1ra-1025/2016 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP

1ra-1025/2016 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1025/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Maliga

Lilian în numele inculpatei Farîma Maria, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Orhei din 08 decembrie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 02 februarie 2016, în cauza penală privind-o pe

Farîma Maria Fiodor, născută la 09 septembrie 1963,

originară și domiciliată în r-l Orhei, str. Călărași nr. 21.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, lui Farîma Maria Fiodor,

la pedeapsa aplicată prin sentință, i s-a adăugat parțial pedeapsa neexecutată sub

formă de 4 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei Orhei din 18

iulie 2014 în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și pedeapsa definitivă spre

executare lui Farîma Maria i s-a stabilit 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

2015, Farîma Maria, împreună și de comun acord cu alte persoane, neidentificate de

organul de urmărire penală, aflîndu-se în or. Orhei, str. Călărași nr. 21, a produs,

transportat și păstrat substanțe narcotice, în scop de înstrăinare și anume marihuana.

În dimineața zilei de 30 iunie 2015, Farîma Maria Fiodor, pentru a realiza scopul

propus, a vîndut contra sumei de 120 lei, 6 pliculețe în care se afla masă vegetală cu

miros specific pe care a prezentat-o lui Bejenari Ion Ion ca „marihuană”. Ultimul s-a

deplasat cu automobilul de model „Audi A-6” la volanul căruia se afla cu Tomaș

Vladimir spre satul Ustia, raionul Dubăsari. Automobilul indicat a fost stopat de

către angajații IP Dubăsari în preajma satului Ustia, raionul Dubăsari și în cadrul

1

percheziției corporale a lui Bejenari Ion au fost ridicate 6 pachețele de hîrtie în care

se afla masă vegetală uscată de culoare galben - verzuie cu miros specific de

marihuană.

Conform raportului de expertiză tehnico - științifică nr. 6743 din 06 iulie 2015,

masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde - cafenie de 2,105 g, ridicată în

urma percheziției corporale, reprezintă marihuana, care se atribuie la categoria

substanțelor narcotice.

Conform listei substanțelor narcotice și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, marihuana cu masa de 2,105 g constituie

proporții mari.

Tot Farîma Maria Fiodor, la 01 iulie 2015, aflîndu-se la domiciliul său în or.

Orhei, str. Călărași nr. 21, cu scopul de a transporta, păstra și distribui substanțe

narcotice, a vîndut contra sumei de 250 lei, unsprezece pachete de hîrtie în care se

afla masă vegetală uscată. Ulterior, de la persoana care a procurat obiectele indicate

au fost ridicate pachetele cu substanța narcotică care se afla în el și anume o masă

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie.

Conform raportului de expertiză nr. 7102 din 07.07.2015, masa vegetală uscată,

din pachețele de hîrtie, ridicate la data de 01.07.2015 în urma efectuării măsurii

speciale de investigație “Achiziția de control”, de la Farîma Maria Fiodor, reprezintă

marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală a

substanței narcotice (marihuana) constituie 3,593 g (0,285g + 0,377g + 0,334g + 0,322g

+ 0,308g + 0,364g+0,214g + 0,362g + 0,335g +0,308g+0,384g, masă uscată).

Conform listei substanțelor narcotice și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, marihuana cu masa de 3,593 g constituie

proporții mari.

Tot ea, Farîma Maria, cu scopul producerii, păstrării și transportării

substanțelor narcotice, săvîrșit în proporții mari, cu scop de înstrăinare, a produs,

păstrat și transportat la ea în domiciliu substanțe narcotice și anume marihuană.

Astfel, la 01.07.2015, în perioada de timp 16:40-18:00, în cadrul percheziției efectuate

la domiciliul cet. Farîma Maria, amplasat în or. Orhei, str. Călărași nr. 21, a fost

depistată substanță vegetală uscată, fărîmițată de culoare verzuie, cu un miros

specific și anume 12 pachețele din hîrtie în care se afla masă vegetală uscată de

culoare brună cenușie și 2 pungi de polietilenă în care se afla substanță vegetală

identică ca cea depistată în pachețelele de hîrtie.

Conform raportului de expertiză nr. 7103 din 07.07.2015 prin care s-a stabilit că

masa vegetală uscată, din sacoșă și din pachețele de hîrtie, ridicate la data de

01.07.2015 în cadrul percheziției efectuate la domiciliul cet. Farîma Maria, reprezintă

marihuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței

narcotice (marihuana) constituie în total 68,871 g (64,56g + 0,371g + 0,348g + 0,33 lg +

0,342g + 0,360g + 0,362g + 0,384g + 0,391g + 0,353g + 0,388g + 0,337g + 0,344g, masă

uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe folia din staniol, ridicată

din același loc, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor

2

narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis - masa uscată) constituie

0,01g (masă uscată).

Potrivit listei substanțelor narcotice și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 25.01.2006, marihuana cu masa de 68,871 grame

constituie proporții mari.

inculpatei Farîma Maria, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței

Judecătoriei Orhei din 08.12.2015, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Farîma

Maria să fie achitată pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către inculpată.

3.1. În motivarea apelului declarat apelantul a invocat precum că, învinuirea

adusă inculpatei Farîma Maria este abuzivă, neîntemeiată și bazată doar pe

presupuneri, ceia ce se confirmă și în declarațiile martorilor care au fost interogați în

cadrul cercetării judecătorești. Din declarațiile martorilor interogați rezultă faptul că

o bună parte din martorii acuzării fac declarații din auzite fiindcă nu au văzut

momentul comercializării de către Farîma Maria a substanțelor narcotice.

Astfel, apelantul consideră că instanța de fond a apreciat greșit probele, faptele

și a circumstanțele cauzei, neconcordanța probelor cu starea de fapt constatată de

instanță. Instanța de judecată a emis sentința de condamnare în privința lui Farîma

Maria în lipsa constatării, descrierii și probării a acțiunilor concrete a ultimei.

a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de către avocatul Maliga Lilian în numele

inculpatei Farîma Maria, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Farîma Maria a săvîrșit infracțiunea

imputată ei.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile

art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, cu toate că inculpata Farîma Maria vina n-a recunoscut-o, instanța de

apel a conchis că vina ei în comiterea infracțiunii încriminate, a fost dovedită integral

de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice

și coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile martorului Bejenari Ion (f.d. 81 vol. II);

- declarațiile martorului Popușoi Sergiu (f.d. 82 vol. II);

- declarațiile martorului Frumuzachi Dumitru;

- declarațiile martorului Tomaș Vladimir (f.d. 80 vol. II);

- declarațiile martorului Farîma Valeriu ( f.d. 114 vol. II);

- declarațiile martorului Cebotari Cristina ( f.d. 116 vol. II);

- declarațiile inculpatei Farîma Maria (f.d. 118 vol. II);

3

- denunțul ofițerului de investigații al Biroului crime grave al Secției

investigații infracțiuni a IP Dubăsari, locotenent major de poliție, Dumitru

Frumuzachi, depus pe faptul că o persoană cu prenumele „Ion”, locuitor al s. Ustia

r-l Dubăsari împreună cu alte persoane păstrează, transportează substanțe narcotice

marihuana și de alt tip, în proporții mari, pe teritoriul raionului Dubăsari. (f. d. 3

vol. I);

- procesul-verbal de percheziție corporală a cet. Bejenari Ion Ion din 30.05.2015

(f.d. 7-12 vol. I);

- raportul de expertiză nr. 6743 din 02 iulie 2015 (f.d. 29-32 vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.06.2015, prin care a fost (f.d.

15-16 vol. I);

- procesul-verbal 02.07.2015, prin care a fost consemnată măsura specială de

investigație „Achiziția de control”, efectuată la cumpărarea de la cet. Farîma Maria

Fiodor a masei vegetale uscate, fărîmițate, ambalată în 11 pachețele din hîrtie (f.d.

39 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 01 iulie 2015 (f.d. 42 vol. I);

- raportul de expertiză nr. 7102 din 07.07.2015 (f.d. 71-74 vol. I);

- raportul de expertiză nr. 7103 din 07.07.2015 (f.d. 84-89 vol. I);

- procesul-verbal nr. 9609 din 30.06.2015 (f.d. 98 vol. I);

- procesul-verbal nr. 9762 din 03.07.2015 (f.d. 132 vol. I);

- ordonanța din 20.07.2015 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte -

substanțele narcotice prezentate în cadrul rapoartelor de expertiză indicate supra

(f.d. 205 vol. I);

- ordonanța din 20.07.2015 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte - bani

în sumă de 98 lei care constituie 16 bancnote cu nominal diferit (f.d. 206 vol. I).

Astfel, instanța de apel a constatat că aceste probe, documente, coroborează cu

întreaga sistemă de probe analizată mai sus și demonstrează cu certitudine că

inculpata M. Farîma a comis infracțiunea imputată ei, și că acțiunile inculpatei au

fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Codul

penal, după semnele: producerea, transportarea, păstrarea și distribuirea substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, săvîrșită de mai multe persoane, comisa în proporții mari.

Referitor la numirea pedepsei inculpatei M. Farîma, instanța de apel a conchis

că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Maliga Lilian în numele inculpatei Farîma Maria, prin care solicită casarea parțială

a hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea

inculpatei M. Farăma învinuită de săvîrșirea infracțiunii incriminate.

În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:

4

- instanța de judecată a emis sentința de condamnare a cet. M. Farîma în

exclusivitate doar pe probele acuzării și nu a luat în considerație declarațiile

martorilor apărării, și anume: V. Farîma, C. Cebotari, Vl. Tomaș;

- o bună parte din declarațiile martorilor acuzării sunt făcute din auzite din

motiv că nu au văzut momentul comercializării de către M. Farîma a substanțelor

narcotice.

Astfel, instanța de judecată a apreciat greșit probele, faptele și a circumstanțelor

cauzei., neeoncordanța probelor cu starea de fapt constatată de instanță;

- instanța de fond a emis sentința de condamnare în privința lui Farîma Maria

în lipsa constatării, descrierii și probării a acțiunilor concrete a ultimei;

- a emis o sentință de condamnare cu încălcarea principiului

contradictorialității în procesul penal, ca element fundamental al dreptului la un

proces echitabil, sub aspectul ignorării totale a argumentelor invocate de partea

apărării;

- instanța de judecată a ignorat prevederile legale, punînd la baza sentinței de

condamnare probe contradictorii, constatînd, în mod arbitrar, că ele colaborează

între ele iar toate contradicțiile le-a tratat în favoarea acuzării, fapt inadmisibil de

lege.

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a

depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului,

deoarece în speță nu a fost constatată prezența unor erori de drept care ar servi ca

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de

apel, și asupra asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Deși recurentul nu a invocat în ce constă problema de drept acesta a semnalat

în recursul său, pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

5

necesitatea casării hotărîrii pronunțate de către instanța de apel în cauza cet. M.

Farîma.

Or, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Din

conținutul hotărîrii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat fapta și

circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatei M. Farîma descriindu-le

în partea descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție a acesteia.

Din textul recursului rezultă, că apărătorul inculpatei critică hotărîrea instanței

de apel, invocînd aceleași argumente identice ce au fost invocate în cererea de apel

și examinate minuțios de către instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs reiterează, că argumentele invocate de către partea

apărării au fost invocate și în instanța de apel cărora le-a fost dat o apreciere justă,

fiind argumentate atît în fapt, cît și în drept și descrise minuțios la pct. 4.1 al

prezentei decizii.

Totodată, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea

cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat

minuțios, dîndu-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatei, în

săvîrșirea infracțiunii imputate.

În opinia Colegiului, instanța de apel, întemeiat a considerat declarațiile

inculpatei privind nerecunoașterea vinovăției în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, ca fiind combătute prin materialele cauzei și

anume prin cumulul de probe, menționat la pct. 4.1 al prezentei decizii. În esență,

instanța de recurs consideră, că pe parcursul procesului penal în cauză au fost

administrate suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatei privind săvîrșirea

infracțiunii imputate.

Deci, Colegiul penal statuează, că instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor, elucidînd faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, pătrunzînd în esența problemei de fapt și de drept, cercetînd amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea probelor.

Ținînd cont de faptul că autorul recursului, de fapt, a preluat argumentele

invocate în apel, expunîndu-le prin similitudine în recursul ordinar, și care au

constituit obiect de dezbatere în instanța de apel, ce s-a expus suficient de

argumentat asupra lor, în hotărîrea sa, respectiv instanța de recurs în astfel de

situație va reține considerentele menționate de CțEDO în spețele Garcia Ruis vs

Spania, Heile vs Finlanda, potrivit cărora: ”în situația în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod corect la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs

eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

6

jurisdicției de prima instanță”. Astfel, dat fiind faptul, că atît prima instanță, cît și

instanța de apel, în hotărîrile sale și-au motivat pe larg desfășurat și legal întemeiate

concluziile sale, în partea constatării vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii

imputate, ce au format și obiectul recursului ordinar declarat în prezenta speță,

Colegiul penal va susține concluziile instanțelor de fond, fiind în acord cu

argumentarea motivată din hotărîrile instanțelor judecătorești ierarhic inferioare.

Astfel, Colegiul penal reține, că nu se constată prezența a careva dubii privind

nevinovăția inculpatei, în săvîrșirea acțiunilor incriminate ei.

Rezumînd cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a fost

stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde

situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză

condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatei sub aspectul infracțiunii reținute

în sarcina ei.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor contestate.

Avînd ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul L. Maliga în numele

inculpatei M. Farîma, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Maliga Lilian în

numele inculpatei Farîma Maria, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 februarie 2016, în cauza penală în privința cet. Farîma Maria

Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 06 iulie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

7