1ra-1213/16 — art. 190 alin.5 CP

1ra-1213/16 — art. 190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1213/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Nicolae Roșca în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2016, în cauza penală în

privința lui:

Jenerenco Florida Vasile, născută la 29

octombrie 1970, originară din sat. Boșcana, r-

nul Criuleni, domiciliată în sat. Izbiște, r-nul

Criuleni,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 09.12.2014- 13.11.2015;

instanța de apel: 27.11.2015- 04.03.2016;

instanța de recurs: 17.05.2016 -22.06.2016;

C O N S T A T Ă:

Jenerenco Florida a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru

femei, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate din domeniul

administrării bunurilor pe un termen de 3 (trei) ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Jenerenco Florida în beneficiul lui Michitiuc

Vera a prejudiciului material cauzat în mărime de 208 656,06 (două sute opt mii șase

sute cincizeci și șase,06) lei RM.

A fost obligată Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului a raionului

Criuleni să ia măsuri de protecție asupra copilului minor, Jenerenco Carolina Ion, anul

nașterii 08.10.2001.

luna iulie 2010, inculpata Jenerenco Florida, aflîndu-se în apartamentul nr. 41 din str.

1

Ismail, 94/1, mun. Chișinău, unde domiciliază Michitiuc Vera, avînd scopul

dobîndirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, i-a propus

lui Michitiuc Vera să-i ghicească în cărți viitorul nepoatei sale minore, Michitiuc

Liuba Igor, a.n. 1998. După ce i-a tras cărțile acesteia, inculpata, Jenerenco Florida,

întru realizarea intențiilor sale criminale, i-a comunicat lui Michitiuc Vera, că nepoata

sa, Michitiuc Liuba Igor, este vrăjită și urmează să moară în scurt timp, iar ea este în

stare să desfacă vraja contra plată.

În continuare, pe parcursul perioadei de timp iulie - noiembrie 2010, Jenerenco

Florida în vederea atingerii scopului cupidant, avînd influență psihică asupra lui

Michitiuc Vera, sub pretextul scoaterii vrăjilor și descîntecul minorei, Michitiuc

Liuba Igor, a primit de la Michitiuc Vera în mai multe rate bani în sumă totală de 8

876 euro, care conform cursului valutar oficial al BNM constituiau suma de 145

300,12 lei RM, 500 dolari SUA care conform cursului valutar oficial al BNM

constituiau suma de 5 904,95 lei RM, 40 850 lei RM, un telefon mobil de model

„Samsung Corby” în valoare de 2 200 lei RM, un cazan de model „Vitesse” în valoare

de 625 lei RM, un ceainic de model „Vitesse” în valoare de 475 lei RM, un set pentru

6 persoane de linguri, furculițe și cuțite în valoare de 527 lei RM, un pled în valoare

de 800 lei RM și bijuterii: 2 lănțișoare din aur în valoare de 3 460 lei RM, 2 culoane

din aur în valoare de 1 227 lei RM, 2 cruciulițe din aur în valoare de 2 676 lei RM, 3

perechi de cercei din aur în valoare de 1 375 lei RM, un inel din aur în valoare de 2

500 lei RM și o brățară de argint în valoare de 736 lei RM, după care banii și bunurile

menționate li-a însușit și s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, cauzînd în acest

fel părții vătămate, Michitiuc Vera, o daună materială în proporții deosebit de mari în

sumă totală de 208 656,06 lei RM.

numele inculpatei Jenerenco Florida, solicitînd admiterea apelului, casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpata să fie achitată, invocînd

următoarele motive:

la materialele dosarului penal au fost anexate probe ce adeveresc faptul că

-

inculpata în luna iunie 2010 a fost supusă unei intervenții chirurgicale complexe,

situație ce nu putea la acel moment să permită inculpatei sa meargă o dată la trei zile

la partea vătămată pentru a primi bani de la ea;

tot ca mijloace de probă au fost prezentate și copiile contractelor de împrumut

-

prin care se atestă că inculpata a luat cu împrumut bani de la instituții financiare și

asociații de împrumut pentru satisfacerea nevoilor financiare familiale;

din suma de 20 000 lei primită ca avans, Jenerenco Florida a primit doar suma

-

de 16 000 lei, care au fost convertiți în valută străină pentru suma de 1 000 euro, sumă

ce a fost restituită înapoi părții vătămate a doua zi, din motiv că a dispărut necesitatea

folosirii ei;

2

în declarațiile părții vătămate făcute în cadrul urmăririi penale și cele date în

-

ședința de judecată, se observă divergențe esențiale și neclarități ce duc la o

interpretare eronată a faptelor;

majoritatea martorilor cît și partea vătămată au fost influențați de acuzatorul de

-

stat, care periodic insufla conținutul declarațiilor făcute la etapa urmăririi penale,

insistînd asupra temeiniciei și legalității declarațiilor făcute atunci, sub pretextul că a

trecut mai mult timp;

nu au fost audiați la faza urmăririi penale și nici nu au fost prezentați instanței

-

de fond martorii indicați de partea vătămată care ar fi confirmat împrumuturile de bani

declarate de ea;

contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură penală și art. 6 al Convenției

-

Europene a Drepturilor Omului, nu s-a demonstrat în sarcina inculpatei faptul

”scoaterii vrăjilor și dezlegarea acestora”.

fost respins apelul declarat cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 Instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței contestate,

examinînd cauza în lipsa inculpatei, a conchis că instanța de fond a făcut o corectă

încadrare juridică și just a decis în privința condamnării inculpatei Jenerenco Florida

la pedeapsă sub formă de închisoare.

Colegiul a menționat că, necătînd la faptul că inculpata cele incriminate

ei nu a recunoscut, vina este dovedită prin:

declarațiile părții vătămate Michitiuc Vera, martorilor Arsenov Vladimir,

-

Dobrovolschi Iurie, Michitiuc Liubovi, Buruncean Vitalie, Grădinaru Viorel

precum și prin materialele cauzei, inclusiv:

procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

-

săvîrșirea infracțiunii din 11 ianuarie 2011, prin care a fost consemnată plîngerea

lui Michitiuc Vera referitor la dobîndirea ilicită a bunurilor ultimei de către Jenerenco

Florida (f.d. 6, vol. I);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 04

-

martie 2011, din care reiese că martorul Grădinaru Viorel a recunoscut-o pe

Jenerenco Florida (fotografia nr.2) ca fiind persoana care s-a prezentat cu Michitiuc

Vera în timpul transmiterii sumei de 20 000 lei și 20 000 euro (f.d. 63-64, vol. I);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 16 martie 2011 prin care s-

-

a consemnat examinarea CD-urilor cu informația privind interceptarea convorbirilor

telefonice purtate de Jenerenco Florida între numerele 0699000615 și 060353422 și

024867471 în perioada 10 februarie 2011 - 11 martie 2011 (f.d. 68. vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 22 noiembrie 2011 dintre Michitiuc Vera și

Jenerenco Florida (f.d. 95-98. vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 26 decembrie 2011, și anume: a telefonului

3

mobil de model „Samsung Corby” cu IMEI - 3548810304043 (f.d. 136, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 26 decembrie 2011, și anume:

listele cu informația privind convorbirile telefonice de pe numerele de telefoane

mobile 069553138, 78148438, 069900615, 060353422 și IMEI-ul cu

nr.35488103040431. Fiind examinate listele cu informația privind convorbirile

telefonice de pe numerele care aparțin lui Jenerenco Florida 069900615 și 060353422,

se constată că aceasta de la data de 19.07.2010 de nenumărate ori, practic în fiecare

zi apelează la nr. 067159854, care aparține părții vătămate Michitiuc Vera pînă la

25.11.2010, după care urmează o pauză pînă la 06.12.2010 cînd se efectuează un apel

de la nr. Floridei Jenerenco la nr. Verei Michitiuc, însă durata apelului este de 2

secunde și între aceste numere nu mai sunt fixate apeluri. (f.d. 137, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 26 decembrie 2011, prin care a

fost supus examinării telefonului mobil de model „Samsung Corby” cu IMEI -

3548810304043 (f.d. 138-139, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21 februarie

2013, prin care, martorul Cojocari Maria a recunoscut persoana de pe fotografia nr.3

ca fiind Jenerenco Florida, care s-a dat drept ”Liuda” și care s-a angajat să o ajute prin

scoaterea vrăjilor contra plată (f.d. 186-187, vol. I);

Colegiul a menționat că probele expuse confirmă vinovăția inculpatei Jenerenco

Florida în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. 5 Cod penal, adică

escrocheria, dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Argumentele apelului avocatului Roșca Nicolae, instanța le-a apreciat drept

nefondate, stipulînd că deși inculpata, la 06 octombrie a fost supusă unei intervenții

chirurgicale, aceasta nu demonstrează că ea nu a întreprins măsurile expuse în actul

de învinuire, avînd totodată în vedere că toate acțiunile ei nu necesitau deosebit efort.

Astfel, Colegiul a considerat că versiunea dată a fost înaintată în scop de apărare și

evitare a pedepsei meritate.

De asemenea, nu au fost acceptate nici argumentele apărării precum că martorii

și partea vătămată au fost influențați de către acuzatorul de stat, deoarece nu a fost

concretizat prin ce metode anume au fost influențați și care sunt probele care ar

confirma acest fapt. Mai mult ca atît s-a menționat că toți martorii audiați și partea

vătămată la fel au dat declarații sub jurămînt atît la urmărirea penală cît și la ancheta

judiciară.

În ce privește lista martorilor indicați de partea vătămată și care nu au fost audiați

în prima instanță, Colegiul a relatat că nu are temei să creadă argumentele apelantului

precum că acești martori ar fi dezmințit învinuirea. Acest argument, reprezintă o

presupunere și nu a fost acceptat de instanța de apel atîta timp cît nu s-a cunoscut ce

știu ei despre faptele expuse în privința împrumutului de bani. Astfel, în opinia

4

instanței, au existat suficiente probe, care au fost verificate inclusiv în instanța de apel

și care au confirmat vinovăția inculpatei în comiterea escrocheriei calificate. Atît

partea vătămată Michitiuc Vera, cît și martorii Arsenov Vladislav, Dobrovolschi

Iurie, Michitiuc Liubovi, Buruncean Vitalie și Grădinaru Viorel, au dat declarații

consecvente la faza urmăririi penale, cît și în instanța de fond iar Colegiul careva dubii

în veridicitatea declarațiilor lor nu a constatat.

Așa dar, Colegiul a reiterat că probele expuse, confirmă că au fost realizate atît

latura obiectivă cît și cea subiectivă a infracțiunii de escrocherie comisă de inculpata

Jenerenco Florida prin intenție directă.

Florida și invocînd temeiurile prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei emise la caz,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri de achitare a inculpatei deoarece

fapta nu a fost comisă de aceasta, inclusiv a fi respinsă acțiunea civilă anterior

admisă.

În motivarea recursului avocatul indică aceleași motive expuse deja în cererea

de apel descrise la pct. 3 al prezentei decizii.

5.1 Procurorul pe marginea recursului ordinar declarat a prezentat referință,

prin care solicită respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor atacate, deoarece

temeiurile invocate de către recurent nu persistă în cauză. Starea de fapt reținută și

de drept apreciată de către instanța de judecată, concordă cu circumstanțele stabilite

și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărîrii atacate.

Argumentele invocate se referă la procedura de apreciere a probelor, stabilirea căreia

este de competența instanțelor inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de

lege pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

5

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că

recursul depus are ca temeiuri pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța

a dmis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței precum și cînd nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept,

care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpata nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră ca neîntemeiată.

Colegiul reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele în

ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatei Jenerenco Florida în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, invocînd în acest context următoarele:

a) Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, în care se specifică că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal constată că acesta nu și-a

găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța

de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1)

pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut

sentința privind condamnarea inculpatei Jenerenco Florida în baza art. 190 alin.(5)

Cod penal.

Prin urmare, criticile formulate de recurent și enunțate la pct. 5 al prezentei

decizii prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție

la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța

de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere

și faptul că verificînd hotărîrea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424

alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care

analizate din oficiu să ducă la casare, constatîndu-se astfel că recursul declarat este

inadmisibil.

6

Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele

administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Jenerenco Florida încadrarea

juridică corespunzătoare prevăzută la art. 190 alin.(5) Cod penal.

b) Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, Colegiul penal remarcă că sub acest aspect se înțeleg acele cazuri

cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei apărării, în

sensul că inculpata nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră ca neîntemeiată, concluzionînd că, atît instanța de fond cît și instanța de

apel corect au conchis că învinuirea adusă lui Jenerenco Florida este bazată pe probe

care confirmă vinovăția acesteia.

Potrivit art. 190 Cod penal dobîndirea ilicită a bunurilor urmează să fie

înfăptuită prin înșelăciune și abuz de încredere, elemente ce au fost încriminate

inculpatei.

Sub acest aspect instanța de recurs menționează:

Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Astfel, elementul material se

realizează prin acțiunea de dobîndire ilicită a bunurilor, fiind întregit cu altele două,

conținute în textul normei de încriminare - înșelăciune și abuz de încredere.

Prin dobîndire ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține (pentru sine sau pentru altul)

transmiterea voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil,

altor valori străine sau dreptului asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare

ale făptuitorului - denaturarea informațiilor despre sine, despre apartenența de firmă

și posibilitățile financiare; dezinformarea victimei privitor la marfă, etc; ascunderea

unor informații, fapte, împrejurări obligatorii pentru comunicare victimei ș.a.;

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor

și victimă, care la rîndul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri

7

etc. care, cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta încrederii, sunt exploatate

cu rea-voință de potențialul escroc în realizarea rezoluției infracționale.

Prin oricare dintre cele două modalități - înșelăciunea sau abuzul de încredere,

care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul induce victima în eroare, îi creează

o falsă reprezentare a realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a realiza

transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei persoane bunului sau dreptului asupra

lui, ce aparține celui supus manoperelor frauduloase.

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost

indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări.

Aptitudinea unui mijloc sau metode de a induce în eroare depinde și de

personalitatea victimei, de gradul de instruire, educație, mediul din care provine, de

starea psihică în care se găsea în momentul săvîrșirii faptei etc.

Latura subiectivă a infracțiunii se manifestă prin intenție directă.

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că Jenerenco Florida a recurs

la înșelăciune, dobîndind bunuri de la partea vătămată Michitiuc Vera sub pretextul

scoaterii vrăjilor și descîntecul minorei Michitiuc Liubovi. Mai mult ca atît , în speță

este prezent și abuzul de încredere, partea vătămată precizînd că între ea și inculpată

persistau relații de rudenie, fapt ce a determinat-o să nu întocmească careva acte

pentru a fi semnate de Jenerenco Florida în confirmarea faptului transmiterii

bunurilor expuse în actul de învinuire. Astfel, se constată că în acțiunile inculpatei

sunt prezente atît latura subiectivă cît și latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie.

Necătînd la faptul că inculpata vina nu a recunoscut în cele incriminate,

instanțele de fond au constatat că vinovăția acesteia pe deplin a fost dovedită prin

declarațiile părții vătămate Michitiuc Vera care au fost întru totul confirmate prin

declarațiile martorilor Michitiuc Liubovi, Arsenov Vladimir, Dobrovolschi Iurie,

Buruncean Vitalie, Grădinaru Viorel care au fost audiați în conformitate cu

prevederile legale și avertizați asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod

penal și materialele cauzei.

c) Deși se invocă faptul că inculpata nu este vinovată de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea

acesteia precum s-a solicitat în cererea de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei

în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și

dovedesc cu certitudine vinovăția lui Jenerenco Florida în cele imputate. Versiunea

recurentului este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar

pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu certitudine

că acțiunile lui Jenerenco Florida întrunesc elementele constitutive ale componenței

de infracțiune prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință

8

soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe.

Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive

ale instanțelor de fond.

Colegiul penal mai precizează că instanțele de fond corect au stabilit și

pedeapsa inculpatei, luîndu-se în considerație prevederile art. 7, 75 Cod penal, ținînd

cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei

săvîrșite, considerînd pedeapsa sub formă de închisoare proporțională infracțiunii

comise.

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile atacate, Colegiul nu a constatat

vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea lor, or, acțiunilor inculpatei s-a dat o

calificare justă, pedeapsa fixată a fost individualizată corect, astfel neexistînd nici

un temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării hotărîrii atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Nicolae Roșca în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 04 martie 2016, în cauza penală în privința lui Jenerenco Florida, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 13 iulie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

9