1ra-371/2016 — Art. 190 al. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 30 iulie 2015, Teodor Constantin, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, a fost achitat pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Bucuci Ion, Doba Igor și Buga Vladimir împotriva lui Teodor Constantin, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, instanța de judecată le-a lăsat fără soluționare, fapt ce nu împiedică părțile vătămate de a înainta o acțiune civilă.

În fapt, instanța de fond a constatat că, inculpatul Teodor Constantin, este învinuit de către organul de urmărire penală în aceia, că la 16 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții vătămate Bucuci Ion din mun. Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce o are față de el, sub pretextul necesității achitării restanțelor pentru serviciile de furnizare a gazului consumat la domiciliu, a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1 000 euro, care 1 conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 16 600 lei, înșelându-l că îi va restitui suma din banii ce îi va obține din vânzarea măturilor și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în suma indicată. Tot el, este învinuit, că la data de 03 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții vătămate Bucuci Ion din mun. Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce o are față de el, sub pretextul necesității rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” SA, a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1 000 lei și 1 500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 25 170 lei, înșelându-l că îi va restitui din banii ce îi va obține din vânzarea măturilor și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă de 26 170 lei. În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții vătămate Bucuci Ion, o daună în proporții considerabile în sumă totală de 42 770 lei. Tot el, este învinuit, că în primăvara anului 2011, data concretă nu a fost posibilă de stabilit în cadrul urmăririi penale, aflându-se în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere, a însușit de la partea vătămată Doba Igor, 250 litri de motorină cu costul de 3 900 lei, 6 saci cu semințe de porumb la prețul de 1 800 lei, 6 saci cu semințe de floarea-soarelui la prețul de 3 150 lei, înșelându-l că îi va restitui în bani costul acestor bunuri după recoltarea roadei, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă de 8 850 lei. Tot el, este învinuit, că în perioada lunilor septembrie-noiembrie 2011, data concretă nu a fost posibil de stabilit de organul de urmărire penală, aflându-se în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul necesității rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” SA și perfectării actelor necesare pentru a-i vinde terenurile sale agricole cu suprafața de 70 hectare și un depozit situat în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, a însușit de la partea vătămată Doba Igor bani în sumă de 83 000 lei, înșelându-l că îi va vinde imobilele nominalizate, în contul acestor bani, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă indicată. În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin a cauzat părții vătămate Doba Igor, o daună materială în proporții mari în mărime de 91 850 lei. Tot el, este învinuit, că la 01 noiembrie 2011, aflându-se la depozitul său, situat în extravilanul sat. Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul 2 necesității perfectării actelor necesare pentru a vinde terenurile sale agricole și depozitul respectiv părții vătămate Doba Igor, a însușit de la partea vătămată Buga Vladimir bani în sumă de 40 000 lei, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în suma indicată. Ca urmare a acțiunilor sale ilicite, inculpatul Teodor Constantin, în circumstanțele indicate a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere bunuri materiale și bani în proporții deosebit de mari în sumă totală de 184 620 lei.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apeluri procurorul Boșcanean Vladislav, avocatul Temirov Valeriu în numele părților vătămate Doba Igor și Buga Vladimir și avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate Bucuci Ion. 3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Teodor Constantin, să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și de a-i stabili acestuia o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de antreprenoriat pe un termen de până la 5 ani, și de încasat de la inculpat în folosul părților vătămate prejudiciul material și moral. 3.2. Avocatul Temirov Valeriu în numele părților vătămate Doba Igor și Buga Vladimir, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l recunoaște pe inculpatul Teodor Constantin vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și a-i stabili pedeapsă 10 ani închisoare cu executarea în penitenciar cu regim închis. Totodată, apelantul a solicitat, admiterea acțiunilor civile, înaintate împotriva lui Teodor Constantin, de către părțile vătămate Doba Igor - acțiune civilă în sumă de 152 300 lei și partea vătămată Buga Vladimir - în sumă de 62 300 lei 3.3. Avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate Bucuci Ion, a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse conform sancțiunii articolului dat. La fel a solicitat, admiterea acțiunii civile înaintate de Bucuci Ion și încasarea de la Teodor Constantin în beneficiul părții vătămate Bucuci Ion a prejudiciului material în sumă de 2 500 euro convertiți în lei RM la momentul executării, prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5 300 lei. În motivarea celor solicitate apelanții au indicat că, probele prezentate de procuror și examinate în instanța de fond dovedesc vinovăția inculpatului Teodor Constantin, și anume că, a dobândit ilicit bunurile de la cet. Bucuci Ion, Doba Igor și Buga Vladimir prin înșelăciune sau abuz de încredere, în suma de 3 184 620 lei, însă instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea și urmările infracțiunii săvârșite, de caracterul infracțiunii, care este una din categoria celor mai deosebit de grave, că acțiunile inculpatului au fost intenționate și eronat apreciate totalitatea probelor prezentate de către acuzarea de stat, dând o apreciere critică probelor acuzării, motivând că probele în cauză nu determină vinovăția inculpatului, deoarece relațiile apărute între părțile vătămate Bucuci Ion, Doba Igor, Buga Vladimir și inculpatul Teodor Constantin sunt relații civile, care urmează a fi examinate conform procedurii civile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, au fost admise apelurile declarate de către procuror, avocatul Temirov Valeriu în numele părților vătămate Doba Igor și Buga Vladimir și de avocatul Vornicescu Igor în numele părții vătămate Bucuci Ion, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre după cum urmează: Teodor Constantin Timofei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea bunurilor materiale pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și civile Doba Igor, Buga Vladimir și Bucuci Ion, dispunând încasarea de la Teodor Constantin: - în contul părții vătămate și civile Doba Igor: dauna materială în sumă de 91 850 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei; - în contul părții vătămate și civile Buga Vladimir: dauna materială în sumă de 40 000 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei; - în contul părții vătămate și civile Bucuci Ion: dauna materială în sumă de 42 770 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, inculpatul Teodor Constantin, la data de 16 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții vătămate Bucuci Ion din municipiul Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce o are față de el, sub pretextul necesității achitării restanțelor pentru serviciile de furnizare a gazului consumat la domiciliu, a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 16 600 lei, înșelându-1 că îi va restitui suma din banii ce îi va obține din vânzarea măturilor și purceilor, dar așa și nu i-a mai restituit, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în suma indicată. Tot el, la data de 03 martie 2011, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, s-a deplasat la domiciliul părții 4 vătămate Bucuci Ion din municipiul Chișinău, strada Domniței, nr. 2, care îi este asociat în activitatea de întreprinzător, unde abuzând de încrederea ultimului ce o are față de el, sub pretextul necesității rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” S.A., a însușit ilegal de la el bani în sumă de 1 000 lei și 1 500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 25 170 lei, înșelându-1 că îi va restitui din banii ce îi va obține din vânzarea măturilor și purceilor, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă de 26 170 lei. În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții vătămate Bucuci Ion, o daună în proporții considerabile în sumă totală de 42 770 lei. Tot el, în primăvara anului 2011, data concretă nu a fost posibilă de stabilit în cadrul urmăririi penale, aflându-se în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere, a însușit de la partea vătămată Doba Igor 250 litri de motorină cu costul de 3 900 lei, 6 saci cu semințe de porumb la prețul de 1 800 lei, 6 saci cu semințe de floarea-soarelui la prețul de 3 150 lei, înșelându-1 că îi va restitui în bani costul acestor bunuri după recoltarea roadei, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă de 8 850 lei. Tot el, în perioada lunilor septembrie-noiembrie 2011, data concretă nu a fost posibil de stabilit de organul de urmărire penală, aflându-se în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul necesității rambursării creditului primit anterior de la Banca Comercială „Eximbank” S.A. și perfectării actelor necesare pentru a-i vinde terenurile sale agricole cu suprafața de 70 ha și un depozit situat în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, a însușit de la partea vătămată Doba Igor bani în sumă de 83 000 lei, înșelându-l că îi va vinde imobilele nominalizate, în contul acestor bani, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în sumă indicată. În circumstanțele indicate, inculpatul Teodor Constantin, a cauzat părții vătămate Doba Igor o daună materială în proporții mari în mărime de 91 850 lei. Tot el, la 01 noiembrie 2011, inculpatul Teodor Constantin, aflându-se la depozitul său, situat în extravilanul satului Hrușova, raionul Criuleni, având scopul însușirii în continuare a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și înșelăciune, manifestând vizibilitatea de persoană demnă de încredere, sub pretextul necesității perfectării actelor necesare pentru a vinde terenurile sale agricole și depozitul respectiv părții vătămate Doba Igor, a însușit de la partea vătămată Buga Vladimir, bani în sumă de 40 000 lei, în rezultatul căruia a cauzat proprietarului o daună materială în suma indicată. Ca urmare a acțiunilor sale ilicite, inculpatul Teodor Constantin, în circumstanțele indicate a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere bunuri 5 materiale și bani în proporții deosebit de mari în sumă totală de 18 4620 lei, prin acțiunile sale intenționate Teodor Constantin a comis infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a indicat, că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel, vinovăția inculpatului Teodor C., în comiterea faptelor infracționale incriminate, a fost dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Bucuci Ion, Doba Igor, Buga Vladimir; - declarațiile martorului Caraulinîi Vasilii (f.d. 143, vol. III), Garniț Ion (f.d. 142, vol. III), Petrici Anatolie (f.d. 144-146, vol. III), Mius Alexei (f.d. 147-148, vol. III), Mateescu Ivan (f.d. 152, vol. III), Chirica Elena (f.d. 150, vol. III), Chirica Ion (f.d. 149, vol. III), Gurin Ivan (f.d. 151, vol. III), Căldare Ion (f.d. 153, vol. III), Cernobai Ludmila (f.d. 154- 155, vol. III), Rusnac Elena (f.d. 158-159, vol. III), Hudesco Tatiana (f.d. 156-157, vol. III), Teodor Victor (f. d. 160-161, vol. III); - plângerea părții vătămate Doba Igor din 28 iunie 2012, prin care se solicită să fie atras la răspundere penală Teodor Constantin, care prin abuz de încredere și înșelăciune, în perioada anului 2011, a dobândit de la el bani în sumă de 100 000 lei (f. d. 8, vol. I); - plângerea părții vătămate Bucuci Ion din 28 iunie 2012, prin care se solicită atragerea la răspundere penală a lui Teodor Constantin, care a însușit de la el prin escrocherie mijloace bănești (f. d. 13-14, vol. I); - plângerea părții vătămate Buga Vladimir din 05 iulie 2012, prin care se solicită atragerea la răspundere penală a lui Teodor Constantin pe faptul însușirii prin înșelăciune a mijloacelor bănești (f. d. 27-28, vol. I); - recipisa din 01 noiembrie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin a primit de la partea vătămată Buga Vladimir bani în sumă de 40 000 lei (f. d. 43, vol. I); - recipisa din 31 martie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin a primit de la partea vătămată Bucuci Ion bani în sumă de 1 500 euro (f. d. 57, vol. I); - recipisa din 16 martie 2011, prin care se confirmă că inculpatul Teodor Constantin a primit de la partea vătămată Bucuci Ion bani în sumă de 1 000 euro (f. d. 58, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 26 iulie 2012, prin care a fost efectuată ridicarea de la Buga Vladimir a listei calculelor și recipisei din 01 noiembrie 2011 (f. d. 41, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 23 iulie 2012, prin care a fost efectuată ridicarea de la partea vătămată Bucuci Ion a copiei contractului de colaborare din 11 aprilie 2011 încheiat între inculpatul Teodor Constantin și partea vătămată Bucuci Ion, a copiei de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 227363 din 28 aprilie 2011 privind Societatea Comercială „Eracris Grup” SRL, a recipiselor din 31 martie 2011 și 6 16 martie 2011, a copiilor de pe facturile fiscale și bonurilor de plată (f. d. 54, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 28 noiembrie 2012 dintre învinuitul Teodor Constantin și partea vătămată Doba Igor, prin care fiecare își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 195-197, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 06 decembrie 2012 dintre învinuitul Teodor Constantin și partea vătămată Buga Vladimir, prin care fiecare își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 198-199, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 23 ianuarie 2013 dintre învinuitul Teodor Constantin și partea vătămată Bucuci Ion, prin care fiecare își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 209-210, vol. I); - copia contractului de vânzare-cumpărare nr. 98342 din 28 decembrie 2011, prin care se confirmă vânzarea de către inculpatul Teodor Constantin lui Teodor Victor a terenului agricol cu suprafața de 0,3719 ha și construcția depozit, cu suprafața d 524,9 m2, amplasată pe acest teren, situate în extravilanul comunei Hrușova, raionul Criuleni (f. d. 17, vol. I); - raportul de evaluare a proprietății inculpatului Teodor Constantin, întocmit de către SRL „Asin Consulting”, prin care se confirmă că valoarea depozitului, situat în extravilanul comunei Hrușova, raionul Criuleni, care aparține inculpatului, constituie 4 350 903 lei (f. d. 143-186, volumul I). Instanța de apel a indicat că, de facto, inculpatul Teodor C., își recunoaște vina în comiterea infracțiunilor încriminate, însă instanța a apreciat critic afirmațiile lui precum că, a împrumutat 1 000 euro de la partea vătămată Bucuci Ion și nu a avut intenția de a nu restitui împrumutul, iar față de Doba Igor și Buga Vladimir nu are vreo datorie, deoarece aceste afirmații nu corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care demonstrează cu certitudine vinovăția lui în comiterea escrocheriei imputate. Componența de infracțiune a escrocheriei constituie o modalitate a sustragerii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere. Conform pct. 2 al Hotărârii explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004, cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor, se consideră - sustragere luarea ilegală și gratuită a bunurilor din posesia altuia, care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în scop acaparator. Astfel, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este incriminată inculpatului conform rechizitoriului, s-a constatat trecerea unor mijloace bănești din proprietatea sau posesia părților vătămate în proprietatea inculpatului. De asemenea, în cazul dat, instanța de apel a reținut și prezența diminuării reale a patrimoniului părților vătămate ca element obligatoriu al sustragerii ceea ce, în cazul escrocheriei, urmează ca părțile vătămate să transmită bunurile în mod aparent benevol făptuitorului. 7 Astfel, instanța de apel, analizând probele administrate atât în cadrul urmăririi penale cât și-n cadrul instanței de fond și a celei de apel a conchis că, vinovăția inculpatului Teodor C., în comiterea infracțiunii imputate, s-a constatat cu certitudine. În acest sens, instanța de apel a indicat că, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție unică, caracterizată prin mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune, or, conform prevederilor art. 30 alin. (1) Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune. Totodată, instanța de apel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor a constat că, pentru a însuși sumele de bani transmise de către părțile vătămate, inculpatul folosea diferite pretexte, iar intenția reală a acestuia fiind de a însuși sumele de bani solicitate, neexecutând obligațiile asumate. Instanța de apel a conchis că, instanța de fond eronat a indicat că, nu s-a constatat eschivarea inculpatului de la îndeplinirea obligațiilor contractuale și că între părțile vătămate și inculpat au avut loc relații civile, care urmează a fi soluționate conform legislației civile or, Teodor C., din momentul inițial de însușire a banilor de la părțile vătămate Bucuci Ion, Doba Igor și Buga Vladimir nu avea intenția de a-i întoarce ultimilor banii însușiți. Potrivit prevederilor art. 1, Protocolul nr. 4 CEDO, ,,nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligațiune contractuală”. Astfel, instanța de apel a considerat că, aceste prevederi nu se referă la cazul lui Teodor C., deoarece în cazul când una din părți, asumându-și angajamente, nu are posibilitate și nici dorință să le execute (în prealabil, fiindu-i transmise bunuri de cealaltă parte, care astfel își pierde dreptul de proprietate asupra lor), este necesară intervenția legii penale. Mai mult, instanța de apel a indicat că inculpatul, în iulie 2011, în legătură cu situația financiară grea, făcând abuz de încredere i-a propus cet. Doba Igor să cumpere de la el contra sumei de 250 000 euro depozitul cu producție agricolă cu suprafața de 531,2 m2, situat în raionul Criuleni, com. Hrușova și terenurile agricole cu suprafața de 60 ha. Totodată acesta a explicat, că vinde depozitul și terenurile în legătură cu faptul, că la sfârșitul anului vrea să plece la fiul său în Elveția. Doba Igor, fără a cunoaște despre intenția infracțională, pe care o urmărea Teodor C.., s-a încrezut în ultimul și a căzut de acord cu propunerea lui, cu condiția încheierii unui acord scris de vânzare-cumpărare și achitare în perioada din septembrie 2011 până în ianuarie 2012, însă inculpatul nu avea intenția de a-și onora obligațiile, a reușit să-l convingă pe Doba Igor, ca acordul de vânzare-cumpărare să fie încheiat în formă scrisă în ianuarie 2012, după 8 achitarea sumei în întregime, adică a 250 000 de euro și, pentru confirmarea intențiilor reale, i-a transmis lui Doba Igor copia „Raportului de evaluare” a depozitului indicat. Ulterior, în perioada din luna septembrie până în decembrie 2011, Teodor C. sub diferite motive, referindu-se în principal la dificultățile financiare, în contul de achitare pentru depozit, prin înșelăciune a primit de la victima Doba Igor, mijloace financiare și bunuri materiale în sumă de 100 000 de lei și de la asociatul acestuia Buga Vladimir, 40 000 de lei, care i-a folosit la discreția sa, însă, în luna decembrie 2011, după ce victima Doba Igor a început a insista asupra încheierii contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul urmând scopul de a nu-și onora obligațiile sale de vânzare a depozitului, a înaintat condiții de la bun început irealizabile, precum că va vinde depozitul numai cu 500 000 de euro. Instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatul majorând suma tranzacției de la bun început cu 100%, o dată în plus demonstrează, că dânsul de la bun început nu avea intenția de a-și onora obligațiunea de a vinde depozitul victimei Doba Ig., cu atât mai mult, că estimatorii independenți, în prezența lui Teodor C. și a lui Doba Ig. au estimat depozitul la valoarea de 70 000 de euro. Situația financiară extrem de nefavorabilă a inculpatului din perioada septembrie-decembrie 2011, a fost demonstrată prin faptul, că pe lângă victimele Doba Ig., Buga Vl. și Bucuci I., de la care prin escrocherie a sustras surse financiare și bunuri materiale, dânsul a primit de la martorul Caraulinîi V., vite domestice, pentru care nu s-a achitat până în prezent, având datorii în sumă de 33 000 lei. Mai mult ca atât, în ședința de judecată martorul Rusnac E., la fel interogată la demersul lui Teodor C. și apărătorului său, a declarat că, cunoștea din cuvintele ultimului, despre faptul, ca depozitul cu producție agricolă, care aparține inculpatului, în anul 2011 a fost pus în gaj, în scopul asigurării creditului. Despre acest fapt nu i-a anunțat nici pe Doba Ig., nici pe Buga Vl. Ulterior, inculpatul din-nou, având ca scop de a-i induce în eroare pe victimele Doba Ig. și Buga Vl., creându-le impresia că dorește să se achite cu ei, după nenumărate cerințe din partea acestora, urma să le restituie banii și bunurile materiale, pe 09.01.2012, s-a întâlnit cu Buga Vl. pe teritoriul depozitului, unde, efectuând calculul mijloacelor financiare primite și a bunurilor materiale cu mâna sa a scris, că datorează 94 350 de lei. În cadrul întâlnirii s-au înțeles, că suma finală va fi acordată peste 2 zile, după întoarcerea lui Doba Ig. din Ucraina. Acest fapt a fost confirmat în ședința de judecată de către fiul inculpatului, martorul Teodor Victor, în cadrul audierii acestui martor, dânsul a indicat că, la începutul lunii ianuarie 2012, a asistat la calculul datoriilor tatălui său față de Doba Igor. La fel era prezent și juristul tatălui, juristul lui Doba Ig. Nici o presiune asupra tatălui n-a fost aplicată. În special, inculpatul Teodor C. a indicat că, a făcut cunoștință cu Doba Ig. în 9 iulie 2011. N-a existat nici un acord cu el referitor la vânzarea depozitului cu producție agricolă și a terenurilor în com. Hrușevo. Mai târziu, Doba Ig. singur i- a propus motorină, semințe de floarea-soarelui și porumb. În total a luat bunuri materiale în suma de 83 500 lei, în afară de aceasta, în toamna anului 2011, pentru a prelucra pământul, a împrumutat de la Doba Ig. 10 000 de lei, despre care a semnat în agenda lui. Peste 2-3 zile, pentru a ara, a mai împrumutat de la Doba Ig. încă 20 000 de lei, despre care fapt iarăși a semnat în agenda acestuia. Apoi, la 30 octombrie 2011, Doba Ig., plecând la Kiev, l-a întrebat pe el, dacă are nevoie de bani, și primind răspuns afirmativ, pe data de 01 noiembrie 2011, i-a transmis prin Buga Vl. încă 40 000 de lei. Avea nevoie de bani pentru prelucrarea pământului. Mai mult ca atât, instanța de fond, ajunge la concluzia care contrazice complet materialele acumulat în cadrul cercetării judecătorești, precum că „inculpatul si-a onorat obligațiile prin transmiterea în posesie părții vătămate Doba Ig. a tractorului, care îi aparținea, în scopul de a-l vinde în contul achitării datoriilor”. Astfel, inculpatul Teodor C., nu i-a transmis tractorul părții vătămate Doba Ig., deoarece acest tractor a fost cumpărat de către Buga Vl., contra sumei de 50 000 de lei. Potrivit circumstanțelor stabilite de prima instanță, inculpatul Teodor C. încheia cu partea vătămată Bucuci I. conform recipiselor, contract de împrumut, afirmând că, suma respectivă o preia pentru achitarea propriilor datorii pentru restanțe la furnizarea gazului natural și achitarea salariilor (1 000 euro), altă sumă 1 500 euro pentru achitarea creditului bancar de la BC „Eximbank” SA și că o va restitui la prima solicitare. Totodată, din declarațiile inculpatului, în modul cum sânt descrise în sentință, rezultă că, situația financiară a firmei era neprielnică. Datorită acestei situații nefavorabile le-a propus părților vătămate Doba Ig. și Buga Vl. spre vânzare terenuri de pământ agricol și baza de producție de pe aceste terenuri, totodată tăinuind această intenție de partea vătămată Bucuci I., cu care activau împreună în domeniul agriculturii. Această stare de lucruri era cunoscută făptuitorului, însă nu și părților vătămate. Prima instanță n-a luat în considerație că Teodor C., în afară de Bucuci I., a primit și de la părțile vătămate Doba Ig. și Buga Vl. sume considerabile de bani (83 000 lei și 40 000 lei), susținând că în scopul de a-i investi în agricultură. Instanța de apel a conchis că, afirmând că între Teodor C. și părțile vătămate au existat relații civile, instanța de fond n-a verificat, de ce sumele primite de la părțile vătămate nu le-a introdus legal în contul societății. Nu a verificat instanța de fond pe cât de reală pentru executare era o altă obligație a lui Teodor C. la momentul primirii sumelor, de a le restitui la cererea părților vătămate. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului Teodor C., instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea 10 comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului conform art. 76, 77 Codul penal, instanța de apel nu reținut. Cât privește acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel le- a admis și a dispus încasarea de la Teodor C., în contul părții vătămate și civile Doba Igor: dauna materială în sumă de 91 850 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei; în contul părții vătămate și civile Buga Vladimir: dauna materială în sumă de 40 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei; în contul părții vătămate și civile Bucuci Ion: dauna materială în sumă de 42 770 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300 lei. Totodată, instanța de apel a considerat corect de a încasa suma prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, din contul inculpatului în beneficiul părților vătămate, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare declarate de către inculpatul Teodor Constantin și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015. 5.1. Inculpatul, în recursului declarat, nu invocă nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar menționează că, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 este ilegală, deoarece acesta nu a săvârșit infracțiunea imputată, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a sentinței. 5.2. Avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Teodor C., declară recurs ordinar, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și menținerea în vigoare a sentinței. Totodată, indică că instanța de apel a ignorat lipsa în materialele cauzei a unui certificat oficial al BNM despre raportul EURO-MDL, astfel încălcând condițiile art. 281 Cod procedură penală, Teodor C. neavând posibilitatea să se apere de acuzarea adusă, iar rechizitoriul nu corespunde prevederilor art. 11 296 din același Cod, instanța nefiind valabil sesizată, ceea ce aduc ambele acte sub incidența art. 251 alin. (2) Cod procedură penală. La fel, recurentul invocă că, timpul săvârșirii infracțiunii fiind indicat foarte vag, deși actele de învinuire au fost întocmite la o distanță de timp de circa un an și jumătate. Astfel organul de urmărire penală era obligat să indice locul exact al săvârșirii infracțiunii, or, noțiunea de „extravilan” este una extinsă. 5.3. Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Teodor C., declară recurs ordinar, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și menținerea în vigoare a sentinței. În motivarea recursului declarat, avocatul Arhiliuc Ion invocă că, instanța de apel a susținut poziția părții acuzării și anume faptul că, a decis la inițiativa procurorului de a examina cauza în lipsa părților, din motiv că ei sunt reprezentați de avocați, invocând că acest procedeu există doar în procesul civil. La fel, recurentul invocă faptul că, nemotivarea prezenței martorilor în ședința de judecată și citirea declarațiilor acestora, a încălcat dreptul inculpatului Teodor C., la egalitatea de arme, dreptul la un proces echitabil. Totodată, a invocat faptul că, instanța de apel nu a argumentat toate motivele invocate de către partea apărării, astfel adoptând o decizie nemotivată, ceea ce constituie o eroare de drept. Recurentul menționează că, relațiile dintre Teodor C. și presupusele părți vătămate sunt cu caracter civil, astfel este inadmisibil de a fi trasă la răspundere penală orice persoana care și-a asumat obligațiuni de natură civilă, deoarece legea penală nu este un act de răzbunare.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece reaprecierea probelor, nu se regăsește ca temei pentru recurs ordinar în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. 6.1. A depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, avocatul Temirov Valerii în numele părților vătămate Doba Ig. și Buga Vl., solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece instanța de apel corect a stabilit vinovăția inculpatului conducându-se de legislația națională în vigoare. 6.2. La fel, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Teodor C. și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, avocatul Igor Vornicescu în numele părții vătămate Bucuci I., 12 solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece reaprecierea probelor, nu se regăsește ca temei pentru recurs ordinar în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea parțială a hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele. Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, instanța de apel în cadrul ședințelor de judecată nu a supus verificării probele privind acuzarea în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, unii martori nefiind audiați pe viu, instanța de apel a menționat în acest sens, că deși au fost citați legal, nu s-au prezentat la examinarea cauzei. Astfel, în speța dată, instanța de apel a amânat examinarea cauzei de mai multe ori la demersul procurorului, pentru a prezenta în ședința de judecată martorii acuzării cât și părțile vătămate pentru a depune declarații, însă acestea până la final nu s-au prezentat, astfel, instanța de apel examinând cauza penală prin metoda de citire a declarațiilor date anterior, în lipsa părților vătămate Bucuci Ion și Buga Vladimir și a martorilor Petrici Anatolie, Mius Alexei, Mateescu Ivan, Chirica Elena, Chirica Ion, Gurin Ivan, Căldare Ion, Cernobai Ludmila, Rusnac Elena, Hudesco Tatiana și Teodor Victor. Colegiul penal lărgit conchide că, în ședința instanței de apel din 3 părți vătămate și 13 martori, au fost audiați pe viu, doar o singură partea vătămată, Doba Igor și 2 martori, Garniț Ion și Caraulinîi Vasilii, respectiv numai pe aceste probe a și fost fundamentată decizia de admitere a apelurilor părții acuzării cu casarea sentinței de achitare și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului Teodor Constantin. Or, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total, 13 și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, se impune aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede, că ,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate să își întemeieze hotărârea de condamnare în urma unei sentințe de achitare a instanței de fond, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în ședința judiciară a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor. În acest sens, Colegiul penal lărgit indică că, instanța de apel în ședința judiciară din 27 octombrie 2015 (f.d. 31, vol. IV), a susținut poziția procurorului, de a examina cauza în lipsa părților vătămate, Bucuci Ion și Buga Vladimir, invocând motivul că ei sunt reprezentați în instanța de apel de avocați. Astfel, Colegiul penal lărgit, remarcă faptul că, prezența părților vătămate enunțate mai sus, a fost solicitată de către partea apărării, iar instanța de judecată urma să asigure prezența acestora, or conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Mai mult, în ultima ședință judiciară a instanței de apel din 10 noiembrie 2015 (f.d. 42-48, vol. IV), după audierea celui de al doilea martor, Caraulinic Vasilii, procurorul de-facto s-a dezis de la cercetarea probelor, astfel n-a informat instanța despre cauzele neasigurării prezenței martorilor și părțile vătămate indicate mai sus, nici n-a solicitat cercetarea probelor scrise prin citire, care în viziunea sa erau necesare în susținerea acuzațiilor incriminate inculpatului Teodor Constantin, astfel instanța de apel din oficiu la propria inițiativă, asumându-și atribuțiile procurorului, a selectat din dosar anumite probe pe care le-a dat citirii. Așadar, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedura penală, care prevede că, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința judiciară a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Dan contra Republicii Moldova, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 05 iulie 2011, nr. 8999/07, art. 6 parag. 1) că ,,… cei care au responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze 14 credibilitatea lor. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate.” Colegiul penal lărgit reiterează că, revenind la faptele din prezenta cauză, principala dovadă care face diferența dintre relațiile civile și fapta infracțională imputată inculpatului sunt declarațiile martorilor. Restul probelor a fost dovezi indirecte, care nu a putut duce nemijlocit la condamnarea inculpatului, prin urmare, declarațiile martorilor și greutatea dată lor erau de o mare importanță pentru determinarea cauzei. În această privință, Plenul Curții Supreme de Justiție, în Hotărârea din 12.12.2005, nr. 22, „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, explică următoarele”...dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe.” Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanța de apel, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, superficial a verificat legalitatea și temeinicia sentinței. În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de 15 rejudecare și limitele acesteia: să înlăture eroarea procesuală comisă de către instanța de apel, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Teodor Constantin și avocații acestuia, Bobu Petru și Arhiliuc Ion, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Teodor Constantin Timofei, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată publicată la 21 iunie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 16