmisibilă.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de recurs, condamnatul Gălescu N. o contestă cu recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia, cu emiterea unei hotărîri prin care să-i fie admisă cererea înaintată, privind computarea arestării preventive din aceiași perioadă.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, la Curtea Supremă de Justiție poate fi declarat recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Prin urmare, prevederile art. 453 alin. (1), art. 455 alin. (2) pct. 3)-5), art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței; data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; data adoptării deciziei în recurs, și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, prevederile legale menționate mai sus prescriu în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Din conținutul dispozițiilor legale enunțate se atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate de judecătorul de instrucție, în temeiul art. 469-472 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Reieșind din prevederile legale și normele procesual penale menționate mai sus, condamnatul Gălescu N. nu este în drept să conteste decizia Colegiului penal al Curții 2 de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016, deoarece hotărîrile adoptate în conformitate cu art. 469-471 Cod de procedură penală, adică încheierea instanței privind soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești, pot fi atacate de către persoanele interesate, în termen de 15 zile cu recurs, care se judecă conform prevederilor titl. II cap. IV secț. a 2-a § 2 din Partea specială a Codului de procedură penală. Deci în speța dată, se constată că condamnatul a epuizat toate căile de atac prevăzute de legislația în vigoare, iar decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016, nu mai poate fi supusă controlului extraordinar, pe motiv că legislatorul nu prevede o astfel de procedură. Potrivit dispozițiilor art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Gălescu Nicolai Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 20 iulie 2016. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 3