1ra-221/2016 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-221/2016 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-221/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 mai 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Ghenadie Nicolaev,
Judecătorii – Petru Moraru, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Nadejda Toma
a judecat fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, declarat
de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, în
cauza penală în privința lui
Condrea Victor Alexandr, născut la 20 aprilie
1989, originar din s. Floreni, r-nul Anenii Noi,
domiciliat mun. Chișinău, str. Grădina Botanică
14/2, ap. 35.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.05.2015 - 06.07.2015;
Instanța de apel: 22.08.2015 - 07.10.2015;
Instanța de recurs: 07.12.2015 - 24.05.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 06 iulie 2015, pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, Victor Condrea a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 2 (doi) ani.
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat
pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.
A fost dispusă încasarea de la Victor Condrea în beneficiul părții vătămate,
Țaran Cristina, a sumei de 20000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și
cheltuielile de judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță, a constatat în fapt, că Victor Condrea,
la 26 ianuarie 2015, aproximativ la ora 07:02, conducând autovehiculul model
„Volkswagen Passat”, n/î AZ 328 CT, deplasându-se pe bd. Decebal din direcția
str. Zelinski spre bd. Dacia, mun. Chișinău și ajungând la trecerea semnalizată pentru
pietoni prin indicatoare rutiere și marcaj corespunzător, la intersecția bd. Decebal cu
str. C. Brîncuși, mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut
cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul
de organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la
1
determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului,
prin ce a încălcat prevederile pct. 11) lit. f), 12), 45) alin. (1), (2) ale Regulamentului
circulației rutiere și drept urmare a comis tamponarea pietonului Cristina Țaran, a.n.
1998, care regulamentar traversa bd. Decebal, mun. Chișinău de la stânga spre dreapta
relativ deplasării unității de transport, nemijlocit pe marcajul rutier, cauzând ultimei
leziuni corporale medii și fără a acorda ajutor medical victimei sau a înștiința organele
de drept, a părăsit locul faptei.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea
stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Victor Condrea să fie condamnat în
baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de
tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
2 ani.
În motivarea cerințelor, procurorul a invocat, că prima instanță, la stabilirea
pedepsei, contrar art. art. 16, 61, 65, 75 Cod penal, a aplicat prevederile art. 90 Cod
penal, or, la săvârșirea infracțiunii, inculpatul a încălcat mai multe prevederi ale
Regulamentului circulației rutiere, și anume pct. pct. 11 lit. f), 12), 45 alin. (1),
prevederi care în ansamblu denotă lipsa de atenție manifestată la trafic în condițiile
conducerii unui mijloc de pericol social sporit.
Totodată, inculpatul a fost condamnat de 3 ori, inclusiv pentru infracțiuni din
domeniul transporturilor, fiind privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport,
cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă scopul pedepsei penale în sensul art.
61 Cod penal, nu a fost realizat.
După producerea accidentului rutier, Victor Condrea, fără a-i acorda ajutor
medical victimei și a înștiința organele de drept, a părăsit locul faptei, mai mult, din
momentul săvârșirii infracțiunii și până la finalizarea cercetării judecătorești,
inculpatul nu a acordat careva ajutor material sau moral părții vătămate, cu toate că
aceasta s-a aflat în stare gravă, iar faptul achitării parțiale a prejudiciului solicitat în
acțiunea civilă înainte de pronunțarea sentinței, reprezintă o strategie de apărare în
vederea obținerii unei pedepse mai blânde.
3.1. Avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului, a contestat cu apel
sentința în partea stabilirii pedepsei, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care,
inculpatului Victor Condrea să îi fie stabilită o pedeapsă mai blândă.
În motivare a invocat că, apărarea în instanța de judecată a solicitat aplicarea
pedepsei pecuniare, motivând că este o pedeapsă suficientă pentru corectarea și
reeducarea inculpatului, însă prima instanță nu s-a expus asupra acestei solicitări și
asupra argumentelor invocate în susținerea acesteia.
Inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, a recunoscut vina și se căiește
sincer de cele săvârșite, a recuperat benevol paguba pricinuită, iar situația acestuia
permite aplicarea pedepsei sub formă de amendă, neexistând careva impedimente în
acest sens.
Totodată, prima instanță stabilind lipsa unor circumstanțe agravante și prezența
unui șir de circumstanțe atenuante, a aplicat pedeapsa maximă prevăzută de sancțiunea
art. 264 alin. (1) Cod penal - 3 ani închisoare, fără a aplica prevederile art. 364/1 alin.
(8) Cod penal, or, potrivit acestei norme limita pedepsei închisorii urma să fie de 2
2
ani.
3.2. Avocatul Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate, a contestat cu
apel sentința solicitând casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea
cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatului Victor
Condrea să îi fie stabilită o pedeapsă mai aspră.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
07 octombrie 2015, a fost admisă cererea de retragere a apelului declarat de avocatul
Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate și încetată procedura de apel, respinse
ca nefondate apelurile declarate de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în
numele inculpatului, cu menținerea sentinței.
4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, deoarece
inculpatul Victor Condrea a recunoscut vina integral, probele administrate în faza de
urmărire penală au fost preluate de prima instanță și puse la baza sentinței de
condamnare, astfel, prima instanța corect a conchis că corectarea inculpatului
Victor Condrea este posibilă fără izolarea acestuia de societate, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei în condițiile art. 90 Cod penal și cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsă care
va fi eficace și va atinge scopul acesteia.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de apărare precum
că prima instanță urma să-i aplice inculpatului o pedeapsă pecuniară, aceasta fiind
suficientă pentru corectarea și reeducarea inculpatului, or, potrivit materialelor cauzei,
inculpatul Victor Condrea anterior a fost condamnat, inclusiv pentru săvârșirea unei
infracțiuni cu implicarea mijlocului de transport.
Instanța de apel a respins și argumentul invocat de acuzatorul de stat potrivit
căruia, prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă contrar prevederilor art. 3641
alin. (8) Cod penal.
4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat, că măsura
de pedeapsă a fost aplicată legal și corect, ținând cont de prevederile art. art. 16, 61
Cod penal, or, prima instanță a ținut cont de aspectele săvârșirii infracțiunii, categoria
infracțiunii și gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, care
nu se află la evidența medicului narcolog și medicului psihiatru, are la întreținere un
copil minor, oficial nu este angajat în câmpul muncii, anterior a fost condamnat,
inclusiv pentru infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, prejudiciul este
recuperat integral, iar ca circumstanțe atenuante instanța a reținut recunoașterea vinei
și căința sinceră, recuperarea prejudiciului cauzat, circumstanțe agravante s-au reținut
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, părăsirea de către inculpat a locului
accidentului, corect fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de închisoare.
Totodată, având în vedere regretele inculpatului, fapt care denotă
conștientizarea faptelor sale prejudiciabile, că acesta a recuperat prejudiciul, în cadrul
urmăririi penale și a ședințelor de judecată și-a exprimat acordul întru repararea
benevolă a prejudiciului cauzat, precum și că infracțiunea imputată a fost săvârșită din
imprudență, instanța de apel a reținut opinia primei instanțe, că este irațional ca
inculpatul să execute efectiv această pedeapsă, acordându-i o șansă de integrare
socială prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Procurorul, în temeiul pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
3
a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care Victor Condrea să fie condamnat în baza
art. 264 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de
tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
2 (doi) ani.
În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat că, instanța de apel
examinând apelurile declarate de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în
numele inculpatului, urma să țină cont de faptul că ambii apelanți au indicat la aceiași
eroare de drept admisă de prima instanță, la individualizarea pedepsei stabilite pentru
Victor Condrea, întrucât sentința a fost adoptată în procedura simplificată conform
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul acceptând examinarea
cauzei prin prisma normei enunțate, beneficia de reducerea cu o treime a limitelor
pedepsei închisorii prevăzute de lege.
Sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal, stabilește limita maximă a pedepsei
închisorii de 3 ani, respectiv instanța a aplicat pedeapsa principală contrar normelor
legale, ori urma să stabilească limita de până la 2 ani închisoare.
Susține recurentul că, soluția instanței de apel în partea menținerii aplicării
prevederilor art. 90 Cod penal, este neîntemeiată, or, aceasta nu a ținut cont de faptul
că, inculpatul anterior a fost condamnat de 3 ori, inclusiv pentru infracțiuni din
domeniul transporturilor, a fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport,
după producerea accidentului rutier, Victor Condrea ignorând cerințele pct. 12) al
Regulamentului circulației rutiere, fără a acorda ajutor medical victimei și a înștiința
organele de drept, a părăsit locul faptei.
Menționează recurentul că, unica modalitate de reeducare a inculpatului este
condamnarea acestuia la pedeapsă reală.
Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis, reieșind din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează parțial hotărârea atacată,
rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația
condamnatului.
În sensul normei enunțate, este de înțeles, că instanța de recurs poate să intervină
în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată
comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată,
verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din textul recursului se deduce că, procurorul în dezacord cu decizia instanței
de apel, invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Colegiul penal atestă, că temeiurile invocate și-au găsit reflectare în speța dată
prin adoptarea de către instanța de apel a unei soluții greșite sub aspectul
4
individualizării pedepsei, eroare ce urmează a fi corectată de către instanța de recurs,
pentru motivele ce urmează.
În conformitate cu prevederile art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,
instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept,
inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect
calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept
procesual penal, au fost corect aplicate.
În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la
aspectele menționate, hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea
cauzei.
Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)
stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea
fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în
practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând
cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia.
După cum rezultă din materialele cauzei, fiind investită cu judecarea cauzei
penale în privința inculpatului Victor Condrea învinuit de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, prima instanță a constatat vinovăția acestuia,
aplicându-i în baza articolului incriminat pedeapsa închisorii pe un termen de 3 (trei)
ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, iar conform art. 90 Cod penal,
pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2
(doi) ani.
La rândul său, examinând cauza în ordine de apel la cererile de apel înaintate
de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului Victor Condrea,
instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate discordanțele semnalizate de aceștia
referitor la modalitatea de individualizare a pedepsei înfăptuită de către prima instanță,
menținând sentința fără modificări, deși unul din argumentele de bază invocate de
apelanți în dezacord cu sentința primei instanțe, a constituit neaplicarea de către
instanță a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Colegiul penal, constată că sub acest aspect, instanța de apel nu a supus
verificării detaliate și multiaspectuale a argumentelor invocate, fapt ce s-a soldat cu
greșita individualizare a pedepsei penale în privința inculpatului Victor Condrea.
Așadar, sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în
mărime de până la 300 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără)
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani.
În speță, cu certitudine se atestă, că examinarea cauzei în privința inculpatului
Victor Condrea a avut loc în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală,
inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă, și-a recunoscut
vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată.
În conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
5
inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul
pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea
cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa
închisorii de 30 de ani.
În sensul normei enunțate, este de înțeles, că în cazul examinării cauzei în
procedura simplificată, pedeapsa închisorii se reduce cu o treime din maximul și din
minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care trebuie să opereze
instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului.
Așadar, raportând sancțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, la
prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Colegiul penal stabilește, că
pedeapsa închisorii capătă modificarea limitelor, și astfel acestea nu pot depăși
maximul de 2 ani.
Deci, circumstanțele descrise impun concluzia Colegiului penal lărgit despre
greșita aplicare în privința lui Victor Condrea a pedepsei închisorii - 3 ani, care prin
prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, urmează a fi redusă
până la limita de 2 ani.
În continuarea concluziilor sale, Colegiul penal lărgit menționează că
argumentele recurentului cu privire la netemeinicia suspendării condiționate a
executării pedepsei aplicate inculpatului, nu pot fi reținute, or, în dependență de
situație, instanța de judecată este în drept să aplice prevederile Părții Generale a
Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva
impedimente.
Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere
statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor
care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și
din partea altor persoane.
Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este
echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale,
proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea
echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,
perturbate prin infracțiune.
Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte
persoane.
Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția
unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate
duce la consecințe contrare scopului urmărit.
De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este
suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni.
6
Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor
art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la
săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de
urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social
periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului;
stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba
pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,
într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu
periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele
folosite;
- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii;
- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale
infractorului;
- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;
- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.
Față de considerentele menționate, Colegiul penal reține următoarele aspecte
legate de persoana inculpatului, care nu se află la evidența medicului narcolog și
medicului psihiatru, are la întreținere un copil minor, oficial nu este angajat în câmpul
muncii, anterior a fost condamnat, ca circumstanțe agravante au fost reținute
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, părăsirea de către inculpat a locului
accidentului, circumstanță atenuantă este identificată recunoașterea vinei și căința
sinceră, recuperarea integrală a prejudiciului cauzat, precum și de gravitatea
infracțiunii săvârșite care face parte din categoria celor mai puțin grave, faptul că
infracțiunea a fost săvârșită din imprudență.
Având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, faptul că inculpatul
regretă cele săvârșite, ceea ce denotă conștientizarea faptelor sale prejudiciabile,
acesta a recuperat benevol prejudiciul cauzat, Colegiul penal conchide că este rațional
de a stabili inculpatului pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 2
(doi) ani și aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, ceea ce corespunde scopurilor și
principiilor pedepsei penale.
În acest context se va menționa, că este prerogativa instanței de judecată să
aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a
acesteia, or, din circumstanțele speței rezultă că inculpatul prin comportamentul său a
manifestat suficientă responsabilitate și regret, conștientizând asupra celor săvârșite.
Semnificativ este și acel fapt, că la materialele cauzei se regăsește cererea de
retragere a apelului declarat de avocatul Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate
Cristina Țaran, din care rezultă că inculpatul Victor Condrea a recuperat integral
pagubele morale și materiale, precum și recipisa semnată de reprezentantul părții
7
vătămate, Ana Țaran, din care rezultă că dânsa pretenții față de Victor Condrea nu are
(f. d. 172-174).
Având în vedere considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit conchide, că
recursul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârilor
contestate, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și
pronunțarea unei noi hotărâri.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, se casează parțial sentința Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 06 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 07 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Condrea Victor
Alexandr, cu rejudecarea cauzei în latura stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi
hotărâri, după cum urmează:
Condrea Victor Alexandr, se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (1)
Cod penal, cu stabilirea pedepsei 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar
de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen
de 2 (doi) ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.
În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate se mențin.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2016.
Președinte Ghenadie Nicolaev
Judecătorii Petru Moraru
Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Nadejda Toma
8