1ra-207/2016 — Art.248 al.5 lit.d CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 19 decembrie 2014, Eriomenco Evghenii a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De către organul de urmărire penală inculpatul Eriomenco Evghenii a fost învinuit pentru faptul că, la 14 februarie 2009, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a automobilului de model „Honda Civic", anul fabricației 2008, cod VIN: SHHFK28608U019814, cu folosirea frauduloasă a documentelor, acționînd întru realizarea intențiilor sale infracționale, a falsificat și a folosit în mod fraudulos certificatul de proprietate „certificato de proprietate" nr. 09/A000031PD09, seria B26816348, contractul de vînzare-cumpărare care conține date false precum, că cetățeanul Italiei, Sandvia Roberto, vinde cetățeanului Republicii Moldova, Secania Alexandr, vehiculul menționat contra 1 sumei de 3000 euro, a introdus pe teritoriul Republicii Moldova, în regim de import, prin postul vamal „Criuleni traseu 7020" mijlocul de transport indicat.

Procurorul a atacat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Eriomenco Evghenii să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an, în temeiul art. 90 Cod penal. În motivarea apelului a invocat: - instanța a dat o apreciere eronată probelor, precum și nu a motivat respingerea probelor prezentate de partea acuzării și anume: declarațiile martorului Panfil Ruslan, Stoianov (Secania) Alexandr, Buruiană Victor, cît și a probelor materiale administrate la dosar; - instanța nu a ținut cont de prevederile hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 24.12.2010, „privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale", că probele demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, E. Eriomenco a falsificat prin înscrierea datelor neautentice în contractul de vînzare-cumpărare denumit ”Dichiarazione Di Vendita Verbale" din 20.01.2009, fapt confirmat prin raportul de expertiză nr. 476 din 05.12.2013, acest document certifică proveniența bunului introdus pe teritoriul vamal al R. Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Eriomenco Evghenii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. 4.1. Rejudecînd cauza, instanța de apel a reținut că, Eriomenco Evghenii la 14 februarie 2009, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a automobilului de model „Honda Civic", anul fabricației 2008, cod VIN: SHHFK28608U019814, cu folosirea frauduloasă a documentelor, acționînd întru realizarea intențiilor sale infracționale, a falsificat și a folosit în mod fraudulos certificatul de proprietate „certificata de proprietate" nr. 09/A000031PD09, seria B26816348, contractul de vînzare-cumpărare „Dichiarazione Di Vendita Verbale" datat din 20 ianuarie 2009, care conține date false precum, că cetățeanul Italiei, Sandvia Roberto, vinde cetățeanului Republicii Moldova, Secania Alexandr, vehiculul menționat contra sumei de 3000 euro, a introdus pe teritoriul Republicii Moldova, în regim de import, prin postul vamal „Criuleni traseu 7020" mijlocul de transport indicat. 2 Conform raportului de expertiză nr. 1587 din 29 iunie 2009, valoarea în vamă a automobilului de model „Honda Civic", anul fabricării 2008, la 14 februarie 2009 era 221843 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. 4.2. Instanța de apel a conchis, că probele administrate de către organul de urmărire penală și verificate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și anume prin: declarațiile martorilor Stoianov (Secania) Al., Panfil R., Gatișan V., Buruiană V.; procesul-verbal de ridicare a documentelor, care au stat la baza înmatriculării mijlocului de transport de model „Honda Civic" din 23 aprilie 2009 (f.d. 130-138, vol. I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 855 din 13 aprilie 2009 (f.d. 221-222, vol. I); raportul de expertiză nr. 1587 din 29 iunie 2009, privind prețul în vamă a automobilului „Honda Civic", anul fabricării 2008, la data de 14.02.2009 (f.d. 236, vol. I); raportul de expertiză nr. 945 din 20 aprilie 2010, privind modificarea identificării al autovehiculului „Honda Civic", n/î COC 096 (f.d. 23-26, vol. II); raportul de expertiză nr. 1072 din 26 iunie 2010, precum că motorul sau cutia de viteze a automobilului „Honda Civic", n/î COC 096, au fost supuse demontării și montării repetate pe automobil (f.d. 37-38, vol. II); procesul - verbal de ridicare din 09 iunie 2013, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 06 decembrie 2013 (f.d. 62-64, vol. II); rapoartele de expertiză grafologică nr. 606 din 22 august 2013 și nr.476 din 05 decembrie 2013, referitor la contractul de vînzare - cumpărare numit „Dichiarazione di vendita verbale" din 20.01.2009 (f.d. 79-82; 95-114, vol. II); informația parvenită de la Serviciul Grăniceri nr. 7/4404 din 21 august 2009, prin care se atestă faptul, că Serviciul Grăniceri nu dispune de date privind traversarea frontierei de stat de către mijlocul de transport solicitat la punctele de trecere, unde este instalat programul informațional automatizat în perioada solicitată (f.d. 128 vol. II); informația Biroului Național Central Interpol al Republicii Moldova nr. 33/7392 din 10 august 2009, că potrivit mesajului parvenit din partea Biroului Național Central Interpol București/România, autoturismul de model „Honda Civic", cod vin: SHHFK28608U019041 (SHHFK28608U019814), nu a fost fixat la traversarea frontierei de stat a României (f.d. 133 vol. II); informația Biroului Național Central Interpol al Republicii Moldova nr. 33/7900 din 28 august 2009, potrivit căruia din partea Biroului Național Central Interpol Kiev/Ucraina, autoturismul de model „Honda Civic”, cod vin: SHHFK28608U019041 (SHHFK28608U019814), nu a fost fixat la traversarea frontierei de stat a Ucrainei (f.d. 134 vol. II). La fel, instanța de apel a menționat că probele administrate în cauză, în temeiul art. 100, 101 Cod de procedură penală, combat declarațiile inculpatului, prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, această metodă fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale. 3 La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de cerințele art. 61, 75,76, 90 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel stabilindu-i inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare, cu suspendarea acesteia pe un termen de probă.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de inculpat, la 11 iunie 2015, în termen, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea cerințelor a invocat: - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate și nu există faptul infracțiunii incriminate; - instanța de apel nu a apreciat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, ce dovedesc nevinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate; - instanța de apel nu a ținut cont că, pentru aceiași faptă, a fost pus sub învinuire cet. Panfil Ruslan în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), c), d) și 361 alin. (1) Cod penal, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06.05.2014, a fost respins, ca inadmisibil, recursul procurorului, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14.11.2013, prin care ultimul a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel invocă, că prin deciziile menționate, s-a statuat că unitatea de transport „Honda Civic", anul fabricării 2008 a fost vămuită la postul vamal intern Criuleni - traseu, post care este amplasat la frontiera administrativă între Republica Moldova și raioanele de est a Republicii Moldova, care în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 362 cu privire la posturile fiscale comune interne de control, din 28.04.1999, este un post de control intern și nu se află la frontiera (de stat) vamală a Republicii Moldova. Manuscrisele, care sunt denumite de organul de urmărire penală invoice (contract de vînzare - cumpărare) nu este un document oficial, deoarece nu acordă careva drepturi și nu eliberează de obligații, prezentarea acestuia nefiind obligatorie, deoarece vămuirea unității de transport putea fi efectuată și fără prezentarea acestuia; - în acțiunile sale nu sunt întrunite elementele infracțiunii imutate și anume, latura obiectivă; - instanța de apel pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare, a pus la baza soluției de condamnare aceleași probe cercetate de prima instanță și anume, declarațiile martorilor Panfil R., Gatișan V., Buruiană V., însă, fără audierea 4 nemijlocită în instanță a acestora, limitîndu-se doar la audierea martorului Stoianov Al.; - instanța de apel nu a examinat cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță, încălcînd astfel principiul nemijlocirii examinării probelor, prin ce i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Procurorul a depus referință asupra recursului, solicitînd respingerea acestuia, din motiv că recurentul solicită reaprecierea probelor, temei care nu este prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Judecînd recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit recursului, inculpatul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Astfel, se relevă că, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul înaintat de procuror, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungînd la concluzia corectă enunțată supra la pct. 4, 4.1 al prezentei decizii. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, se observă că nu se argumentează ilegalitatea hotărîrii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se referă la procedura de apreciere a probelor și la dezacordul său cu aceasta, considerînd că nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, iar instanța de apel neîntemeiat l-a condamnat pe acest capăt de învinuire. Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al 5 pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă ținîndu-se cont de prevederile art. 61, 75, 90 Cod penal. Astfel, argumentele recurentului enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin care susține că nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii de contrabandă, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 4.2., soluție, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare nu se mai impune. Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel privind condamnarea inculpatului Eriomenco Evghenii în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, nu s-au constatat. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la acest articol, astfel, criticele formulate în recurs nu sînt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală. De asemenea, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat, argumentul inculpatului, precum că instanța de apel și-a bazat concluziile sale exclusiv pe aceleași probe cercetate de prima instanță, astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și potrivit deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului înaintat de procuror a respectat prevederile art. 413-417 Cod de procedură penală, astfel întemeindu-și concluziile pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind date citirii în ședința de judecată și reflectate în procesul-verbal, fiind audiați inculpatul și martorul Stoianov Al. Instanța de recurs subliniază, că împotriva procesului-verbal al ședinței de judecată n-au fost depuse careva obiecții de către părți în ordinea prevăzută de legislația procesuală. În acest context, Colegiul penal lărgit, reține concluzia instanței de apel referitor la un șir de probe decisive, în confirmarea vinovăției inculpatului, inclusiv: - declarațiile martorului Stoianov (Secania) Al., care a menționat „că a procurat automobilul de model „Honda Civic", anul fabricației 2008, de culoare albastru închis, de la o persoană pe nume Alexandru, înregistrînd automobilul a primit actele pe numele său și numărul de înmatriculare COC 069…”; - declarațiile martorului Panfil R., care a relatat „că la 14.02.2009, fiind la serviciu, la postul vamal de pe traseul Criuleni-Dubăsari a sosit un evacuator pe care 6 era un automobil de model „Honda Civic", anul fabricației 2008. S-a prezentat Eriomenco Evghenii și a înțeles că el este intermediar, adică a adus automobilul. A verificat pachetul de acte și solicitarea de devamare a automobilului fără a avea careva dubii, deoarece aveau în serviciu lista actelor mijloacelor de transport răpite din Italia, iar certificatele prezentate pe automobil nu figurau în acea listă și, respectiv, nu au apărut careva dubii…”; - declarațiile martorului Gatișan V., care a declarat „că în anul 2008 sau 2009 el cu Eriomenco Evghenii și Culiev Denis s-au deplasat cu un alt automobil la punctul vamal din preajma orașului Criuleni, unde au devamat automobilul de model „Honda Civic” de culoare albastră, adus din Italia, fiind eliberat pașaport tehnic temporar…”; - declarațiile martorului Buruiană V., care a declarat că „…la intrarea în țară a mijlocului de transport este obligatorie prezentarea contractului de vînzare- cumpărare a mijlocului de transport, care este necesar pentru Biroul de evidență și examinare a transportului și calificarea conducătorilor auto…”; - procesul-verbal de ridicare a documentelor, care au stat la baza înmatriculării mijlocului de transport de model „Honda Civic" din 23 aprilie 2009 (f.d. 130-138, vol. I); - raportul de constatare tehnico-științifică nr. 855 din 13 aprilie 2009 (f.d. 221-222, vol. I); - raportul de expertiză nr. 1587 din 29 iunie 2009, privind prețul în vamă a automobilului „Honda Civic", anul fabricării 2008, la data de 14.02.2009 (f.d. 236, vol. I); - raportul de expertiză nr. 945 din 20 aprilie 2010, privind modificarea identificării al autovehiculului „Honda Civic", n/î COC 096 (f.d. 23-26, vol. II); - raportul de expertiză nr. 1072 din 26 iunie 2010, precum că motorul sau cutia de viteze a automobilului „Honda Civic", n/î COC 096, au fost supuse demontării și montării repetate pe automobil (f.d. 37-38, vol. II); - procesul - verbal de ridicare din 09 iunie 2013, ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 06 decembrie 2013 (f.d. 62- 64, vol. II); - rapoartele de expertiză grafologică nr. 606 din 22 august 2013 și nr.476 din 05 decembrie 2013, referitor la contractul de vînzare - cumpărare numit „Dichiarazione di vendita verbale" din 20.01.2009 (f.d. 79-82; 95-114, vol. II); - informația parvenită de la Serviciul Grăniceri nr. 7/4404 din 21 august 2009, prin care se atestă faptul, că Serviciul Grăniceri nu dispune de date privind traversarea frontierei de stat de către mijlocul de transport solicitat la punctele de trecere, unde este instalat programul informațional automatizat în perioada solicitată (f.d. 128 vol. II); - informația Biroului Național Central Interpol al Republicii Moldova nr. 33/7392 din 10 august 2009, că potrivit mesajului parvenit din partea Biroului 7 Național Central Interpol București/România, autoturismul de model „Honda Civic", cod vin: SHHFK28608U019041 (SHHFK28608U019814), nu a fost fixat la traversarea frontierei de stat a României (f.d. 133 vol. II); - informația Biroului Național Central Interpol al Republicii Moldova nr. 33/7900 din 28 august 2009, potrivit căruia din partea Biroului Național Central Interpol Kiev/Ucraina, autoturismul de model „Honda Civic”, cod vin: SHHFK28608U019041 (SHHFK28608U019814), nu a fost fixat la traversarea frontierei de stat a Ucrainei (f.d. 134 vol. II), - probe, care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Prin urmare, Colegiul penal relevă, că din materialele cauzei penale s-a stabilit cu certitudine că de către Eriomenco Evghenii a fost falsificat prin înscrierea datelor neautentice contractul de vînzare-cumpărare denumit „Dichiarazione di vendita verbale" din 20.01.2009, fapt confirmat prin raportul de expertiză nr. 476 din 05.12.2013 potrivit căruia, manuscrisul cu care sunt completate rubricile în contract nu a fost executat de către Ruslan Panfil, aceasta a fost executat de către Eriomenco Evghenii. Semnătura plasată la rubrica „IL COMPRATORE" în contractul de vînzare-cumpărare numit „Dichiarazione Di Vendita Verbale" din 20.01.2009, nu a fost executată de către însuși titularul Secania (Stoianov) Alexandr, ci de către o altă persoană. Semnătura plasată la rubrica „IL VENDITORE" în contractul de vînzare-cumpărare numit „Dichiarazione di vendita verbale" din 20.01.2009 a fost executată de către Eriomenco Evghenii. Contractul menționat certifică proveniența bunului introdus, la caz a automobilului de model „Honda Civic", anul fabricației 2008, cod VIN: SHHFK28608U019814, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai mult decît atît, potrivit informației Interpol (f. d. 79 v.1) certificatul de proprietate nr. B 26816348 (f. d. 135 v. 2) prezentat în original de către Eriomenco E. la organul vamal a fost declarat furat sau pierdut încă la data de 18.08.2002 de către autoritățile italiene. În aceste condiții, în viziunea instanței de recurs este neîntemeiat argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu a ținut cont de decizia Curții Supreme de Justiție din 06.05.2014, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul procurorului, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14.11.2013, prin care Panfil Ruslan învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), c), d), 361 alin. (1) Cod penal, a fost achitat, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece motivele achitării lui Panfil Ruslan nu sunt aplicabile în situația inculpatului Eriomenco E., deoarece în cazul lui Panfil R. nu s-a demonstrat participarea acestuia ca autor la comiterea infracțiunii de contrabandă, circumstanțe, care diferă esențial de cele existente în cauza penală de învinuire a lui Eriomenco Evghenii, acțiunile ultimului fiind altele decît cele a lui Panfil Ruslan și acestea 8 dovedesc cu certitudine faptul că Eriomenco E. știa cu ceritudine despre faptul că documentele de proprietate ale automobilului sunt false, fiind fals și contractul de vînzare-cumpărare al acestuia, fapte constatate în cadrul examinării cauzei. Astfel, Colegiul penal conchide că în speță nu s-au constatat temeiuri legale pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpat, impunîndu-se soluția de respingere a acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În temeiul art. 434 și 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul Eriomenco Evghenii Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2015 în propria cauză penală, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2016. Președinte Covalenco Elena Judecători Toma Nadejda Moraru Petru Diaconu Iurie Catan Liliana 9