1ra-1147/2016 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2014, Codrean Cristina Mihail a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip pentru femei.

Potrivit sentinței s-a constatat, că la data de 25 iulie 2012, Codrean C., în jurul orei 06.05, în timp ce se afla în curtea blocului de locuit nr. 1 din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, împreună cu Lisnic Ana, încălcând grosolan ordinea publică, acționând cu intenție directă, fiind sub influența băuturilor alcoolice, au perturbat liniștea locatarilor blocului locativ. La sosirea colaboratorilor RPS „Scut”, Bejenari Oleg, Tocin Anatolie și a colaboratorului BPDS „Fulger”, Rotari Sergiu, care au încercat să asigure ordinea publică, Codrean C. împreună cu Lisnic A. având un comportament neadecvat, au început a-i amenința, numindu-i cu cuvinte necenzurate, după care aplicând forța fizică, Lisnic A. i-a smuls epoleții de la uniformă lui Bejenari Oleg și a rupt maioul lui Rotari Sergiu. Colaboratorii de poliție încercau să aplaneze situația, dar Codrean C. continua să-i amenințe. Pentru a curma actele huliganice, a fost solicitat ajutorul echipajului de poliție 902. Ulterior, Codrean C. împreună cu Lisnic A. au fost conduse în incinta CPs Buiucani situat pe str. Calea 1 Ieșilor 12, mun. Chișinău, unde continuându-și acțiunile sale huliganice, Codrean C. a amenințat colaboratorii de poliție cu răfuială fizică. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpatei Codrean C. a fost calificată de drept în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau a altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Zagaiciuc Victor în numele inculpatei, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în privința inculpatei să fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal. În motivarea apelului a invocat, că: - inculpata a recunoscut vina integral și s-a căit sincer, declarând că și-a făcut concluzii referitor la evitarea admiterii ulterioare a încălcării legii; - inculpata a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, fapt ce demonstrează pășirea pe calea corectării și reeducării; - inculpata a contribuit activ la descoperirea infracțiunii; - de către părțile vătămate pretenții privind recuperarea prejudiciului moral sau material nu au fost înaintate. Codrean Cristina, nu se caracterizează negativ din materialele cauzei penale și merită încrederea instanței în vederea stabilirii unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2015, a fost respins apelul declarat, ca nefondat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat, că din materialele cauzei rezultă, că deși inculpata la moment are antecedente penale stinse, aceasta nu și-a făcut concluziile necesare pentru viață și într-un termen relativ scurt, după condamnarea ei în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă, a comis o nouă infracțiune cu premeditate în circumstanțe agravante. În afară de aceasta, inculpata s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței, prin care fapt a demonstrat că nu a pășit pe calea corijării. Astfel, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit inculpatei pedeapsa cu închisoare, ce va influența reeducarea ultimei, iar temeiuri pentru aplicarea în privința acesteia a prevederilor art. 90 Cod penal, nu sânt în prezenta speță.

Hotărârile judecătorești adoptate la caz au fost atacate cu recurs ordinar de către avocatul Florea Ala în numele inculpatei, invocând drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu aplicarea în privința inculpatei a prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor din cererea de apel, fiind menționat că instanțele de fond au ignorat, la stabilirea pedepsei inculpatei, prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal. Totodată, apărătorul a considerat, că ambele 2 instanțe au apreciat incorect gradul prejudiciabil al infracțiunii și circumstanțele ce atenuează vinovăția și anume: recunoașterea integrală a vinovăției, căința sinceră, încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, părțile vătămate nu au înaintat pretenții privind încasarea prejudiciului moral sau material, persoana inculpatei, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, are la întreținere un copil minor de 5 ani. Subsidiar a indicat, că pe aceeași învinuire coparticipanta Lisnic Ana a fost condamnată la 2 ani închisoare, însă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa acesteia fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 august 2015 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat, cu menținerea deciziei instanței de apel, din motiv că a fost declarat peste termen.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat, că potrivit materialelor dosarului, la data de 13 februarie 2015 instanța de apel a judecat în ședință publică apelul declarat de avocatul Zagaiciuc Victor în numele inculpatei, unde au participat procurorul Scutelnic Cătălin și avocatul inculpatei Codrean Cristina - Florea Ala. Din lucrările cauzei rezultă, că inculpata nu s-a prezentat în ședința de judecată, fiind anunțată în căutare prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2013. La data de 13 februarie 2015, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei, în care s-a stabilit data pronunțării deciziei motivate - 16 martie 2015. În speță, termenul de 30 zile se calculează, începând cu data de 17 martie 2015 și se epuizează la data de 16 aprilie 2015, însă recursul ordinar a fost declarat de către apărătorul inculpatei la data de 17 aprilie 2015, înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la data indicată, cu numărul de intrare 01-921. Astfel, instanța de recurs a conchis, că recursul ordinar declarat de apărătorul inculpatei a fost depus peste termenul legal de 30 zile, prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală.

La data de 02 martie 2016, inculpata a declarat cerere de apel, prin care a solicitat repunerea în termenul de apel, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de amendă, pentru infracțiunea săvârșită. În motivarea apelului a indicat, că a recunoscut vina integral în cele incriminate, a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției la etapa urmăririi penale, se căiește de cele săvârșite la o vârstă fragedă. De asemenea, a menționat că are la întreținere o fiică de 7 ani, care necesită grija și protecția mamei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, a fost respins ca inadmisibil apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11.07.2012 inculpata Codrean C. a fost condamnată în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce a fost achitată la data de 08.10.2013. 3 Instanța de apel a menționat, că infracțiunea de huliganism a fost comisă de către Codrean C., la data de 25.07.2012, adică la momentul când antecedentul penal încă nu era stins, infracțiunea fiind comisă în stare de recidivă. Respectiv, inculpata cunoștea despre intentarea în privința sa a cauzei penale de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire, fiindu-i comunicate drepturile și obligațiile în calitate de învinuită, fiind audiată în calitate de învinuită. Prin urmare, în privința lui Codrean C. a fost aplicată măsura preventivă obligația de a nu părăsi țara, fiindu-i adusă la cunoștință această măsură la data de 30.08.2012. La aceeași dată, a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției între Codrean C. și procuror, prin care inculpata a recunoscut vinovăția în schimbul aplicării unei pedepse reduse. Pe parcursul examinării cauzei penale, inculpata însă a încălcat obligația de a nu părăsi teritoriul Republicii Moldova și a plecat peste hotare, motiv pentru care prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31.01.2013 a fost anunțată în căutare. Deci, inculpata cunoștea, că în privința sa este intentat un dosar penal, totuși ultima s-a eschivat de la prezentarea în judecată, în privința ei fiind intentat dosar de căutare. Totodată, instanța de apel a relevat, că prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2014, a fost reținută situația de fapt ce corespunde probelor din dosar și care au fost apreciate corect, prima instanță încadrând acțiunile inculpatei în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip pentru femei. Instanța de apel a notat, că în conformitate cu normele procesual-penale, apelul se declară o singură dată, fiind calea ordinară de atac, în cazul dezacordului cu sentința de achitare sau condamnare. La data de 01.04.2014, avocatul Zagaiciuc Victor a depus apel în interesele inculpatei împotriva sentinței, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.02.2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate. Ulterior, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04.08.2015 recursul ordinar, declarat de către avocatul Florea Ala în numele inculpatei, a fost respins ca inadmisibil, deoarece a fost depus peste termen. În speță, instanța de apel a conchis, că condamnata Codrean C. a epuizat calea de atac în ordine de apel, în numele ei fiind deja înaintat apel împotriva sentinței nominalizate. Astfel, în prezenta cauză penală de învinuire a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, hotărârile judecătorești adoptate, ce au fost contestate pe căi ordinare de atac, au devenit irevocabile.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către condamnata Codrean C., prin care solicită casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, întrucât eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În motivarea recursului ordinar recurenta invocă: 4 - soluția instanței de apel privind faptul că apelul se declară o singură dată și această cale este epuizată, deoarece au depus apel anterior avocații din oficiu, o consideră ilegală și eronată, fiindu-i îngrădit dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv; - ținând cont de prevederile art. 404 Cod de procedură penală, consideră că instanța de apel ilegal a respins ca inadmisibil apelul depus de către Codrean C., care nu a participat la judecarea cauzei în fond și nu a fost informată de adoptarea sentinței, fiind reținută la data de 13.02.2016, despre sentință aflând la data de 25.02.2016, iar la data de 26.02.2016 depunând apel, adică în a 13-a zi de la data începerii executării pedepsei. Prin urmare, inculpata, la fel era în drept de a-și exercita drepturile procesuale, inclusiv de a folosi căile legale de atac împotriva sentinței; - avocații care au depus apel și recurs, sânt avocați acordați de stat, care nu au fost contractați pentru a ataca sentința. Astfel, consideră că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, la fel instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, mai ales că motivarea soluției contrazice dispozitivul sentinței. În drept, recurenta își întemeiază recursul ordinar, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând de a-l respinge ca inadmisibil, deoarece la stabilirea pedepsei instanțele s-au condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal. La fel, s-a ținut cont de acel fapt, că în privința inculpatei a fost aplicată măsura preventivă obligația de a nu părăsi țara, fiindu-i adusă la cunoștință această măsură, însă ultima a neglijat faptul dat și a plecat peste hotarele țării, fiind anunțată în căutare. Prin urmare, instanța de apel corect a concluzionat, că calea de atac apelul, în numele inculpatei, a fost utilizată de către avocatul Zagaiciuc V.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente: Reieșind din conținutul recursului, autorul invocă ca temei pentru recurs prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, menționând anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că condamnata nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel ilegal a respins ca inadmisibil apelul declarat în latura pedepsei stabilite, astfel, în opinia recurentei, a fost lipsită injust de dreptul de a folosi căile legale de atac împotriva sentinței. Opozant celor invocate, din materialele cauzei, instanța de recurs atestă, că prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 martie 2014, Codrean C., a fost condamnată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare 5 în penitenciar pentru femei. Totodată, Colegiul penal menționează acel fapt, că prezenta cauză penală a fost judecată în lipsa inculpatei, Codrean C., din motivul încălcării măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara, plecând peste hotarele Republicii Moldova, în or. Moscova, Federația Rusă. În urma cărui fapt, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2013 (f.d. 91 v. 1), ultimei i-a fost schimbată măsura preventivă – în arestarea preventivă, pe un termen de 90 zile, fiind dispusă și intentarea investigațiilor de căutare în privința acesteia. Respectiv, din motivul eschivării inculpatei de la prezentarea în instanța de judecată, interesele inculpatei Codrean C. au fost apărate de către avocatul, Zagaiciuc V., potrivit mandatului nr. 0203970 din 24.08.2012 (f.d. 46 v. 1), în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod de procedură penală, care acordă asistență juridică garantată de stat, fiind desemnat de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, la solicitarea organului de urmărire penală, în condiția în care bănuita, ulterior învinuita, Codrean C., nu avea un apărător ales. De menționat este și acel fapt, că pe tot parcursul urmăririi penale învinuita, Codrean C., nu a pus la îndoială competența sau buna credință a avocatului desemnat și nu a solicitat înlăturarea acestuia din procesul penal, în corespundere cu dispozițiile art. 72 alin. (2) Cod de procedură penală, prezumându-se astfel, că învinuita nu avea obiecții asupra prestației apărătorului său, în contextul în care aceasta a recunoscut vina în acțiunile imputate ei, încheind la finele urmăririi penale și un acord de recunoaștere a vinovăției (f.d. 78 v. 1). Prin urmare, învinuita Codrean C. cunoștea despre faptul, că urmărirea penală a fost finisată, în acest sens fiindu-i înmânată și copia rechizitoriului, ce se confirmă prin recipisă (f.d. 84 v. 1), deci cunoștea și despre aceea că cauza penală, în continuare, urma a fi examinată de către instanța de judecată, mai ales că inculpata avea deja antecedente penale și cunoștea despre ordinea și consecințele procedurale. Nefiind de acord cu sentința adoptată, în prezenta speță, apărătorul Zagaiciuc V., ținând cont de poziția procesuală a inculpatei, Codrean C., care a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale, a contestat-o în partea pedepsei stabilite, solicitând aplicarea unei pedepse neprivative de libertate (f.d. 134-135 v. 1). În continuare, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2015 (f.d. 176-178 v. 1) a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Zagaiciuc V. în numele inculpatei. Așadar, Colegiul penal constată, că în numele inculpatei Codrean C., calea ordinară de atac a fost exercitată de către apărătorul acesteia desemnat de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. Remarcabil este și faptul, că în cadrul instanței de apel, a intervenit pentru a apăra interesele inculpatei Codrean C., avocatul Florea Ala, potrivit mandatului nr. 0285950 din 29.09.2014, în baza contractului de asistență juridică nr. 15 din 29.09.2014 (f.d. 156 v. 1). Apărătorul menționat, ulterior a și atacat hotărârea instanței de apel, cu recurs ordinar în numele inculpatei, însă acesta prin decizia Colegiului penal al Curții 6 Supreme de Justiție din 04 august 2015 a fost respins ca inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen (f.d. 195-198 v. 1). În acest context, Colegiul penal apreciază ca nefondate alegațiile recurentei, precum că avocatul care a depus recurs a fost acordat de stat și cu care nu a avut relații contractuale, deoarece potrivit mandatului avocatului, Florea A., din 29.09.2014 cu nr. 0285950, rezultă contrariul. Mai mult ca atât, acest apărător contractat de inculpata Codrean C., a reprezentat interesele ultimei în instanța de apel. Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 171-174 v. 1), avocatul Florea A., a susținut apelul în sensul declarat de către avocatul Zagaiciuc V., solicitând și anexarea certificatului de naștere a copilului minor al inculpatei, ceea ce presupune că de către inculpată a fost pus la dispoziția apărătorului său și copii ale actelor de stare civilă, pentru a contribui la consolidarea poziției invocate în apelul declarat, de către avocatul desemnat de stat. La caz, Colegiul penal constată, că potrivit procesului verbal de reținere (f.d. 208 v. 1) condamnata Codrean C., a fost reținută la data de 13 februarie 2016, în urma cărui fapt, ultima a declarat apel împotriva sentinței adoptate în prezenta cauză. Însă, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, apelul declarat a fost respins ca inadmisibil, din motiv că în cazul condamnatei Codrean C., calea de atac – apelul, a fost deja epuizat. Prevederile art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. b) Cod de procedură penală, stipulează, că instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel adoptă o decizie de respingere a apelului, menținând hotărârea atacată, dacă apelul este inadmisibil. În opinia Colegiului penal, instanța de apel întemeiat a adoptat o soluție de respingere a apelului declarat de către Codrean C., ca inadmisibil, dat fiind faptul, că apărătorul desemnat de stat a utilizat calea de atac în numele acesteia, mai mult ca atât, avocatul care a reprezentat partea apărării în instanța de apel, precum se atestă din lucrările dosarului, a fost contractată pentru a apăra interesele inculpatei, susținând apelul declarat de către avocatul desemnat de stat, în același sens, la judecarea cauzei în ordine de apel. Totodată, instanța de recurs analizând conținutul apelului declarat de către avocatul desemnat de stat și cel declarat personal de condamnata, Codrean C., atestă că în principiu argumentele invocate sânt similare, fiind solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde, menționând prezența unor împrejurări și circumstanțe atenuante, ce în opinia autorilor ar permite stabilirea unei pedepse neprivative de libertate. În consecință, se constată, că argumentele invocate de condamnata Codrean C., de fapt au constituit obiect de discuție în instanța de apel, asupra cărora această instanță corect s-a expus prin hotărârea sa din 13.02.2015, care în cele din urmă a devenit și o hotărâre judecătorească irevocabilă. Învederând cele expuse mai sus, Colegiul penal consideră, că argumentele recurentului, precum că i-a fost îngrădit dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, sânt neîntemeiate, deoarece inculpata s-a eschivat de la prezentarea în fața instanțelor judecătorești, prin urmare s-a impus oportunitatea acordării asistenței juridice obligatorii, drepturile inculpatei fiind apărate de către un avocat desemnat de stat, care precum se atestă din materialele cauzei, a confruntat și a comentat poziția 7 acuzatorului, fiind astfel asigurată respectarea principiului contradictorialității în procesul penal. La fel, instanța de recurs remarcă, că utilizarea căii de atac de către avocatul desemnat de stat, prin declararea apelului în numele inculpatei, a fost exercitată exclusiv pentru a ușura situația acesteia, care a fost condamnată la pedeapsă cu închisoare, iar faptul că nu s-a atins scopul urmărit de către partea apărării, în rezultatul respingerii apelului ca nefondat de către instanța judecătorească ierarhic superioară, nu poate fi apreciat ca o încălcare a dreptului inculpatei de a se folosi de căile legale de atac, așa cum consideră ultima. Revenind la recursul declarat la caz, de către condamnata Codrean C., Colegiul penal menționează, că în cazul în care se constată că soluția de respingere a apelului ca inadmisibil este una întemeiată, nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia, decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal. În atare împrejurări Colegiului penal statuează, că temeiul de recurs prevăzut și invocat de către recurentă, prin prisma dispoziției pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, nu este incident și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei respective. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, declarat de către inculpata Codrean Cristina Mihail, în cauza penală în privința acesteia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 29 iunie 2016. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie 8