1ra-833/2016 — art.145 alin.2 lit.e CP

1ra-833/2016 — art.145 alin.2 lit.e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-833/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

18 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina și de

avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Soroca din 29 octombrie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 20 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui

Ciobanu David Vasile, născut la

06.04.1999, originar și domiciliat r-nul

Soroca, sat. Nimereuca.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2015 – 29.10.2015;

Instanța de apel: 23.11.2015 – 20.01.2016;

Instanța de recurs: 11.03.2016 – 18.05.2016.

A C O N S T A T A T :

administrate în faza de urmărire penală, în temeiul art. 364/1 Cod de procedură

penală, Ciobanu David a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal,

cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal și art. 364/1 alin. (8) Cod de

procedură penală, la 6 ani și 7 luni închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru minori.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea din contul părinților inculpatului minor, Ciobanu

Vasile și Ciobanu Aliona, prejudiciul material în sumă de 5725 lei și prejudiciul

moral în sumă de 100000 lei, iar în total suma de 105725 lei.

1

David la 10.04.2015, în jurul orei 22:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp

ce se afla la terasa barului ÎI „Arteni” din sat. Nimereuca, r-nul Soroca, cu scop de

răzbunare față de cet. Glijin Eugeniu, a.n. 08.10.1998, domiciliat în sat. Cerlina, r-

nul Soroca, pentru faptul că acesta ar fi acostat-o pe sora sa, Ciobanu Olga, în vara

anului 2014, avînd intenția de a-l omorî și cunoscînd că este minor, i-a aplicat

multiple lovituri cu picioarele în regiunea cutiei toracice, de la care ultimul a căzut

jos decedînd.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 73 din 15.05.2015, la

reexaminarea medico-legală a cadavrului cet. Glijin Eugeniu s-au depistat

hemoragii la nivelul țesuturilor moi ale coastelor 8-9 bilateral și mușchilor drepți

abdominali la acest nivel, hemoragii la nivelul mezoului colonului transvers pe

dreapta și colonului descendent pe stîngă cu contuzia plexului celiac care s-au

produs prin mecanism de lovire repetată (cel puțin 2 lovituri cu perioade foarte

scurte de timp între ele) care au dus la deces și conform acestui criteriu se califică

ca vătămare corporală gravă. Excoriații pe frunte din stînga, lateral de ochiul stîng,

lateral de gură pe stînga, pe bărbie din dreapta, pe fața posterioară a articulației

radiocarpiene drepte și mai jos de genunchiul drept care s-au produs cu puțin timp

înainte sau în perioada agonală de survenirea decesului prin mecanism de fricțiune

de obiecte sau suprafețe dure și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Moartea cet. Glijin Eugeniu a survenit rapid în decurs de cîteva minute (dar nu mai

mult de 30 min) în rezultatul stopului cardiac reflexogen, instalat în urma acțiunii

traumatice asupra plexului celiac, fapt demonstrat prin prezența hemoragiilor la

acest nivel și a modificărilor caracteristice din miocard cît și a semnelor general

asfixice: hemoragii punctiforme în conjuctiva palpebrală și sub pleura viscerală

(peretele Tardieu), sînge fluid roș-închis în cavitățile cadavrului și în lumenul

vaselor mari, venecongestie pronunțată a organelor interne.

inculpatului, solicitînd casarea parțială a acesteia, în partea acțiunii civile și a

pedepsei stabilite, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie admisă parțial acțiunea

civilă cu reducerea cuantumului prejudiciului moral solicitat de succesorul părții

vătămate și reducerea cu 1/3 a pedepsei din limita minimă prevăzută de lege.

3.1. În motivarea cerințelor a invocat:

- pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră și care nu corespunde

prevederilor legale și circumstanțelor cauzei în acest sens, că pedeapsa urma a fi

redusă cu 1/3 din limita minimă dar nu din limita maximă;

- instanța neîntemeiat a dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de

100000 lei, deoarece nu a motivat din care considerente a dispus încasarea acestui

prejudiciu, instanța nu a ținut cont că părinții inculpatului minor, de la care s-a

2

dispus încasarea prejudiciului moral, nu sunt angajați în cîmpul muncii, iar unica

lor sursă de existență și întreținere a familiei fiind prelucrarea pămîntului, familia

fiind formată din 4 membri.

apelul declarat a fost admis parțial, casată sentința în latura stabilirii pedepsei cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Ciobanu David a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Cod

penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79 Cod penal, art. 364/1 alin. (8) Cod de

procedură penală, la 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

minori.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect

a stabilit circumstanțele de fapt, recunoscîndu-l pe Ciobanu D. vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a considerat-o

prea aspră reieșind din următoarele considerente.

Inculpatul este minor și urmează să beneficieze de reducerea pedepsei,

ținînd cont de circumstanțele cauzei în acest sens precum și de faptul că a solicitat

examinarea cauzei în baza prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală,

recunoscînd vinovăția integral.

Instanța de apel a reținut că sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal, prevede

pedeapsă de la 15 la 20 ani închisoare, limita maximă de închisoare pentru minor

fiind de 10 ani.

Astfel, limita maximă de 10 ani, urmează a fi redusă cu 1/3, iar prin aplicarea

prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, inculpatul urmează să beneficieze de

reducerea pedepsei sub limita minimă.

4.2. Cu referire la argumentele apelului privind acțiunea civilă, în partea

încasării prejudiciului moral, instanța de apel a conchis că sentința în această parte

este întemeiată și fondată, și care corespunde prevederilor art. 1423 alin. (1) Cod

civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală.

În opinia instanței, soluționînd acțiunea civilă prima instanță a ținut cont de

faptul că succesorul părții vătămate prin acțiune a solicitat încasarea prejudiciului

material în sumă de 45000 lei și prejudicial moral în sumă de 500000 lei, care a

fost admisă parțial de instanța de fond, încasîndu-se de la părinții inculpatului

minor prejudiciul material în sumă de 5725 lei și prejudiciu moral în sumă de

100000 lei, sentința în această parte nefiind atacată de succesorul părții vătămate.

ordinare procurorul și avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului.

3

5.1. Procurorul, invocînd temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

sentinței, deoarece apelul greșit a fost admis.

În motivarea cerințelor a invocat că, instanța de apel neîntemeiat a aplicat

prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, fără a ține cont de toate circumstanțele

cauzei în acest sens și anume, de faptul că infracțiunea comisă face parte din

categoria infracțiunilor excepțional de grave, inculpatul beneficiind de reducerea

pedepsei doar în baza prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal și art. 364/1 Cod de

procedură penală.

5.2. Avocatul, invocînd temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu

aplicarea art. 79 Cod penal și admiterea parțială a acțiunii civile, cu reducerea

cuantumului prejudiciului moral solicitat de succesorul părții vătămate.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele:

- pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră;

- suma prejudiciului moral dispusă spre încasare de la părinții inculpatului,

este nejustificată;

- instanța de apel just a corectat eroarea instanței de fond, însă, a ignorat un

șir de circumstanțe excepționale, ce impuneau reducerea pedepsei și anume, că

inculpatul este de o vîrstă tînără, făcea studiile gimnaziale la momentul săvîrșirii

infracțiunii, nu are o experiență de viață, ce a constituit și unul din motivele

comportării sale, are loc permanent de trai și se educă într-o familie caracterizată

pozitiv, anterior nu a fost supus răspunderii penale, s-a căit sincer de cele comise;

- prin stabilirea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege,

inculpatului îi va fi acorda posibilitatea de a se încadra mai rapid în societate și de

a-și continua studiile, de a se corecta și de a aduce foloase societății, inculpatul

recunoscîndu-și vinovăția a conștientizat cele comise. Aflarea în detenție a

inculpatului minor nu se va răsfrînge pozitiv asupra dezvoltării lui morale și

psihice, asupra formării personalității sale, dar va influența negativ;

- dispunerea încasării a prejudiciului moral în sumă de 100000 lei de la

părinții inculpatului este nejustificată, deoarece nu s-a ținut cont de faptul că

unicul întreținător a familiei este doar tatăl inculpatului V. Ciobanu.

recursului declarat de avocat, pledînd pentru respingerea acestuia cu menținerea

hotărîrilor judecătorești.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

4

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală.

Starea de fapt și de drept privind calificarea juridică a faptei săvîrșite de

inculpat nu se critică.

Recurenții au invocat în recursurile ordinare ca temei pct. 6) și 10) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală.

Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal constată, că textele recursurilor înaintate de procuror și de

avocat nu cuprind o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al

temeiurilor stipulate în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, întru

casarea deciziei atacate.

Totodată instanța de recurs atestă, că instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, și-a întemeiat soluția adoptată, iar motivarea

acesteia nu contravine dispozitivului hotărîrii, acesta fiind clar, nefiind admisă o

eroare gravă de fapt, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 417 Cod

de procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal, argumentele recurenților

privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului sub aspectul

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

care stabilește că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, Colegiul penal relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurenți.

Cu referire la acest argument, Colegiul penal constată, că acesta nu conține

indicarea unor concrete erori de drept, iar împrejurările menționate în partea

descriptivă a deciziei instanței de apel, denotă că instanța a constatat și a apreciat

corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținînd cont de prevederile art. 61, 75, 70 alin. (3), 79 Cod penal

și art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei

5

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului. La stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data

săvîrșirii infracțiunii nu a atins vîrsta de 18 ani, termenul închisorii se stabilește

din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită,

reduse la jumătate. De asemenea, instanța, ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni

săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, poate aplica o pedeapsă sub limita

minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai

blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară

obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră

circumstanță excepțională.

Inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat

asupra motivelor în latura pedepsei penale, stabilind o pedeapsă echitabilă.

Astfel, Colegiul penal atestă, că pedeapsa stabilită inculpatului a fost

motivată, individualizată și aplicată în conformitate cu prevederile legale, ținîndu-

se cont de art. 16, 61, 75, 70 alin. (3), 79 Cod penal și de art. 364 alin. (1) Cod de

procedură penală și decizia corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, soluție, care este susținută și de instanța de recurs, și a cărei

reluare nu se mai impune.

Cu referire la argumentul avocatului în latura civilă, privind reducerea

cuantumului prejudiciului moral, Colegiul penal relevă, că acesta a format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, căruia, instanța i-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă la pct. 4.2. din decizie, soluție, care este

susținută și de instanța de recurs, și a cărei reluare nu se mai impune.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art.

432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiu penal constată că lipsesc

temeiuri de drept de casare a hotărîrilor adoptate în prezenta cauză și, prin

urmare, se impune soluția inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.

6

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina și de avocatul Dorfman

Igor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 20 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui Ciobanu David Vasile, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

7