1ra-459/2016 — art.186 al.2 CP

Dosarul nr. 1ra-459/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit, în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Alerguș Constantin și Moraru Petru,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2015, în

cauza penală în privința lui

Mamadjanov Alexandr Vladimir,

născut la 15.12.1983, originar și

domiciliat r-nul Hîncești, sat.

Crasnoarmeiscoe;

Mîrza Oleg Vasile, născut la

21.03.1980, originar și domiciliat r-

nul Hîncești, sat. Crasnoarmeiscoe.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 08.07.2014 – 24.04.2015;

Instanța de apel: 26.05.2015 – 18.06.2015;

Instanța de recurs: 20.01.2016 – 17.05.2016;

A CONSTATAT :

Alexandru și Mîrza Oleg au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale fiecăruia, adica 12

000 (doisprezece mii) lei.

1

inculpatul Mamadjanov Alexandr în luna aprilie 2013, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Mîrza Oleg, acționând cu aceeași intenție, având scopul

de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în grajdul din gospodăria lui

Codrean Anatolii din s. Crasnoarmeiscoe, r. Hâncești, de unde, pe ascuns, au

sustras un vițel cu vârsta de 1 an de zile, cauzându-i astfel părții vătămate

Anatolie Codreanu un prejudiciu considerabil în sumă de totală de 8000 lei.

a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Mamadjanov Alexandru și Mîrza Oleg să fie declarați

vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), și f)

Cod penal și condamnați la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat că, sentința este ilegală și

necesită a fi casată deoarece probele cercetate, confirmă vinovăția inculpaților

Mamadjanov Alexandr și Mîrza Oleg de săvârșirea infracțiunii incriminate

potrivit prevederilor art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, astfel prima

instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpaților potrivit prevederilor art.

186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, totodată stabilindu-le acestora o pedeapsă

prea blîndă și care nu va contribui realizarea scopului pedepsei penale.

A menționat apelantul că, prima instanță nu a dat o apreciere

corespunzătoare acțiunilor inculpaților în momentul sustragerii bunului ce-i

aparținea părții vătămate Codrean Anatolii, deoarece acțiunile acestora au fost

descoperite în timpul săvârșirii infracțiunii ceea ce indică la faptul că indiferent

de situația că ei au fost demascați în timpul însușirii ilegale a bunului au

continuat să săvârșească infracțiunea de sustragere deja în mod deschis, adică

însuși infractorii conștientizau acțiunile sale prejudiciabile, indiferent și de

faptul că martorul Cazacu Ion a intuit despre acțiunile lor ilegale.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței atacate.

fapt reținută de prima instanță, în privința inculpaților Mamadjanov Alexandru

și Mîrza Oleg condamnați în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, a fost

confirmată în cadrul examinării cauzei, prin următoarele probe: declarațiile

inculpaților Mamadjanov Alexandr și Mîrza Oleg, declarațiile părții vătămate

Codrean Anatolii; declarațiile martorilor Cazacu Ion, Codrean Piotr, Bîrlădeanu

Grigore, Codrean Maria, Gurali Alexei, Gorgan Lilia, procesul verbal de

consemnare a plângerii verbale din 07.03.2014, conform căreia ultimul s-a plâns

pe faptul sustragerii a unui vițel din gospodăria sa de inculpatul Mamadjanov

2

Alexandru în luna aprilie 2013 ( f. d. 9); procesul verbal de cercetare la fața

locului din 06.03.2014 prin care a fost cercetată gospodăria părții vătămate, de

unde a fost sustras vițelul (f. d. 12); certificatul de cost eliberat de SRL „Efim Vet"

din 2013, care confirmă că prețul unui vițel în acea perioadă era de 8000 lei (f.

d.30).

În opinia instanței de apel, prima instanță a dat apreciere probelor potrivit

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a considerat drept irelevante și a respins ca nefondate

motivele apelului acuzatorului de stat cu referire la existența probelor privind

dovedirea intenției inculpaților la comiterea infracțiunii de jaf, deoarece deși

martorul Cazacu Ion a văzut cum inculpații au ieșit din ograda părții vătămate cu

vițelul nu legitimează încadrarea acțiunilor inculpaților ca jaf, deoarece martorul

Cazacu Ion a declarat că inculpatul achiziționa animale din sat fiind o

îndeletnicire, și însăși faptul că ducea un vițel, nu a fost perceput de acesta ca

luarea ilegală, în mod deschis a bunurilor altei persoane, or, martorul nu a

clarificat de unde și în care temei inculpații duc acel animal. Cazacu I. și-a dat

seama că vițelul a fost sustras peste câteva ore după ce s-a întâlnit cu Codrean A.

care i-a confirmat că nu a vândut vițelul.

Inculpații Mamadjanov A. și Mîrza O. la ziua sustragerii bunurilor nu l-au

văzut pe Cazacu I. sau alte persoane și erau siguri și încrezuți că nu sunt văzuți

de alte persoane pentru acțiunile comise, astfel, în opinia instanței de apel,

acțiunile inculpaților nu pot fi încadrate ca sustragere deschisă a bunurilor altei

persoane.

care solicită, casarea totală a acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, procurorul, invocând temei de drept pct.6) și 12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a menționat că, cumulul de probe din

dosar confirmă săvîrșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzută de art.187

alin.(2) lit.b), d), f) Cod penal, iar instanța de fond și cea de apel neîntemeiat au

concluzionat și au reîncadrat acțiunile inculpaților în baza art.186 alin.(2) lit. b),

c), d) Cod penal.

Consideră că în momentul comiterii infracțiunii, inculpații au fost demascați

de către martorul Cazacu Ion.

motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

3

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct. 6) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel atunci cînd: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizînd motivele invocate în recursul ordinar, în raport cu soluția

adoptată de către prima instanță menținută prin decizia instanței de apel,

precum și din analiza materialelor cauzei, instanța de recurs conchide că în

speță, nu se constată erori de drept, ce se încadrează în cele prevăzute de art.

427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

4

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul lărgit consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea

solicitărilor sale și anume faptul că acțiunile inculpaților Mamadjanov A. și Mîrza

O., greșit au fost încadrate de către instanțele ierarhic inferioare în baza art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, acțiuni care în opinia recurentului urmau a fi

încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. b), c), f) Cod penal, au constituit obiect de

examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod

întemeiat așa cum este indicat în pct.5 al prezentei decizii, dînd o apreciere

probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar tuturor probelor

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie

corectă privind calificarea infracțiunii săvîrșite de către Mamadjanov Alexandru

și Mîrza Oleg în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, concluzii pe care

instanța de recurs și le însușește, nefiind necesară repetarea acestora.

Mai mult decît atît, Colegiul consideră necesar a menționa că potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel

pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a

instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea

acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport

legal.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care Colegiul lărgit

conchide că, recursul ordinar declarat de procuror, urmează a fi respins ca

inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

5

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2015, în cauza penală în

privința lui Mamadjanov Alexandr Vladimir și Mîrza Oleg Vasile cu

menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Moraru Petru

6