1ra-371/2016 — art. 190 al. 5 CP

1ra-371/2016 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-371/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate

de către inculpatul Teodor Constantin și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc

Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Teodor Constantin Timofei, născut la 16 ianuarie 1953,

în orașul Lăpușna, domiciliat în mun. Chișinău, com. Ciorescu,

str. Boris Glavan 16.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 09.04.2013 - 30.07.2015;

instanța de apel: 09.09.2015 - 10.11.2015;

instanța de recurs: 11.01.2016 - 24.05.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a

fost legal executată.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

CONSTATĂ :

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, a fost

achitat pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Bucuci Ion, Doba Igor și Buga

Vladimir împotriva lui Teodor Constantin, cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral, instanța de judecată le-a lăsat fără soluționare, fapt ce nu

împiedică părțile vătămate de a înainta o acțiune civilă.

este învinuit de către organul de urmărire penală în aceia, că la 16 martie 2011,

având scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și

înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții vătămate Bucuci Ion din mun.

Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este asociat în activitatea de

întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce o are față de el, sub

pretextul necesității achitării restanțelor pentru serviciile de furnizare a gazului

consumat la domiciliu, a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1 000 euro, care

1

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 16 600 lei,

înșelându-l că îi va restitui suma din banii ce îi va obține din vânzarea măturilor

și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în

suma indicată.

Tot el, este învinuit, că la data de 03 martie 2011, având scopul însușirii

bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la

domiciliul părții vătămate Bucuci Ion din mun. Chișinău, strada Domniței, nr. 2,

care îi este asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea

ultimului ce o are față de el, sub pretextul necesității rambursării creditului

primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” SA, a însușit ilegal de la el

bani în sumă de 1 000 lei și 1 500 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei constituia 25 170 lei, înșelându-l că îi va restitui din banii ce

îi va obține din vânzarea măturilor și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat

proprietarului o daună materială în sumă de 26 170 lei.

În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții

vătămate Bucuci Ion, o daună în proporții considerabile în sumă totală de 42 770

lei.

Tot el, este învinuit, că în primăvara anului 2011, data concretă nu a fost

posibilă de stabilit în cadrul urmăririi penale, aflându-se în extravilanul sat.

Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei

persoane, prin abuz de încredere, a însușit de la partea vătămată Doba Igor, 250

litri de motorină cu costul de 3 900 lei, 6 saci cu semințe de porumb la prețul de 1

800 lei, 6 saci cu semințe de floarea-soarelui la prețul de 3 150 lei, înșelându-l că îi

va restitui în bani costul acestor bunuri după recoltarea roadei, în rezultatul

căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă de 8 850 lei.

Tot el, este învinuit, că în perioada lunilor septembrie-noiembrie 2011, data

concretă nu a fost posibil de stabilit de organul de urmărire penală, aflându-se în

extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a

bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând

vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul necesității

rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” SA și

perfectării actelor necesare pentru a-i vinde terenurile sale agricole cu suprafața

de 70 hectare și un depozit situat în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, a

însușit de la partea vătămată Doba Igor bani în sumă de 83 000 lei, înșelându-l că

îi va vinde imobilele nominalizate, în contul acestor bani, în rezultatul căruia a

cauzat proprietarului o daună materială în sumă indicată.

În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin a cauzat părții

vătămate Doba Igor, o daună materială în proporții mari în mărime de 91 850 lei.

Tot el, este învinuit, că la 01 noiembrie 2011, aflându-se la depozitul său,

situat în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în

continuare a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și înșelăciune,

manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul

2

necesității perfectării actelor necesare pentru a vinde terenurile sale agricole și

depozitul respectiv părții vătămate Doba Igor, a însușit de la partea vătămată

Buga Vladimir bani în sumă de 40 000 lei, în rezultatul căruia a cauzat

proprietarului o daună materială în suma indicată.

Ca urmare a acțiunilor sale ilicite, inculpatul Teodor Constantin, în

circumstanțele indicate a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere bunuri

materiale și bani în proporții deosebit de mari în sumă totală de 184 620 lei.

Boșcanean Vladislav, avocatul Temirov Valeriu în numele părților vătămate

Doba Igor și Buga Vladimir și avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate

Bucuci Ion.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care, Teodor Constantin, să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și de a-i stabili acestuia o pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de antreprenoriat pe

un termen de până la 5 ani, și de încasat de la inculpat în folosul părților

vătămate prejudiciul material și moral.

3.2. Avocatul Temirov Valeriu în numele părților vătămate Doba Igor și

Buga Vladimir, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care a-l recunoaște pe inculpatul Teodor Constantin

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și a-i

stabili pedeapsă 10 ani închisoare cu executarea în penitenciar cu regim închis.

Totodată, apelantul a solicitat, admiterea acțiunilor civile, înaintate

împotriva lui Teodor Constantin, de către părțile vătămate Doba Igor - acțiune

civilă în sumă de 152 300 lei și partea vătămată Buga Vladimir - în sumă de 62

300 lei

3.3. Avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate Bucuci Ion, a

solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

decizii prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse conform

sancțiunii articolului dat.

La fel a solicitat, admiterea acțiunii civile înaintate de Bucuci Ion și

încasarea de la Teodor Constantin în beneficiul părții vătămate Bucuci Ion a

prejudiciului material în sumă de 2 500 euro convertiți în lei RM la momentul

executării, prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 5 300 lei.

În motivarea celor solicitate apelanții au indicat că, probele prezentate de

procuror și examinate în instanța de fond dovedesc vinovăția inculpatului

Teodor Constantin, și anume că, a dobândit ilicit bunurile de la cet. Bucuci Ion,

Doba Igor și Buga Vladimir prin înșelăciune sau abuz de încredere, în suma de

3

184 620 lei, însă instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea și urmările

infracțiunii săvârșite, de caracterul infracțiunii, care este una din categoria celor

mai deosebit de grave, că acțiunile inculpatului au fost intenționate și eronat

apreciate totalitatea probelor prezentate de către acuzarea de stat, dând o

apreciere critică probelor acuzării, motivând că probele în cauză nu determină

vinovăția inculpatului, deoarece relațiile apărute între părțile vătămate Bucuci

Ion, Doba Igor, Buga Vladimir și inculpatul Teodor Constantin sunt relații civile,

care urmează a fi examinate conform procedurii civile.

noiembrie 2015, au fost admise apelurile declarate de către procuror, avocatul

Temirov Valeriu în numele părților vătămate Doba Igor și Buga Vladimir și de

avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate Bucuci Ion, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărâre după cum urmează:

Teodor Constantin Timofei, a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții legate de gestionarea bunurilor materiale pe un termen de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și civile Doba

Igor, Buga Vladimir și Bucuci Ion, dispunând încasarea de la Teodor Constantin:

- în contul părții vătămate și civile Doba Igor: dauna materială în sumă de 91

850 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă

de 2 300 lei;

- în contul părții vătămate și civile Buga Vladimir: dauna materială în sumă

de 40 000 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în

sumă de 2 300 lei;

- în contul părții vătămate și civile Bucuci Ion: dauna materială în sumă de

42 770 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în

sumă de 2 300 lei.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, inculpatul Teodor

Constantin, la data de 16 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei

persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții

vătămate Bucuci Ion din municipiul Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este

asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce

o are față de el, sub pretextul necesității achitării restanțelor pentru serviciile de

furnizare a gazului consumat la domiciliu, a însușit ilegal de la el bani în sumă de

1 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia

16 600 lei, înșelându-1 că îi va restitui suma din banii ce îi va obține din vânzarea

măturilor și purceilor, dar așa și nu i-a mai restituit, în rezultatul căruia a cauzat

proprietarului o daună materială în suma indicată.

Tot el, la data de 03 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei

persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții

4

vătămate Bucuci Ion din municipiul Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este

asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce

o are față de el, sub pretextul necesității rambursării creditului primit anterior de

la Banca Comercială „Eximbank” S.A., a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1

000 lei și 1 500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei

constituia 25 170 lei, înșelându-1 că îi va restitui din banii ce îi va obține din

vânzarea măturilor și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o

daună materială în sumă de 26 170 lei.

În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții

vătămate Bucuci Ion, o daună în proporții considerabile în sumă totală de 42 770

lei.

Tot el, în primăvara anului 2011, data concretă nu a fost posibilă de stabilit

în cadrul urmăririi penale, aflându-se în extravilanul satului Hrușova, raionul

Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane, prin

abuz de încredere, a însușit de la partea vătămată Doba Igor 250 litri de motorină

cu costul de 3 900 lei, 6 saci cu semințe de porumb la prețul de 1 800 lei, 6 saci cu

semințe de floarea-soarelui la prețul de 3 150 lei, înșelându-1 că îi va restitui în

bani costul acestor bunuri după recoltarea roadei, în rezultatul căruia a cauzat

proprietarului o daună materială în sumă de 8 850 lei.

Tot el, în perioada lunilor septembrie-noiembrie 2011, data concretă nu a fost

posibil de stabilit de organul de urmărire penală, aflându-se în extravilanul

satului Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a

bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând

vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul necesității

rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” S.A. și

perfectării actelor necesare pentru a-i vinde terenurile sale agricole cu suprafața

de 70 ha și un depozit situat în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, a

însușit de la partea vătămată Doba Igor bani în sumă de 83 000 lei, înșelându-l că

îi va vinde imobilele nominalizate, în contul acestor bani, în rezultatul căruia a

cauzat proprietarului o daună materială în sumă indicată.

În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții

vătămate Doba Igor o daună materială în proporții mari în mărime de 91 850 lei.

Tot el, la 01 noiembrie 2011, inculpatul Teodor Constantin, aflându-se la

depozitul său, situat în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, având

scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și

înșelăciune, manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub

pretextul necesității perfectării actelor necesare pentru a vinde terenurile sale

agricole și depozitul respectiv părții vătămate Doba Igor, a însușit de la partea

vătămată Buga Vladimir, bani în sumă de 40 000 lei, în rezultatul căruia a cauzat

proprietarului o daună materială în suma indicată.

Ca urmare a acțiunilor sale ilicite, inculpatul Teodor Constantin, în

circumstanțele indicate a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere bunuri

5

materiale și bani în proporții deosebit de mari în sumă totală de 18 4620 lei, prin

acțiunile sale intenționate Teodor Constantin a comis infracțiunea prevăzută la

art. 190 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi, escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în

proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a indicat, că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură

penală, conform cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel, vinovăția inculpatului

Teodor C., în comiterea faptelor infracționale incriminate, a fost dovedită prin următoarea

sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum

ar fi:

- declarațiile părții vătămate Bucuci Ion, Doba Igor, Buga Vladimir;

- declarațiile martorului Caraulinîi Vasilii (f.d. 143, vol. III), Garniț Ion (f.d. 142, vol.

III), Petrici Anatolie (f.d. 144-146, vol. III), Mius Alexei (f.d. 147-148, vol. III), Mateescu

Ivan (f.d. 152, vol. III), Chirica Elena (f.d. 150, vol. III), Chirica Ion (f.d. 149, vol. III),

Gurin Ivan (f.d. 151, vol. III), Căldare Ion (f.d. 153, vol. III), Cernobai Ludmila (f.d. 154-

155, vol. III), Rusnac Elena (f.d. 158-159, vol. III), Hudesco Tatiana (f.d. 156-157, vol.

III), Teodor Victor (f. d. 160-161, vol. III);

- plângerea părții vătămate Doba Igor din 28 iunie 2012, prin care se solicită să fie atras

la răspundere penală Teodor Constantin, care prin abuz de încredere și înșelăciune, în

perioada anului 2011, a dobândit de la el bani în sumă de 100 000 lei (f. d. 8, vol. I);

- plângerea părții vătămate Bucuci Ion din 28 iunie 2012, prin care se solicită atragerea

la răspundere penală a lui Teodor Constantin, care a însușit de la el prin escrocherie

mijloace bănești (f. d. 13-14, vol. I);

- plângerea părții vătămate Buga Vladimir din 05 iulie 2012, prin care se solicită

atragerea la răspundere penală a lui Teodor Constantin pe faptul însușirii prin

înșelăciune a mijloacelor bănești (f. d. 27-28, vol. I);

- recipisa din 01 noiembrie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin

a primit de la partea vătămată Buga Vladimir bani în sumă de 40 000 lei (f. d. 43, vol. I);

- recipisa din 31 martie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin a

primit de la partea vătămată Bucuci Ion bani în sumă de 1 500 euro (f. d. 57, vol. I);

- recipisa din 16 martie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin a

primit de la partea vătămată Bucuci Ion bani în sumă de 1 000 euro (f. d. 58, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 26 iulie 2012, prin care a fost efectuată ridicarea de la

Buga Vladimir a listei calculelor și recipisei din 01 noiembrie 2011 (f. d. 41, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 23 iulie 2012, prin care a fost efectuată ridicarea de la

partea vătămată Bucuci Ion a copiei contractului de colaborare din 11 aprilie 2011

încheiat între inculpatul Teodor Constantin și partea vătămată Bucuci Ion, a copiei de pe

extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 227363 din 28 aprilie 2011

privind Societatea Comercială „Eracris Grup” SRL, a recipiselor din 31 martie 2011 și

6

16 martie 2011, a copiilor de pe facturile fiscale și bonurilor de plată (f. d. 54, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 28 noiembrie 2012 dintre învinuitul Teodor

Constantin și partea vătămată Doba Igor, prin care fiecare își mențin depozițiile date

separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 195-197, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 06 decembrie 2012 dintre învinuitul Teodor

Constantin și partea vătămată Buga Vladimir, prin care fiecare își mențin depozițiile

date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 198-199, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 23 ianuarie 2013 dintre învinuitul Teodor

Constantin și partea vătămată Bucuci Ion, prin care fiecare își mențin depozițiile date

separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 209-210, vol. I);

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr. 98342 din 28 decembrie 2011, prin care se

confirmă vânzarea de către inculpatul Teodor Constantin lui Teodor Victor a terenului

agricol cu suprafața de 0,3719 ha și construcția depozit, cu suprafața d 524,9 m2,

amplasată pe acest teren, situate în extravilanul comunei Hrușova, raionul Criuleni (f. d.

17, vol. I);

- raportul de evaluare a proprietății inculpatului Teodor Constantin, întocmit de către

SRL „Asin Consulting”, prin care se confirmă că valoarea depozitului, situat în

extravilanul comunei Hrușova, raionul Criuleni, care aparține inculpatului, constituie 4

350 903 lei (f. d. 143-186, volumul I).

Instanța de apel a indicat că, de facto, inculpatul Teodor C., își recunoaște

vina în comiterea infracțiunilor încriminate, însă instanța a apreciat critic

afirmațiile lui precum că, a împrumutat 1 000 euro de la partea vătămată Bucuci

Ion și nu a avut intenția de a nu restitui împrumutul, iar față de Doba Igor și

Buga Vladimir nu are vreo datorie, deoarece aceste afirmații nu corespund

adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate mai sus

și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care

demonstrează cu certitudine vinovăția lui în comiterea escrocheriei imputate.

Componența de infracțiune a escrocheriei constituie o modalitate a

sustragerii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere.

Conform pct. 2 al Hotărârii explicative ale Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 23 din 28.06.2004, cu privire la practica judiciară în procesele penale

despre sustragerea bunurilor, se consideră - sustragere luarea ilegală și gratuită a

bunurilor din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia,

săvârșită în scop acaparator.

Astfel, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este incriminată

inculpatului conform rechizitoriului, s-a constatat trecerea unor mijloace bănești

din proprietatea sau posesia părților vătămate în proprietatea inculpatului.

De asemenea, în cazul dat, instanța de apel a reținut și prezența diminuării

reale a patrimoniului părților vătămate ca element obligatoriu al sustragerii ceea

ce, în cazul escrocheriei, urmează ca părțile vătămate să transmită bunurile în

mod aparent benevol făptuitorului.

7

Astfel, instanța de apel, analizând probele administrate atât în cadrul

urmăririi penale cât și-n cadrul instanței de fond și a celei de apel a conchis că,

vinovăția inculpatului Teodor C., în comiterea infracțiunii imputate, s-a constatat

cu certitudine.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, inculpatul a săvârșit infracțiunea

cu intenție unică, caracterizată prin mai multe acțiuni infracționale identice,

comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune, or, conform

prevederilor art. 30 alin. (1) Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta

săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune.

Totodată, instanța de apel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor a constat că, pentru a însuși sumele de

bani transmise de către părțile vătămate, inculpatul folosea diferite pretexte, iar

intenția reală a acestuia fiind de a însuși sumele de bani solicitate, neexecutând

obligațiile asumate.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond eronat a indicat că, nu s-a

constatat eschivarea inculpatului de la îndeplinirea obligațiilor contractuale și că

între părțile vătămate și inculpat au avut loc relații civile, care urmează a fi

soluționate conform legislației civile or, Teodor C., din momentul inițial de

însușire a banilor de la părțile vătămate Bucuci Ion, Doba Igor și Buga Vladimir

nu avea intenția de a-i întoarce ultimilor banii însușiți.

Potrivit prevederilor art. 1, Protocolul nr. 4 CEDO, ,,nimeni nu poate fi privat

de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligațiune

contractuală”.

Astfel, instanța de apel a considerat că, aceste prevederi nu se referă la cazul

lui Teodor C., deoarece în cazul când una din părți, asumându-și angajamente,

nu are posibilitate și nici dorință să le execute (în prealabil, fiindu-i transmise

bunuri de cealaltă parte, care astfel își pierde dreptul de proprietate asupra lor),

este necesară intervenția legii penale.

Mai mult, instanța de apel a indicat că inculpatul, în iulie 2011, în legătură

cu situația financiară grea, făcând abuz de încredere i-a propus cet. Doba Igor să

cumpere de la el contra sumei de 250 000 euro depozitul cu producție agricolă cu

suprafața de 531,2 m2, situat în raionul Criuleni, com. Hrușova și terenurile

agricole cu suprafața de 60 ha. Totodată acesta a explicat, că vinde depozitul și

terenurile în legătură cu faptul, că la sfârșitul anului vrea să plece la fiul său în

Elveția. Doba Igor, fără a cunoaște despre intenția infracțională, pe care o

urmărea Teodor C.., s-a încrezut în ultimul și a căzut de acord cu propunerea lui,

cu condiția încheierii unui acord scris de vânzare-cumpărare și achitare în

perioada din septembrie 2011 până în ianuarie 2012, însă inculpatul nu avea

intenția de a-și onora obligațiile, a reușit să-l convingă pe Doba Igor, ca acordul

de vânzare-cumpărare să fie încheiat în formă scrisă în ianuarie 2012, după

8

achitarea sumei în întregime, adică a 250 000 de euro și, pentru confirmarea

intențiilor reale, i-a transmis lui Doba Igor copia „Raportului de evaluare” a

depozitului indicat.

Ulterior, în perioada din luna septembrie până în decembrie 2011, Teodor C.

sub diferite motive, referindu-se în principal la dificultățile financiare, în contul

de achitare pentru depozit, prin înșelăciune a primit de la victima Doba Igor,

mijloace financiare și bunuri materiale în sumă de 100 000 de lei și de la asociatul

acestuia Buga Vladimir, 40 000 de lei, care i-a folosit la discreția sa, însă, în luna

decembrie 2011, după ce victima Doba Igor a început a insista asupra încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul urmând scopul de a nu-și onora

obligațiile sale de vânzare a depozitului, a înaintat condiții de la bun început

irealizabile, precum că va vinde depozitul numai cu 500 000 de euro.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatul majorând suma tranzacției

de la bun început cu 100%, o dată în plus demonstrează, că dânsul de la bun început nu

avea intenția de a-și onora obligațiunea de a vinde depozitul victimei Doba Ig., cu atât

mai mult, că estimatorii independenți, în prezența lui Teodor C. și a lui Doba Ig. au

estimat depozitul la valoarea de 70 000 de euro.

Situația financiară extrem de nefavorabilă a inculpatului din perioada

septembrie-decembrie 2011, a fost demonstrată prin faptul, că pe lângă victimele

Doba Ig., Buga Vl. și Bucuci I., de la care prin escrocherie a sustras surse

financiare și bunuri materiale, dânsul a primit de la martorul Caraulinîi V., vite

domestice, pentru care nu s-a achitat până în prezent, având datorii în sumă de

33 000 lei.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată martorul Rusnac E., la fel interogată

la demersul lui Teodor C. și apărătorului său, a declarat că, cunoștea din

cuvintele ultimului, despre faptul, ca depozitul cu producție agricolă, care aparține

inculpatului, în anul 2011 a fost pus în gaj, în scopul asigurării creditului. Despre acest

fapt nu i-a anunțat nici pe Doba Ig., nici pe Buga Vl.

Ulterior, inculpatul din-nou, având ca scop de a-i induce în eroare pe

victimele Doba Ig. și Buga Vl., creându-le impresia că dorește să se achite cu ei,

după nenumărate cerințe din partea acestora, urma să le restituie banii și

bunurile materiale, pe 09.01.2012, s-a întâlnit cu Buga Vl. pe teritoriul

depozitului, unde, efectuând calculul mijloacelor financiare primite și a

bunurilor materiale cu mâna sa a scris, că datorează 94 350 de lei. În cadrul

întâlnirii s-au înțeles, că suma finală va fi acordată peste 2 zile, după întoarcerea

lui Doba Ig. din Ucraina.

Acest fapt a fost confirmat în ședința de judecată de către fiul inculpatului,

martorul Teodor Victor, în cadrul audierii acestui martor, dânsul a indicat că, la

începutul lunii ianuarie 2012, a asistat la calculul datoriilor tatălui său față de

Doba Igor. La fel era prezent și juristul tatălui, juristul lui Doba Ig. Nici o

presiune asupra tatălui n-a fost aplicată.

În special, inculpatul Teodor C. a indicat că, a făcut cunoștință cu Doba Ig. în

9

iulie 2011. N-a existat nici un acord cu el referitor la vânzarea depozitului cu

producție agricolă și a terenurilor în com. Hrușevo. Mai târziu, Doba Ig. singur i-

a propus motorină, semințe de floarea-soarelui și porumb. În total a luat bunuri

materiale în suma de 83 500 lei, în afară de aceasta, în toamna anului 2011, pentru

a prelucra pământul, a împrumutat de la Doba Ig. 10 000 de lei, despre care a

semnat în agenda lui. Peste 2-3 zile, pentru a ara, a mai împrumutat de la Doba

Ig. încă 20 000 de lei, despre care fapt iarăși a semnat în agenda acestuia. Apoi, la

30 octombrie 2011, Doba Ig., plecând la Kiev, l-a întrebat pe el, dacă are nevoie de

bani, și primind răspuns afirmativ, pe data de 01 noiembrie 2011, i-a transmis

prin Buga Vl. încă 40 000 de lei. Avea nevoie de bani pentru prelucrarea

pământului.

Mai mult ca atât, instanța de fond, ajunge la concluzia care contrazice

complet materialele acumulat în cadrul cercetării judecătorești, precum că

„inculpatul si-a onorat obligațiile prin transmiterea în posesie părții vătămate Doba Ig. a

tractorului, care îi aparținea, în scopul de a-l vinde în contul achitării datoriilor”.

Astfel, inculpatul Teodor C., nu i-a transmis tractorul părții vătămate Doba

Ig., deoarece acest tractor a fost cumpărat de către Buga Vl., contra sumei de 50

000 de lei.

Potrivit circumstanțelor stabilite de prima instanță, inculpatul Teodor C.

încheia cu partea vătămată Bucuci I. conform recipiselor, contract de împrumut,

afirmând că, suma respectivă o preia pentru achitarea propriilor datorii pentru

restanțe la furnizarea gazului natural și achitarea salariilor (1 000 euro), altă sumă

1 500 euro pentru achitarea creditului bancar de la BC „Eximbank” SA și că o va

restitui la prima solicitare.

Totodată, din declarațiile inculpatului, în modul cum sânt descrise în

sentință, rezultă că, situația financiară a firmei era neprielnică. Datorită acestei

situații nefavorabile le-a propus părților vătămate Doba Ig. și Buga Vl. spre

vânzare terenuri de pământ agricol și baza de producție de pe aceste terenuri,

totodată tăinuind această intenție de partea vătămată Bucuci I., cu care activau

împreună în domeniul agriculturii. Această stare de lucruri era cunoscută

făptuitorului, însă nu și părților vătămate.

Prima instanță n-a luat în considerație că Teodor C., în afară de Bucuci I., a

primit și de la părțile vătămate Doba Ig. și Buga Vl. sume considerabile de bani

(83 000 lei și 40 000 lei), susținând că în scopul de a-i investi în agricultură.

Instanța de apel a conchis că, afirmând că între Teodor C. și părțile vătămate au

existat relații civile, instanța de fond n-a verificat, de ce sumele primite de la părțile

vătămate nu le-a introdus legal în contul societății.

Nu a verificat instanța de fond pe cât de reală pentru executare era o altă

obligație a lui Teodor C. la momentul primirii sumelor, de a le restitui la cererea

părților vătămate.

Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului Teodor C., instanța de apel a ținut

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea

10

comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui

vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului. Circumstanțe care atenuează sau agravează

răspunderea inculpatului conform art. 76, 77 Codul penal, instanța de apel nu

reținut.

Cât privește acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel le-

a admis și a dispus încasarea de la Teodor C., în contul părții vătămate și civile

Doba Igor: dauna materială în sumă de 91 850 lei și cheltuielile judiciare în sumă de

2 300 lei; în contul părții vătămate și civile Buga Vladimir: dauna materială în

sumă de 40 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei; în contul părții

vătămate și civile Bucuci Ion: dauna materială în sumă de 42 770 lei și cheltuielile

judiciare în sumă de 2 300 lei.

Totodată, instanța de apel a considerat corect de a încasa suma prejudiciului

moral în mărime de 10 000 lei, din contul inculpatului în beneficiul părților

vătămate, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a

prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a

RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod Civil, conform căruia,

mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța

judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

(dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în

considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta

etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate.

către inculpatul Teodor Constantin și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 10 noiembrie 2015.

5.1. Inculpatul, în recursului declarat, nu invocă nici un temei prevăzut de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar menționează că, decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 este ilegală, deoarece

acesta nu a săvârșit infracțiunea imputată, solicitând casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea în vigoare a sentinței.

5.2. Avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Teodor C., declară recurs

ordinar, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei și menținerea în vigoare a sentinței.

Totodată, indică că instanța de apel a ignorat lipsa în materialele cauzei a

unui certificat oficial al BNM despre raportul EURO-MDL, astfel încălcând

condițiile art. 281 Cod procedură penală, Teodor C. neavând posibilitatea să

se apere de acuzarea adusă, iar rechizitoriul nu corespunde prevederilor art.

11

296 din același Cod, instanța nefiind valabil sesizată, ceea ce aduc ambele acte

sub incidența art. 251 alin. (2) Cod procedură penală.

La fel, recurentul invocă că, timpul săvârșirii infracțiunii fiind indicat

foarte vag, deși actele de învinuire au fost întocmite la o distanță de timp de

circa un an și jumătate. Astfel organul de urmărire penală era obligat să

indice locul exact al săvârșirii infracțiunii, or, noțiunea de „extravilan” este

una extinsă.

5.3. Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Teodor C., declară

recurs ordinar, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei și menținerea în vigoare a sentinței.

În motivarea recursului declarat, avocatul Arhiliuc Ion invocă că,

instanța de apel a susținut poziția părții acuzării și anume faptul că, a decis la

inițiativa procurorului de a examina cauza în lipsa părților, din motiv că ei

sunt reprezentați de avocați, invocând că acest procedeu există doar în

procesul civil.

La fel, recurentul invocă faptul că, nemotivarea prezenței martorilor în

ședința de judecată și citirea declarațiilor acestora, a încălcat dreptul

inculpatului Teodor C., la egalitatea de arme, dreptul la un proces echitabil.

Totodată, a invocat faptul că, instanța de apel nu a argumentat toate

motivele invocate de către partea apărării, astfel adoptând o decizie

nemotivată, ceea ce constituie o eroare de drept.

Recurentul menționează că, relațiile dintre Teodor C. și presupusele părți

vătămate sunt cu caracter civil, astfel este inadmisibil de a fi trasă la

răspundere penală orice persoana care și-a asumat obligațiuni de natură

civilă, deoarece legea penală nu este un act de răzbunare.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor declarate de către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu

Petru și Arhiliuc Ion, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii

contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți,

deoarece reaprecierea probelor, nu se regăsește ca temei pentru recurs

ordinar în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

6.1. A depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de

către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion,

avocatul Temirov Valerii în numele părților vătămate Doba Ig. și Buga Vl.,

solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate,

menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece

instanța de apel corect a stabilit vinovăția inculpatului conducându-se de

legislația națională în vigoare.

6.2. La fel, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate de către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu Petru și

Arhiliuc Ion, avocatul Igor Vornicescu în numele părții vătămate Bucuci I.,

12

solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate,

menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece

reaprecierea probelor, nu se regăsește ca temei pentru recurs ordinar în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea parțială a

hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în

alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context

următoarele.

Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, instanța de apel în cadrul

ședințelor de judecată nu a supus verificării probele privind acuzarea în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, unii martori nefiind audiați pe viu, instanța de

apel a menționat în acest sens, că deși au fost citați legal, nu s-au prezentat la

examinarea cauzei.

Astfel, în speța dată, instanța de apel a amânat examinarea cauzei de mai

multe ori la demersul procurorului, pentru a prezenta în ședința de judecată

martorii acuzării cât și părțile vătămate pentru a depune declarații, însă

acestea până la final nu s-au prezentat, astfel, instanța de apel examinând

cauza penală prin metoda de citire a declarațiilor date anterior, în lipsa

părților vătămate Bucuci Ion și Buga Vladimir și a martorilor Petrici Anatolie,

Mius Alexei, Mateescu Ivan, Chirica Elena, Chirica Ion, Gurin Ivan, Căldare

Ion, Cernobai Ludmila, Rusnac Elena, Hudesco Tatiana și Teodor Victor.

Colegiul penal lărgit conchide că, în ședința instanței de apel din 3 părți

vătămate și 13 martori, au fost audiați pe viu, doar o singură partea vătămată,

Doba Igor și 2 martori, Garniț Ion și Caraulinîi Vasilii, respectiv numai pe

aceste probe a și fost fundamentată decizia de admitere a apelurilor părții

acuzării cu casarea sentinței de achitare și pronunțarea unei noi hotărâri de

condamnare a inculpatului Teodor Constantin.

Or, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total,

13

și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

se impune aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală,

care prevede, că ,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale

numai acele probe a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate să își întemeieze hotărârea

de condamnare în urma unei sentințe de achitare a instanței de fond, în mod

exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în ședința judiciară

a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor.

În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că, instanța de apel în ședința

judiciară din 27 octombrie 2015 (f.d. 31, vol. IV), a susținut poziția

procurorului, de a examina cauza în lipsa părților vătămate, Bucuci Ion și

Buga Vladimir, invocând motivul că ei sunt reprezentați în instanța de apel

de avocați.

Astfel, Colegiul penal lărgit, remarcă faptul că, prezența părților

vătămate enunțate mai sus, a fost solicitată de către partea apărării, iar

instanța de judecată urma să asigure prezența acestora, or conform art. 415

alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva

sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre

de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor

acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în

care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Mai mult, în ultima ședință judiciară a instanței de apel din 10 noiembrie

2015 (f.d. 42-48, vol. IV), după audierea celui de al doilea martor, Caraulinic

Vasilii, procurorul de-facto s-a dezis de la cercetarea probelor, astfel n-a

informat instanța despre cauzele neasigurării prezenței martorilor și părțile

vătămate indicate mai sus, nici n-a solicitat cercetarea probelor scrise prin

citire, care în viziunea sa erau necesare în susținerea acuzațiilor incriminate

inculpatului Teodor Constantin, astfel instanța de apel din oficiu la propria

inițiativă, asumându-și atribuțiile procurorului, a selectat din dosar anumite

probe pe care le-a dat citirii.

Așadar, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod

de procedura penală, care prevede că, instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au

fost verificate în ședința judiciară a instanței de apel și nu au fost consemnate

în procesul-verbal.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CEDO

(cauza Dan contra Republicii Moldova, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 05 iulie 2011, nr. 8999/07, art. 6 parag. 1) că ,,… cei care au

responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în

principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze

14

credibilitatea lor. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă, care,

de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate.”

Colegiul penal lărgit reiterează că, revenind la faptele din prezenta

cauză, principala dovadă care face diferența dintre relațiile civile și fapta

infracțională imputată inculpatului sunt declarațiile martorilor. Restul

probelor a fost dovezi indirecte, care nu a putut duce nemijlocit la

condamnarea inculpatului, prin urmare, declarațiile martorilor și greutatea

dată lor erau de o mare importanță pentru determinarea cauzei.

În această privință, Plenul Curții Supreme de Justiție, în Hotărârea din

12.12.2005, nr. 22, „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine

de apel”, explică următoarele”...dacă instanța de apel admite apelul cu

rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat

instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate

ori respinse ca probe.”

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs,

deoarece instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu

oferă posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii

aprecierii probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către

instanța de apel, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de

drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de

procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, superficial a verificat legalitatea și temeinicia

sentinței.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise

de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

15

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture eroarea procesuală comisă de către

instanța de apel, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel

și recurs; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate

în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere

cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest

domeniu, de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Teodor

Constantin și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, în cauza

penală în privința lui Teodor Constantin Timofei, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată publicată la 21 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

16