1ra-221/2016 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-221/2016 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-221/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Ghenadie Nicolaev,

Judecătorii – Petru Moraru, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Nadejda Toma

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, declarat

de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, în

cauza penală în privința lui

Condrea Victor Alexandr, născut la 20 aprilie

1989, originar din s. Floreni, r-nul Anenii Noi,

domiciliat mun. Chișinău, str. Grădina Botanică

14/2, ap. 35.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.05.2015 - 06.07.2015;

Instanța de apel: 22.08.2015 - 07.10.2015;

Instanța de recurs: 07.12.2015 - 24.05.2016.

A C O N S T A T A T:

probelor administrate în faza de urmărire penală, Victor Condrea a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat

pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

A fost dispusă încasarea de la Victor Condrea în beneficiul părții vătămate,

Țaran Cristina, a sumei de 20000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și

cheltuielile de judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei.

la 26 ianuarie 2015, aproximativ la ora 07:02, conducând autovehiculul model

„Volkswagen Passat”, n/î AZ 328 CT, deplasându-se pe bd. Decebal din direcția

str. Zelinski spre bd. Dacia, mun. Chișinău și ajungând la trecerea semnalizată pentru

pietoni prin indicatoare rutiere și marcaj corespunzător, la intersecția bd. Decebal cu

str. C. Brîncuși, mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut

cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul

de organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

1

determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului,

prin ce a încălcat prevederile pct. 11) lit. f), 12), 45) alin. (1), (2) ale Regulamentului

circulației rutiere și drept urmare a comis tamponarea pietonului Cristina Țaran, a.n.

1998, care regulamentar traversa bd. Decebal, mun. Chișinău de la stânga spre dreapta

relativ deplasării unității de transport, nemijlocit pe marcajul rutier, cauzând ultimei

leziuni corporale medii și fără a acorda ajutor medical victimei sau a înștiința organele

de drept, a părăsit locul faptei.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Victor Condrea să fie condamnat în

baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

2 ani.

În motivarea cerințelor, procurorul a invocat, că prima instanță, la stabilirea

pedepsei, contrar art. art. 16, 61, 65, 75 Cod penal, a aplicat prevederile art. 90 Cod

penal, or, la săvârșirea infracțiunii, inculpatul a încălcat mai multe prevederi ale

Regulamentului circulației rutiere, și anume pct. pct. 11 lit. f), 12), 45 alin. (1),

prevederi care în ansamblu denotă lipsa de atenție manifestată la trafic în condițiile

conducerii unui mijloc de pericol social sporit.

Totodată, inculpatul a fost condamnat de 3 ori, inclusiv pentru infracțiuni din

domeniul transporturilor, fiind privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport,

cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă scopul pedepsei penale în sensul art.

61 Cod penal, nu a fost realizat.

După producerea accidentului rutier, Victor Condrea, fără a-i acorda ajutor

medical victimei și a înștiința organele de drept, a părăsit locul faptei, mai mult, din

momentul săvârșirii infracțiunii și până la finalizarea cercetării judecătorești,

inculpatul nu a acordat careva ajutor material sau moral părții vătămate, cu toate că

aceasta s-a aflat în stare gravă, iar faptul achitării parțiale a prejudiciului solicitat în

acțiunea civilă înainte de pronunțarea sentinței, reprezintă o strategie de apărare în

vederea obținerii unei pedepse mai blânde.

3.1. Avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului, a contestat cu apel

sentința în partea stabilirii pedepsei, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care,

inculpatului Victor Condrea să îi fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivare a invocat că, apărarea în instanța de judecată a solicitat aplicarea

pedepsei pecuniare, motivând că este o pedeapsă suficientă pentru corectarea și

reeducarea inculpatului, însă prima instanță nu s-a expus asupra acestei solicitări și

asupra argumentelor invocate în susținerea acesteia.

Inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, a recunoscut vina și se căiește

sincer de cele săvârșite, a recuperat benevol paguba pricinuită, iar situația acestuia

permite aplicarea pedepsei sub formă de amendă, neexistând careva impedimente în

acest sens.

Totodată, prima instanță stabilind lipsa unor circumstanțe agravante și prezența

unui șir de circumstanțe atenuante, a aplicat pedeapsa maximă prevăzută de sancțiunea

art. 264 alin. (1) Cod penal - 3 ani închisoare, fără a aplica prevederile art. 364/1 alin.

(8) Cod penal, or, potrivit acestei norme limita pedepsei închisorii urma să fie de 2

2

ani.

3.2. Avocatul Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate, a contestat cu

apel sentința solicitând casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatului Victor

Condrea să îi fie stabilită o pedeapsă mai aspră.

07 octombrie 2015, a fost admisă cererea de retragere a apelului declarat de avocatul

Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate și încetată procedura de apel, respinse

ca nefondate apelurile declarate de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în

numele inculpatului, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, deoarece

inculpatul Victor Condrea a recunoscut vina integral, probele administrate în faza de

urmărire penală au fost preluate de prima instanță și puse la baza sentinței de

condamnare, astfel, prima instanța corect a conchis că corectarea inculpatului

Victor Condrea este posibilă fără izolarea acestuia de societate, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei în condițiile art. 90 Cod penal și cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsă care

va fi eficace și va atinge scopul acesteia.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de apărare precum

că prima instanță urma să-i aplice inculpatului o pedeapsă pecuniară, aceasta fiind

suficientă pentru corectarea și reeducarea inculpatului, or, potrivit materialelor cauzei,

inculpatul Victor Condrea anterior a fost condamnat, inclusiv pentru săvârșirea unei

infracțiuni cu implicarea mijlocului de transport.

Instanța de apel a respins și argumentul invocat de acuzatorul de stat potrivit

căruia, prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă contrar prevederilor art. 3641

alin. (8) Cod penal.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat, că măsura

de pedeapsă a fost aplicată legal și corect, ținând cont de prevederile art. art. 16, 61

Cod penal, or, prima instanță a ținut cont de aspectele săvârșirii infracțiunii, categoria

infracțiunii și gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, care

nu se află la evidența medicului narcolog și medicului psihiatru, are la întreținere un

copil minor, oficial nu este angajat în câmpul muncii, anterior a fost condamnat,

inclusiv pentru infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, prejudiciul este

recuperat integral, iar ca circumstanțe atenuante instanța a reținut recunoașterea vinei

și căința sinceră, recuperarea prejudiciului cauzat, circumstanțe agravante s-au reținut

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, părăsirea de către inculpat a locului

accidentului, corect fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de închisoare.

Totodată, având în vedere regretele inculpatului, fapt care denotă

conștientizarea faptelor sale prejudiciabile, că acesta a recuperat prejudiciul, în cadrul

urmăririi penale și a ședințelor de judecată și-a exprimat acordul întru repararea

benevolă a prejudiciului cauzat, precum și că infracțiunea imputată a fost săvârșită din

imprudență, instanța de apel a reținut opinia primei instanțe, că este irațional ca

inculpatul să execute efectiv această pedeapsă, acordându-i o șansă de integrare

socială prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.

3

a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Victor Condrea să fie condamnat în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

2 (doi) ani.

În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat că, instanța de apel

examinând apelurile declarate de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în

numele inculpatului, urma să țină cont de faptul că ambii apelanți au indicat la aceiași

eroare de drept admisă de prima instanță, la individualizarea pedepsei stabilite pentru

Victor Condrea, întrucât sentința a fost adoptată în procedura simplificată conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul acceptând examinarea

cauzei prin prisma normei enunțate, beneficia de reducerea cu o treime a limitelor

pedepsei închisorii prevăzute de lege.

Sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal, stabilește limita maximă a pedepsei

închisorii de 3 ani, respectiv instanța a aplicat pedeapsa principală contrar normelor

legale, ori urma să stabilească limita de până la 2 ani închisoare.

Susține recurentul că, soluția instanței de apel în partea menținerii aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, este neîntemeiată, or, aceasta nu a ținut cont de faptul

că, inculpatul anterior a fost condamnat de 3 ori, inclusiv pentru infracțiuni din

domeniul transporturilor, a fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport,

după producerea accidentului rutier, Victor Condrea ignorând cerințele pct. 12) al

Regulamentului circulației rutiere, fără a acorda ajutor medical victimei și a înștiința

organele de drept, a părăsit locul faptei.

Menționează recurentul că, unica modalitate de reeducare a inculpatului este

condamnarea acestuia la pedeapsă reală.

penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis, reieșind din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează parțial hotărârea atacată,

rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

În sensul normei enunțate, este de înțeles, că instanța de recurs poate să intervină

în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată,

verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului se deduce că, procurorul în dezacord cu decizia instanței

de apel, invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Colegiul penal atestă, că temeiurile invocate și-au găsit reflectare în speța dată

prin adoptarea de către instanța de apel a unei soluții greșite sub aspectul

4

individualizării pedepsei, eroare ce urmează a fi corectată de către instanța de recurs,

pentru motivele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept,

inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

procesual penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la

aspectele menționate, hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea

cauzei.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum rezultă din materialele cauzei, fiind investită cu judecarea cauzei

penale în privința inculpatului Victor Condrea învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, prima instanță a constatat vinovăția acestuia,

aplicându-i în baza articolului incriminat pedeapsa închisorii pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, iar conform art. 90 Cod penal,

pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2

(doi) ani.

La rândul său, examinând cauza în ordine de apel la cererile de apel înaintate

de procuror și de avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului Victor Condrea,

instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate discordanțele semnalizate de aceștia

referitor la modalitatea de individualizare a pedepsei înfăptuită de către prima instanță,

menținând sentința fără modificări, deși unul din argumentele de bază invocate de

apelanți în dezacord cu sentința primei instanțe, a constituit neaplicarea de către

instanță a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Colegiul penal, constată că sub acest aspect, instanța de apel nu a supus

verificării detaliate și multiaspectuale a argumentelor invocate, fapt ce s-a soldat cu

greșita individualizare a pedepsei penale în privința inculpatului Victor Condrea.

Așadar, sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în

mărime de până la 300 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără)

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani.

În speță, cu certitudine se atestă, că examinarea cauzei în privința inculpatului

Victor Condrea a avut loc în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală,

inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă, și-a recunoscut

vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată.

În conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

5

inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea

cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa

închisorii de 30 de ani.

În sensul normei enunțate, este de înțeles, că în cazul examinării cauzei în

procedura simplificată, pedeapsa închisorii se reduce cu o treime din maximul și din

minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care trebuie să opereze

instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului.

Așadar, raportând sancțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, la

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Colegiul penal stabilește, că

pedeapsa închisorii capătă modificarea limitelor, și astfel acestea nu pot depăși

maximul de 2 ani.

Deci, circumstanțele descrise impun concluzia Colegiului penal lărgit despre

greșita aplicare în privința lui Victor Condrea a pedepsei închisorii - 3 ani, care prin

prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, urmează a fi redusă

până la limita de 2 ani.

În continuarea concluziilor sale, Colegiul penal lărgit menționează că

argumentele recurentului cu privire la netemeinicia suspendării condiționate a

executării pedepsei aplicate inculpatului, nu pot fi reținute, or, în dependență de

situație, instanța de judecată este în drept să aplice prevederile Părții Generale a

Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva

impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor

care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și

din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este

echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane.

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

6

Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social

periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului;

stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele

folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii;

- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale

infractorului;

- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal reține următoarele aspecte

legate de persoana inculpatului, care nu se află la evidența medicului narcolog și

medicului psihiatru, are la întreținere un copil minor, oficial nu este angajat în câmpul

muncii, anterior a fost condamnat, ca circumstanțe agravante au fost reținute

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiunea cu implicarea mijlocului de transport, părăsirea de către inculpat a locului

accidentului, circumstanță atenuantă este identificată recunoașterea vinei și căința

sinceră, recuperarea integrală a prejudiciului cauzat, precum și de gravitatea

infracțiunii săvârșite care face parte din categoria celor mai puțin grave, faptul că

infracțiunea a fost săvârșită din imprudență.

Având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, faptul că inculpatul

regretă cele săvârșite, ceea ce denotă conștientizarea faptelor sale prejudiciabile,

acesta a recuperat benevol prejudiciul cauzat, Colegiul penal conchide că este rațional

de a stabili inculpatului pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 2

(doi) ani și aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, ceea ce corespunde scopurilor și

principiilor pedepsei penale.

În acest context se va menționa, că este prerogativa instanței de judecată să

aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a

acesteia, or, din circumstanțele speței rezultă că inculpatul prin comportamentul său a

manifestat suficientă responsabilitate și regret, conștientizând asupra celor săvârșite.

Semnificativ este și acel fapt, că la materialele cauzei se regăsește cererea de

retragere a apelului declarat de avocatul Alexandru Cebanaș în numele părții vătămate

Cristina Țaran, din care rezultă că inculpatul Victor Condrea a recuperat integral

pagubele morale și materiale, precum și recipisa semnată de reprezentantul părții

7

vătămate, Ana Țaran, din care rezultă că dânsa pretenții față de Victor Condrea nu are

(f. d. 172-174).

Având în vedere considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit conchide, că

recursul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârilor

contestate, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei noi hotărâri.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Djulieta Devder, se casează parțial sentința Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 06 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Condrea Victor

Alexandr, cu rejudecarea cauzei în latura stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi

hotărâri, după cum urmează:

Condrea Victor Alexandr, se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2016.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecătorii Petru Moraru

Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

8