1ra-945/16 — art. 287 alin.3 CP

1ra-945/16 — art. 287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-945/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecînd în ședință fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către

inculpatul Cioară Tudor, avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Cociu

Gheorghe, avocatul Durnea Andrei în numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Ilie,

Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Gajiu Gheorghe, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, în

cauza penală în privința lui:

Gajiu Gheorghe Valeriu, născut la 07

ianuarie 1995, originar și domiciliat în sat.

Logănești, r-nul Hîncești,

Țînțaru Valeriu Nicolae, născut la 16 aprilie

1992, originar și domiciliat în sat. Logănești, r-nul

Hîncești,

Rotaru Iurie Nicolae, născut la 18 mai 1994,

originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

Cioară Tudor Gheorghe, născut la 21 iulie

1990, originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

Doagă Gheorghe Tudor, născut la 13 martie

1995, originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

Roșca Ștefan Vasile, născut la 07 aprilie

1990, originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

1

Bujor Andrian Ion, născut la 11 aprilie 1993,

originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

Cociu Gheorghe Timofei, născut la 15 iunie

1989, originar și domiciliat în s. Logănești, r-nul

Hîncești,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 06.05.2014-03.04.2015;

- instanța de apel: 29.04.2015-15.12.2015;

- instanța de recurs: 04.04.2016-17.05.2016.

C O N S T A T Ă :

Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3)

Cod penal la 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și

Cioară Tudor au fost recunsocuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal la 4 (patru) ani închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat

pe un termen de probă de 4 ani pentru fiecare, obligîndu-i ca în termenul de probă să nu-

și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent;

Cociu Gheorghe învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3)

Cod penal a fost achitat, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii;

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și

Ciubotaru Ion în latura prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat în mod solidar

de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă

Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotaru Ruslan,

cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul

părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei;

Acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral s-a

respins ca neîntemeiată;

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și

Ciubotaru Ion, în latura prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca instanța

în ordinea procedurii civile să stabilească cuantumul despăgubirilor.

2

Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor și

Gajiu Gheorghe, în noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 0030, aflîndu-se în

fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, în loc public, acționînd cu

intenție, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare premeditată a

conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea

bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și

Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o purtare

batjocoritoare, cu aplicarea violenței, dînșii au aplicat lui Cebotari Ruslan, Ciubotaru

Ion și Ciubotaru Silvian, lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

iar lui Ciubotaru Silvian au aplicat lovituri cu o bîtă peste picioare ca să-l doboare la

pămînt, însă ultimul a reușit să-și mențină echilibrul.

În timpul altercației, Cebotari Ruslan, pentru a curma acțiunile huliganice și a respinge

atacurile, a somat verbal, ulterior văzînd că ultimii nu reacționează a folosit arma sa din

dotare, cu efectuarea în aer a trei împușcături de avertizare, însă aceștia și-au continuat

acțiunile lor huliganice. Atunci, inspectorul de sector al Inspectoratului de poliție

Hîncești, Gînu Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în uniforma de

polițist, a cerut insistent agresorilor să înceteze acțiunile lor huliganice, aceștia însă nu

se supuneau cerințelor legale. Urmare a cărui fapt, Gînu Vasile, împreună cu Grițuc

Oleg și alte persoane, cu scopul de a respinge acțiunile violente ale agresorilor și a nu

pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a menține ordinea

publică, au format un cordon întru izolarea ultimilor.

În rezultatul acțiunilor huliganice, lui Cebotari Ruslan, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 148”D” din 22.01.2014, i s-a cauzat traumă cranio -

cerebrală acută închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale;

echimoze la nivelul feței; defect marginal la dinții 1 pe maxilă din stînga și 1 pe maxilă

din dreapta; escoriații la nivelul antebrațului drept, care, în comun, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară, iar lui Ciubotaru

Silvian Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 194 din 13.01.2014,

s-a cauzat echimoză în regiunea lombară pe dreapta și coapsa dreapta, escoriații pe

ambele gambe și se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile inculpaților Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă

Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor au fost calificate în baza art.

287 alin.(3) Cod penal pe semnele: huliganismul, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților și altor persoane care

curmă actele huliganice, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect

pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Tot, în aceleași circumstanțe se învinuiește și Cociu Gheorghe, precum că, în

3

noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 0030, aflîndu-se în fața disco-barului

„Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, în loc public, acționînd cu intenție, împreună

cu Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan,

Bujor Andrian și Cioară Tudor, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare

premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind

manifestarea bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru

Silvian și Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o

purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței în privința acestora.

- procurorul, care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru

Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Cioară Tudor, și

Cociu Gheorghe să fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal cu stabilirea pedepselor a cîte 4 (patru) ani închisoare fiecăruia,

cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

În motivare apelului a invocat că, de către prima instanță corect au fost apreciate

probele în sensul stabilirii vinovăției inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară

Tudor, Rotaru, Gajiu Gheorghe, Bujor Andrian și Doagă Gheorghe privind comiterea de

către aceștia a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, însă neîntemeiat l-a

achitat pe inculpatul Cociu Gheorghe. Astfel, instanța de fond, n-a analizat sub toate

aspectele circumstanțele cauzei în ansamblul lor și a dat o apreciere greșită probelor

acumulate - fapt ce a atras după sine achitarea inculpatului Cociu Gheorghe or, nici nu

era necesară implicarea fizică a inculpatului Cociu Gheorghe pentru a califica fapta

conform art. 287 alin. (3) Cod penal întrucît în mod evident acesta prin îndemnul său a

instigat mulțimea să aplice lovituri, iar partea vătămată Cebotari Ruslan indică concret

momentul cînd inculpatul a strigat „omorîți-l” aceasta fiind după ce scosese arma și

făcuse somație inculpaților să se liniștească. În astfel de circumstanțe prima instanță

urma să dea apreciere acțiunilor și rolului fiecărui participant la comiterea infracțiunii.

Totodată instanța de fond eronat indică în sentință că martorul Morăraș Oleg nu l-a

văzut pe inculpatul Cociu Gheorghe la conflict, pe cînd în ședință de judecată martorul

Morăraș Oleg și Grițuc Oleg au indicat cu certitudine că inculpatul Cociu Gheorghe a

strigat: „omorîți-l”.

Cît privește condamnarea inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor,

Rotaru Iurie, Bujor Andrian și Doagă Gheorghe cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, acuzarea consideră că prezenta sentință este prea blîndă din considerentul că

instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de împrejurările în care a avut loc

infracțiunea.

- apărătorul Durnea Andrei în interesele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru

Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe, prin care a

4

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații să fie achitați pe motivul lipsei unui suport probator.

- inculpatului Cioară Tudor care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare în privința sa pe motiv că, nu a aplicat lovituri părților vătămate

și socoate că ei indică asupra sa doar datorită faptului că l-a apărat în discobar pe

Budeanu, adică nu i-a permis să mai lovească în el mai departe. Instanța de fond la

emiterea sentinței nu a luat în considerație declarațiile martorilor Bîtă Alexandru, care

nu a comunicat nimic despre el; declarațiile martorului Roșca Ecaterina, care a

confirmat cele spuse de el și declarațiile inculpaților, care au descris comportamentul

său și faptul că dînsul nu a fost implicat în conflict. Nimeni din martori audiați în

ședința de judecată nu a comunicat că inculpatul Cioară Tudor a aplicat careva lovituri

cu careva obiecte. Consideră că instanța de judecată la emiterea sentinței s-a bazat doar

pe presupunerile acuzatorului de stat și declarațiile persoanelor cointeresată pe dosar.

- avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților vătămate Cebotari Ruslan,

Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care în privința tuturor inculpaților să fie aplicate

pedepse reale cu închisoare în limitele sancțiunii prevăzută de norma legală prevăzută

de art.287 alin.(3) Cod penal și să fie admisă acțiunea civilă atît morală cît și materială

de la inculpați în favoarea părților vătămate Cebotari Ruslan de 83 133 lei (pagubă

materială 33 533 lei și paguba morală 50 000 lei), Ciubotaru Silvian suma de 41 000 lei

(pagubă materială 11 000 lei și paguba morală 30 000 lei) și Ciubotaru Ion suma de 37

913 lei (pagubă materială 7 913 lei și paguba morală 30 000 lei).

În susținerea apelului a invocat că:

- cuantumul despăgubirilor morale, admis de instanță față de părțile vătămate de

mai sus, îl consideră prea mic în raport cu suferințele și trăirile pe care le-au suportat

părțile vătămate în urma infracțiunii;

- instanța de fond neîntemeiat a admis în principiu latura materială a acțiunii civile,

or în cadrul examinării cauzei au fost prezentate toate cheltuielile probate suportate de

părțile vătămate. Toate cheltuielile au fost probate prin bonuri de plată, cecuri și altele.

- nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpaților cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei și cu achitarea inculpatului Cociu Gheorghe pe motiv că acțiunile

acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii.

Ce ține de pedeapsa inculpatului Gajiu Gheorghe, o consideră întemeiată și în

această parte sentința nu o contestă.

2015 au fost respinse, ca nefondate, apelurile apărătorului Durnea Andrei în interesele

inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor

Andrian, Gajiu Gheorghe și a inculpatului Cioară Tudor Gheorghe.

5

Apelurile procurorului și a avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților

vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, s-au admis parțial, casată

sentință în partea achitării lui Cociu Gheorghe, numirii pedepsei penale și în partea

încasării prejudiciului moral și pronunță în această parte o nouă hotărîre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Cociu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(3)

Cod penal la 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis.

Lui Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian,

Gajiu Gheorghe și Cioară Tudor recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute art. 287 alin.(3) Cod penal, l-i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen

de cîte 4 (patru) ani fiecărui, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis.

S-a încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă

Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe și Cioară Tudor dauna morală,

de la fiecare: în contul lui Cebotaru Ruslan cîte 5000 (cinci) mii lei, în contul lui

Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru Ion cîte 1000 (una)

mie lei.

În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

4.1. Instanța de apel, analizînd totalitatea de probe acumulate la cauza și

apreciindu-le, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a constatat:

Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor, Rotaru Iurie, Gajiu Gheorghe, Bujor

Andrian, Doagă Gheorghe și Cociu Gheorghe, în noaptea de 07 spre 08.01.2014,

aproximativ ora 003°, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul

Hîncești, adică într-un loc public, acționînd cu intenție, în prezența mai multor

persoane, manifestînd o neglijare premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de

necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, l-au

acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion și încălcînd grosolan

ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate ce s-a exprimat

printr-o purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței, dînșii au aplicat lui Cebotari

Ruslan, Ciubotaru Ion și Ciubotaru Silvian, lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului, iar lui Ciubotaru Silvian au aplicat lovituri cu o bîtă peste

picioare ca să-l doboare la pămînt, însă ultimul a reușit să-și mențină echilibrul.

În timpul altercației, Cebotari Ruslan, pentru a curma acțiunile huliganice și a

respinge atacurile, a somat verbal, ulterior văzînd că ultimii nu reacționează a folosit

arma sa din dotare, cu efectuarea în aer a trei împușcături de avertizare, însă aceștia

și-au continuat acțiunile lor huliganice. Atunci, inspectorul de sector al Inspectoratului

de poliție Hîncești, Gînu Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în

uniforma de polițist, a cerut insistent agresorilor să înceteze acțiunile lor huliganice,

6

aceștia însă nu se supuneau cerințelor legale. Urmare a cărui fapt, Gînu Vasile,

împreună cu Grițuc Oleg și alte persoane, cu scopul de a respinge acțiunile violente ale

agresorilor și a nu pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a

menține ordinea publică, au format un cordon întru izolarea ultimilor.

În rezultatul acțiunilor huliganice, lui Cebotari Ruslan, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 148”D” din 22.01.2014, s-a cauzat traumă cranio -

cerebrală acută închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale;

echimoze la nivelul feței; defect marginal la dinții 1 pe maxilă din stînga și 1 pe maxilă

din dreapta; escoriații la nivelul antebrațului drept, care, în comun, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară iar lui

Ciubotaru Silvian Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 194 din

13.01.2014, s-a cauzat echimoză în regiunea lombară pe dreapta și coapsa dreapta,

escoriații pe ambele gambe și se califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan,

Cioară Tudor, Rotaru Iurie, Gajiu Gheorghe, Bujor Andrian, Doagă Gheorghe și Cociu

Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul - adică acțiuni intenționate,

care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de

societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunere de rezistență

violentă reprezentanților autorității publice și altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și alte acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

deosebită obrăznicie, săvîrșite de către mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Necătînd la faptul, că inculpații, la urmărirea penală și în instanța de fond nu și-au

recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția lor a fost dovedită integral

prin declarațiile părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ionm Ciubotaru Silvian;

a martorilor Grițuc Oleg, Gînu Vasile, Morăraș Oleg, Bîtă Alexandru, Manic

Gheorghe, Munteanu Constantin, Doagă Ion, Ciopcic Alexandru, Roșca Ecaterina,

Mînzăraru Marcela inclusiv și probele materiale cum sunt:

 ordonanța de începere a urmăririi penale din 09.01.2014, conform

semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) CP (f.d.l);

 procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

sîvîrșirea infracțiunii din 08.01.2014, prin care partea vătămată Cebotaru Ruslan

solicită să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost

agresat fizic, fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți

ale corpului (f. d. 9)

 procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

sîvîrșirea infracțiunii din 13.01.2014, prin care partea vătămată Ciubotru Silviu solicită

să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost agresat

7

fizic fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale

corpului.(f. d. 10);

 procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

sîvîrșirea infracțiunii din 08.01.2014, prin care partea vătămată Ciubotaru Ion solicită

să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost agresat

fizic, fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale

corpului, (f. d. 11);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.01.2014, din care

rezultă că locul conflictului a fost unul public precum și cu acces larg publicului (f. d.

14-16);

 cererea părții vătămate Cebotari Ruslan din 08.01.2014, prin care a

solicitat să fie recunoscut în calitate de parte vătămată (f. d. 17);

 cererea părților vătămate Ciubotaru Silviu și Ciubotaru Ion din

13.01.2014, prin care a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte vătămată (f. d.

18-19);

 raportul de expertiză medico-legală nr,148/D din ianuarie 2014, prin care

la Cebotari Ruslan s-a constatat: traumă cranio-cerebrală acută închisă, manifestată

prin: comoție cerebrală, factura oaselor nazale, echimoze la nivelul feței, defect

marginal la dinții 1 pe maxilă din stingă și 1 pe maxilă din dreapta; excoriații la nivelul

antebrațului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, s-au calificat ca vătămare ușoară. (f. d. 65-67);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 195 din 10.01.2014, prin care la

Ciubotaru Ion s-a constatat că leziuni corporale vizibile lipsesc (f. d. 70);

 raportul de expertiză medico-legală nr.194 din 10.01.2014, prin care la

Ciubotaru Silvian s-a constatat echimoze în regiunea lombară pe dreapta și coapsa

dreaptă, excoriații pe ambele gambe, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur, se calificaă ca vătămare neînsemnată. (f. d. 71);

 copia listei colaboratorilor cu dreptul de port-armă permanent din

21.02.2013, unde partea vătămată Cebotari Ruslan deține un asemenea drept; (f. d.

369, Vol. II).

Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către Țînțaru Valeriu, Rotaru

Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe, Cioară Tudor și

Cociu Gheorghe, prin care dînșii nu au recunoscut vina, nu corespund adevărului șu

sunt depuse în încercarea de se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin

întreaga sistemă de probe analizată, care demonstrează cu certitudine vina lor în

comiterea infracțiunii imputate.

Mai mult ca atît, instanța de apel a considerat că inculpatul Țînțaru Valeriu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate lui, declarînd că, a lovit într-o

8

persoana, dar nu cunoaște în cine, iar prin declarațiile inculpaților Bujor Andrian și

Roșca Ștefan s-a demonstrat direct și vinovăția lui Gajiu Gheorghe, or ambii inculpați

au declarat că, inculpatul Gajiu Gheorghe și l-a lovit pe Cebotari Ruslan cu capul.

Colegiul penal a considerat nefondată concluzia instanței de fond precum că, în

acțiunile lui Cociu Gheorghe lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287

alin.(3) Cod penal pe motivul, că vinovăția acestuia în ședința de judecata nu a fost

stabilita sub nici un aspect, că fapta încriminată nu a fost săvîrșită de către aceasta,

deoarece argumentul dat este în deplină contradicție cu materialele cauzei și anume

declarațiile părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ion și Ciubotaru Silvian, unde

dînșii, fiind audiați, direct au indicat la inculpatul Cociu Gheorghe ca persoana care,

prin înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați, în noaptea de 07 spre 08.01.2014,

aproximativ ora 0030, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul

Hîncești, în loc public, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare

premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind

manifestarea bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru

Silvian și Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o

purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței în privința acestora.

Mai mult ca atît, instanța a conchis că aceste declarații parțial se confirmă prin

declarațiile inculpatului Bujor Andrian care a declarat că a auzit cum inculpatul Cociu

Gheorghe a strigat „ucideți-l”. În astfel de împrejurări, sentința a fost supusă casării cu

condamnarea lui Cociu Gheorghe în baza art. 287 alin.(3) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a concluzionat că

vinovăția inculpaților pentru comiterea huliganismului agravat încriminat și-a găsit

confirmare deplină prin declarațiile părții vătămate Cebotari Ruslan, depuse nemijlocit

în ședința de judecată, a instanței de fond cît și a celei de apel, care a indicat nemijlocit

asupra inculpatului Roșca Ștefan, care avea un obiect în mînă cu care îl lovea pe

Ciubotaru Silvian.

Tot din declarațiile acestuia s-a constatat că inculpatul Cioară Tudor, era

organizatorul la gloata care i-au atacat, întrucît în timp ce el îi explica lui Țînțaru

Valeriu că este colaborator de poliței, a fost lovit de către Gajiu Gheorghe cu capul în

față și de către Bujor Andrian cu pumnul, declarații ce coroborează cu declarațiile

martorului Grițuc Oleg, potrivit căruia toți inculpații au participat la bătaie; declarațiile

martorului Gînu Vasile, care personal i-a spus lui Cioară Tudor să se liniștească;

declarațiile martorului Morăraș Oleg care a declarat că Cioară Tudor striga cu cuvinte

necenzurate și se împingea în mulțimea în care se afla și Roșca Ștefan care de asemenea

aplica lovituri.

Cu toate că inculpatul Gajiu Gheorghe, în cadrul examinării cauze în instanța de

fond s-a sustras de a se prezenta în ședința de judecată, iar la urmărirea penală vina nu a

recunoscut-o, instanța de apel a conchis și participarea acestuia la conflictul dat, or din

9

declarațiile inculpatului Bujor Andrian, care a declarat că în timpul altercațiilor

inculpatul Gajiu Gheorghe l-a lovit pe Cebotari Ruslan. De asemenea și inculpatul

Roșca Ștefan a indicat la faptul că în timpul conflictului, inculpatul Gajiu lovea cu capul

în părțile vătămate. Suplimentar și partea vătămată Cebotari Ruslan a declarat că el

personal a fost lovit de către inculpatul Gajiu Gheorghe.

Din aceste considerente instanța de apel a constatat cu certitudine participarea

activă a inculpatului Gajiu Gheorghe la conflict prin aplicarea loviturilor părților

vătămate, precum și în situația aplicării bîtei de către ceilalți inculpați. Careva probe ce

ar indica la neparticiparea inculpatului Gajiu Gheorghe, nu au fost prezentate, și chiar

inculpații care au acționat în comun au indicat la acesta.

Respectiv și inculpatul Cioară Tudor a fost recunoscut nu numai de partea

vătămată, dar și de martorii audiați în cadrul conflictului, iar polițistul de sector, Gînu

Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în uniforma de polițist, audiat

ca martor a relatat că acesta era agitat, a cerut încetarea acțiunile huliganice, însă

Cioară Tudor se exprima cu cuvinte necenzurate, aplica lovituri și nu se supunea

cerințelor legale.

Instanța a menționat că, din cauza conflictului iscat, mulțimea a ieșit afară, fiind

sistată si activitatea disco - barului, precum din declarațiile martorului apărării Plăcintă

Gheorghe, care a declarat că era în drum cu un băiat și în ograda disco - barului, era o

mulțime de oameni, a auzit trei focuri de armă, apoi a intrat în ogradă să vadă ce se

întîmplă și acolo a văzut mulțimea care se băteau.

Astfel, Colegiul Penal nu a pus la îndoială implicarea inculpaților Țînțaru Valeriu,

Roșca Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor, Gajiu Gheorghe, Rotaru Iurie și Doagă

Gheorghe, deoarece toți martorii audiați au declarat că aceștia au fost implicați direct în

conflict și au aplicat lovituri. Însăși partea vătămată Cebotari Ruslan a declarat cu lux de

amănunte și a putut caracteriza chiar și hainele în care erau îmbrăcați inculpații.

Martorii audiați, Gînu Vasile, Grițuc Oleg, Morăraș Oleg, fiind martorii oculari au

indicat nemijlocit la inculpații Doagă Gheorghe, Țînșaru Valeriu, Cioară Tudor și

Rotaru Iurie.

Instanța de apel a conchis că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat au fost

analizate și examinate minuțios de către instanța de judecată, cu respectarea principiului

contradictorialității, iar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, apreciind

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei,

din punct de vedere al coroborării lor, a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor

infracționale și vinovăția tuturor inculpaților, adică a lui Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie,

Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian Gajiu Gheorghe, Cioară Tudor și Cociu

Gheorghe în faptele imputate, prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și combat

argumentele apelurile apărătorului Durnea Andrei și a inculpatului Cioară Tudor

precum că inculpații nu au comis huliganismul agravat încriminat lor.

10

Cît privește numirea pedepsei inculpaților de către instanța de fond, instanța de

apel a conchis că aceasta nu-și va atinge scopul de reeducare a acestora, deoarece nu au

recunoscut vinovăția, nu s-au căit de cele săvîrșite, a fost pusă în pericol viața și

sănătatea mai multor persoane prezente la disco - bar, la fel, obrăznicia cu care au fost

comise actele huliganice și că nu reacționau nici la somațiile lui Cebotari Ruslan de a se

liniști, care a tras cu arma sa, deținută legal, trei împușcături de avertizare, denotă

comportamentul social-periculos al inculpaților și lipsa de conștientizare a faptelor

săvîrșite, respectiv și necesitatea aplicării unei pedepse cu executare reală, pe art. 287

alin. (3) Cod penal, or prin aplicarea pedepsei cu executare reală urmează a fi restabilită

echitatea socială și în special prevenirea săvîrșirii unor noi infracțiuni din partea

inculpaților, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciare de tip semiînchis.

Instanța de apel a considerat necesar de admite parțial apelul avocatului Cobzac

Gheorghe în interesele părților vătămate privitor la acțiunea civilă înaintată de către

părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în privința

încasării daunei morale, din următoarele considerente:

Potrivit dispozitivului sentinței, instanța de fond indică că: ” acțiunea civilă

înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în

latura prejudiciului moral se admite parțial și se încasează, în mod solidar, de la

inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă

Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotari Ruslan,

cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul

părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei”, iar mai jos se indică

că, acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral se

respinge ca neîntemeiată.

În acest sens, deși potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.195 din

10.01.2014, la Ciubotaru Ion nu s-au depistat leziuni corporale vizibile, s-a constatat că

în privința ultimului, adică în privința părții vătămate Ciubotaru Ion inculpații de

asemenea au manifestat un comportament de o obrăznicie deosebită și o vădită lipsă de

respect, unii din ei chiar aplicîndu-i lovituri, cauzîndu-i dureri fizice.

De aceea instanța de apel a admis parțial apelul avocatului Cobzac Gheorghe în

interesele părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion privitor

la acțiunea civilă și a încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînșaru Valeriu, Rotaru

Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe Valeriu și Cioara

Tudor dauna morală, de la fiecare: în contul lui Cebotari Ruslan cîte 5000 (cinci) mii

lei, în contul lui Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru

Ion cîte 1000 (una) mie lei.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma de 50 000 lei

pretinsă de partea vătămată Cebotari Ruslan și suma de 30 000 lei pretinsă de părțile

11

vătămate Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, ținînd cont de prevederile art. 1423 Cod

civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice le apreciază instanța judecătorească, luînd în considerație circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vîrsta etc.), precum și statutul social al persoanei

vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material.

Astfel, în speță, dauna morală se exprimă prin faptul că părțile vătămate au

suportat suferințe morale și dureri fizice, în urma aplicării loviturilor de către inculpați.

Instanța de apel a mai menționat, indiferent de faptul că unii inculpați au

aplicat lovituri unor părți vătămate, iar alții - altor părți vătămate, dînșii vor

răspunde în comun pentru toate faptele comise, or, ei au acționat împreună și în

comun, astfel, trebuie să răspundă penal pentru toate faptele comise în comun și

împreună.

De asemenea, s-a menționat că, indiferent de faptul că doar unii inculpați au

aplicat lovituri cu bîta, adică cu un obiect adaptat pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății, unor părți vătămate, iar alții, - nu, dînșii vor răspunde în

comun pentru toate faptele comise, or, ei au acționat împreună și în comun,

cunoscînd că unii aplică lovituri cu bîta, astfel, trebuie să răspundă penal pentru

toate faptele comise în comun.

5.1 avocatul Durnea Andrei în numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie,

Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Gajiu Gheorghe, care invocînd

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea decizie

cu menținere sentinței.

În susținerea recursului indică:

- în cadrul urmării penale nu au fost acumulate probe pertinente ce ar duce prin

coroborarea lor la învinovățirea inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal, or inițial urmărirea penală a fost pornită în baza art.287 alin.

(2) Cod penal, ulterior înaintată învinuirea în baza art.287 alin.(3) Cod penal, adică

huliganism agravant, acțiunile inculpaților care au folosit un obiect dur contondent

(bîta) în scopul aplicării loviturilor supra părților vătămate;

- din circumstanțele cauzei nu se regăsește care anume sau concret inculpat ar fi

comis acțiunea, or fiecare inculpat își recunosc vina parțial, însă fiecare este răspunzător

de propriile acțiuni, astfel nimeni nu a negat că a fost prezenți în circumstanțele

producerii incidentului și au fost participanți la altercațiile care s-au produs, totodată

părțile vătămate au menționat că în timpul altercațiilor au fost prezente mai multe

12

persoane, iar a determina rolul fiecăruia este destul de complicat și a determina întreaga

responsabilitate pe inculpați este una greșită;

- inculpații au o vîrstă fragedă, pentru prima dată stau pe banca acuzaților, se

caracterizează pozitiv, duc un mod de viață corect și deja și-au creat și familii.

5.2 inculpatul Cioară Tudor, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și

10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În susținerea recursului invocă că:

- recunoaște vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal

și îi pare rău de cele întîmplate, a conștientizat că a încălcat legea și că a adus prejudiciu

părților vătămate și este de acord să participe la recuperarea acestuia;

- este de acord cu pedeapsa stabilită de instanța de fond care i-a dat o șansă să se

reeduce în sînul societății, fără a fi izolat de ea, alături de familie, pedeapsă ce o

consideră echitabilă și proporțională faptei comise.

- pedeapsa stabilită de către instanța de apel o consideră prea aspră, deoarece

anterior nu a fost judecat și se caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de apel nu

a luat în considerație faptul că părțile vătămate au fost inițiatorii conflictului și la

stabilirea pedepsei nu a cordat deplină eficiență prevederilor art.61 și 75 Cod penal.

5.3 avocatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Cociu Gheorghe, care

invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală solicită casarea

deciziei cu menținerea sentinței prin care Cociu Gheorghe a fost achitat de comiterea

infracțiunii imputate, deoarece fapta comisă de el nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea recursului indică:

- instanța de apel nu a luat în considerație că acuzarea adusă inculpatului Cociu

Gheorghe este una neîntemeiată și bazată pe presupuneri. Faptul aflării lui în seara

incidentului la disco-barul dat nu se exclude, însă simpla dresare or comentariul cu

îmbinarea de cuvinte ”îl ucide” sau ”ucideți-l” nu este indiciu pentru încriminarea

infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, or acesta a strigat în urma efectuării

împușcăturilor de somație din partea părții vătămate Cebotari Ruslan fără ca să-și deie

seama.

- părțile vătămate cît și martorii acuzării în declarațiile dat la urmărirea penală cît și

în instanțele de fond nu au indicat direct că inculpatul Cociu Gheorghe a comis

infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (3) Cod penal;

- instanța de apel nu a luat în considerație că inculpatul Cociu Gheorghe are grad

de invaliditate, suferă de diabet zaharat și are restricții dure în partea ce ține de munca

fizică, forța fizică ș.a., în caz de neîndeplinire a restricțiilor indicat poate cădea în comă.

solicitat respingerea acestora, deoarece motivele invocate nu au suport legal, iar instanța

de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor condamnaților în strictă conformitate cu

13

prevederile normelor de procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrat

la dosar, la determinarea pedepsei instanța a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au

stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61,75 Cod penal.

motivele invocate, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi admise, cu casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii

atacate și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul greșit a fost admis.

Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea

unei hotărîri ilegale.

Călăuzitoare în acest sens sunt și prevederile pct. 18 al Hotărîrii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 9 din 30.10.2009, "Cu privire la judecarea recursului ordinar în

cauza penală", în care se menționează că, instanța de recurs, la examinarea acestuia,

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept,

deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvîrșite, astfel ea cade sub controlul

instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci cînd se

constată ilegalități.

Conform art. 384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419

CPP, instanța de apel, judecind apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției respective.

Se semnalează că autorii recursurilor invocă ca temei de casare prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 8) și 10 Cod de procedură penală și anume: hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și

cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la recursul declarat de către avcatul Arcadie Șchiopu în numele

inculpatului Cociu Gheorghe, care a invocat ca temei de casare pct.8) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, manifestînd dezacordul cu stabilirea vinovăției acestuia în

14

comiterea infracțiunii imputate prin rechizitoriu de către instanța de apel, Colegiul îl

consideră întemeiat, cu prezența în decizia contestă a temeiului invocat.

Se constată că, instanța de apel, casînd sentința primei prin care Cociu Gheorghe

învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal a fost achitat,

din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii și

pronunțînd o hotărîre de condamnare a acestuia în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, nu a

examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv, cumulul de probe administrate,

nemijlocit verificate și just apreciate de prima instanță, conform art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

fiecărei probe în parte, în baza cărora instanța de fond a ajuns la concluzia de

nevinovăție a lui Cociu Gheorghe în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3)

Cod penal.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs concluzionează că, instanța de fond

corect a conchis că învinuirea adusă lui Cociu Gheorghe nu este bazată pe probe, ce ar

confirma vinovăția acestuia, or instanța de apel greșit a concluzionat că vinovăția lui

Cociu Gheorghe se confirmă prin declarațiile inculpatului Bujor Andrian care a declarat

că: ”a auzit cum inculpatul Cociu Gh. a strigat ”ucideți-l”, Cociu doar a strigat, nu

făcea nimic, în bătaie nu s-a implicat, a văzut cum se bat și a plecat acasă”, mai mult

ca atît în cadrul apelului martorul menționat a declarat că Cociu Gheorghe a strigat ”îi

ucide”, fapt confirmat și de ultimul care a mai menționat că, a strigat după ce au fost

efectuate împușcăturile de către partea vătămată Cebotari Ruslan.

Totodată, Colegiul reține că din declarațiile inculpaților, a martorilor cît și a

părților vătămate se confirmă doar faptul că Cociu Gheorghr doar a strigat, dar în

conflict nu a fost implicat, el doar se uita, mai mult ca atît, acesta pe unii din inculpați a

încercat să-i stopeze.

Tot aici, Colegiul va menționa că instanța de apel încadrînd acțiunile lui Cociu

Gheorghe în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganism agravant, adică acțiuni

intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunere de

rezistență violentă reprezentanților autorității publice și altor persoane care curmă

actele huliganice, precum și alte acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

deosebită obrăznicie, săvîrșite de către mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a omis faptul că potrivit

practicii judiciare instanțele de judecată vor ține seama că, acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu

pot să formeze de sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni

principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate

în dispoziția alin.(1) art.287 Cod penal: aplicarea violenței asupra persoanelor sau

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență

15

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită.

În acest context, concluzia instanței de apel privind condamnarea lui Cociu

Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod penal este una nefondată, iar instanța de fond,

printr-o apreciere justă a probelor invocate, corect a concluzionat asupra achitării

inculpatului Cociu Gheorghe de învinuirea comiterii infracțiunii imputate, luînd în

considerație totalitatea probelor care în ansamblu resping temeinicia învinuirii aduse de

organul de urmărire penală.

Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul

de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, soluțiile fiind

diferite, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Cociu Gheorghe în săvîrșirea

infracțiunii incriminate.

Tot aici, instanța de recurs remarcă că, procurorul nu a prezentat careva probe noi,

suplimentare, în favoarea acuzării, iar în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3)

Cod de procedură penală și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile omului,

sarcina probatoriului în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel

revine acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale (art.51, 53, 320 Cod de

procedură penală).

Astfel, fiind respectat principiul contradictorialității, instanța de apel a asigurat

posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea învinuirii aduse

lui Cociu Gheorghe, care a fost achitat de către prima instanță, ceea ce acuzatorul de stat

nu a făcut, iar instanța de apel eronat a dat o nouă interpretare a probelor existente la

caz, or apelul acuzatorului de stat în acest sens conține interpretarea probelor în formă

tendențioasă, fiind și unul formal cu invocarea probelor ce aparent indică la vinovăția

lui Cociu Gheorghe.

De asemenea Colegiul menționează că, de către instanța de apel la adoptarea

deciziei de condamnare în privința lui Cociu Gheorghe a omis și prevederile art. 417

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, neinvocînd conținutul dispozitivului sentinței în

privința acestuia.

Referitor la recurile ordinare declarate de avocatul Durnea Andrei în numele

inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor

Adrian și Gajiu Gheorghe și de inculpatul Cioară Tudor:

Colegiul remarcă că recurenții au invocat ca temeiuri de casare a deciziei instanței

de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, însă avocatul

Durnea Andrei în motivarea recursului, inițial, face o încercare de a convinge instanța

de recurs asupra greșitei încadrări de către instanțele de fond a acțiunilor inculpaților în

prevederile art.287 alin.(3) Cod penal și delimitarea acțiunilor acestora, ulterior

argumentînd că nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpaților de către instanța de

apel, considerînd-o prea aspră, solicitînd menținerea sentinței prin care inculpații

16

Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian au fost

recunsocuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art.

90 Cod penal pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de

4 ani pentru fiecare, iar Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.287 alin.(3) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Prin urmare, instanța de recurs se va expune doar în partea solicitării menținerii

sentinței considerînd că recursul avocatului Durnea Andrei în această parte este unul

fondat, în raport cu decizia instanței de apel referitor la aplicarea pedepselor mai aspre

inculpaților, solicitare invocată prin recursul declarat și de către inculpatul Cioară

Tudor, care recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, menționînd că la

aplicarea pedepsei instanța de apel a ignorat prevederile art.61, 75 Cod penal, nu au

respectat criteriile generale de individualizare a acesteia, ceea ce este contrar

principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, pe cînd prima

instanță, reținînd circumstanțele atenuante prezente în cauză, corect a constatat că există

posibilitatea corectării și reeducării inculpatului fără privarea lui de libertate.

Conform art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs conchide că, motivele invocate de recurenți referitor la

individualizarea pedepsei, sunt întemeiate și au aplicabilitate în privința inculpaților.

Din sumarul recursurilor rezultă că, autorii acestora sunt de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților, însă critică decizia instanței de apel prin care s-a casat sentința, în partea

pedepsei fiind exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel considerînd-o

neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei.

Lecturînd textul deciziei recurate, instanța de apel a considerat oportun de a

dispune executarea reală a pedepsei cu închisoare de către inculpații Țînțaru Valeriu,

Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor și stabilirea

unui nou termen de pedeapsă lui Gajiu Gheorghe, mai aspru decît cel stabilit de prima

instanță, deoarece pedeapsa aplicată de către instanța de fond nu-și va atinge scopul de

reeducare a inculpaților, deoarece nu au recunoscut vinovăția, nu s-au căit de cele

săvîrșite, a fost pusă în pericol viața și sănătatea mai multor persoane prezente la disco -

bar, la fel, obrăznicia cu care au fost comise actele huliganice și că nu reacționau nici la

somațiile lui Cebotari Ruslan de a se liniști, care a tras cu arma sa, deținută legal, trei

împușcături de avertizare, denotă comportamentul social-periculos al inculpaților și

lipsa de conștientizare a faptelor săvîrșite, or prin aplicarea pedepsei cu executare reală

17

urmează a fi restabilită echitatea socială și în special prevenirea săvîrșirii unor noi

infracțiuni din partea inculpaților, astfel, pedeapsa stabilită de prima instanță fiind

neechitabilă în raport cu gradul pericolului social al faptei comise și personalitatea

inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian

și Cioară Tudor.

Analizînd decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în prezenta

speță, Colegiul penal consideră că, soluția instanței de apel este neîntemeiată, la

adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile art. 75 alin. (1) și (2)

Cod penal, care stipulează că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părtii generale a prezentului

cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrsite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvîrsirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, criteriile generale

de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de

care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Așadar, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice

o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost

condamnată. In același rînd, după caz, instanța este în drept de a aplica și prevederile

Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu

sunt careva impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au

săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît și din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este

echitabilă cînd impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale

cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci cînd este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

18

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de către condamnat, precum și de alte

persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blîndă

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și

nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel la individualizarea pedepsei

inculpaților nu a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a

pedepsei.

Totodată, din conținutul părții descriptive a sentinței, Colegiul atestă că la

stabilirea pedepsei inculpaților, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, ce se clasifică ca gravă, de faptul că inculpații nu au recunoscut vina. La

circumstanțele cauzei, ca atenuante conform art. 76 Cod penal se atestă că inculpații

pentru prima dată au comis o infracțiune, toți au loc permanent de trai, se caracterizează

pozitiv, vîrsta tînără a acestora. Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au

fost stabilite în cauza dată. În privința inculpatului Gajiu Gheorghe instanța de fond a

luat în considerație faptul că acesta s-a sustras de a se prezenta în instanța de judecată

fiind necesară anunțarea în căutare și a considerat necesar de a-i aplica pedeapsa cu

închisoare reală pe un terme de 3 ani.

Avînd ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, Colegiul penal consideră

că prima instanță întemeiat a concluzionat, că este rațional de a stabili inculpaților

Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Cioară

Tudor o pedeapsă neprivativă de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În acest context, art. 90 alin. (1) Cod penal, în vigoare la momentul judecării

cauzei, stipula că dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și

de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă, iar aceste prevederi

potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu împiedică de a fi aplicate și în cazul

persoanelor care au săvîrșit infracțiuni grave.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, continuînd operațiunea de individualizare cu privire la

săvîrșirea infracțiunii, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel,

suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de

19

judecată posibilitatea ca, pe lîngă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și

asupra modului de executare.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi

atins și fără executarea acesteia.

Derivînd din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infractiunii

prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la

prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru infracțiunile

săvîrșite cu intenție ce nu depășește 5 ani.

La circumstanțele cauzei ca atenuante, conform art. 76 Cod penal, în privința

inculpaților au fost reținute de către instanța de fond, faptul că anterior inculpații nu au

fost condamnați, se caracterizează pozitiv la locul de trai. Circumstanțe agravante

conform art. 77 Cod penal nu au fost stabilite în cauza dată.

Cît privește persoana celor vinovați, din materialele cauzei reiese că inculpații în

societate au un comportament normal, totodată plîngeri și încălcări de ordin public în

privința acestora, potrivit informațiilor de la locul de trai nu au parvenit.

De asemenea Colegiul reține că, datele ce caracterizează pozitiv persoana celui

vinovat în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei pot fi recunoscute ca

circumstanțe ce atenuează pedeapsa, chiar și în cazul cînd ele nu sunt prevăzute ca atare

în art.76 Cod penal.

Mai mult, Colegiul mai amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art.

90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia pînă la săvîrșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara

paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului, ceea ce în cauza deferită

judecății s-a constatat.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într- un

caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu periculozitatea

infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii;

- motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

La caz, așa cum rezultă din textul sentinței, instanța de fond și-a motivat

20

dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate inc ulpaților

menționînd că dînșii se pot îndrepta fără a executa real pedeapsa închisorii, ceea ce se

consideră de către instanța de recurs drept o concluzie justificată.

Ținînd cont de toate împrejurările cauzei, avînd în vedere atît principiul

umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cît și prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal,

instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu

închisoarea de către inculpații Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca

Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor, iar instanța de fond just a conchis de aplica în

privința acestora prevederile art. 90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat

executarea pedepsei pe termen de probă, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei

norme nu se atestă, totodată instanța de fond pronunțîndu-se întemeiat și în privința

aplicării pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani cu executare în privința inculpatului

Gajiu Gheorghe, care s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de fond.

Colegiul va menționa și faptul că potrivit deciziei, sentința a fost casată și în latura

civilă fiind încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie,

Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe Valeriu și Cioara

Tudor dauna morală, de la fiecare: în contul lui Cebotari Ruslan cîte 5000 (cinci) mii

lei, în contul lui Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru Ion

cîte 1000 (una) mie lei, totodată instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma

de 50 000 lei pretinsă de partea vătămată Cebotari Ruslan și suma de 30 000 lei pretinsă

de părțile vătămate Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion.

Însă, luînd în considerație că instanța de recurs este solidară cu sentința, prin care

Cociu Gheorghe a fost achitat, iar în privința părții vătămate Ciubotaru Ion careva

leziuni sau vătămări corporale nu s-au atestat, Colegiul penal consideră instanța de fond

dispunînd încasarea în mod solidar, de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu,

Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul

părții vătămate Cebotari Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și

cinci mii) lei și în beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece

mii) lei, de asemenea respingînd ca neîntemeiată acțiuinea civilă înaintată de Ciubotaru

Ion privind încasarea prejudiciului moral, a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a

complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare,

care este una rezonabilă și echitabilă, avînd în vedere, în principal, criteriile referitoare

la consecințele pe care le-a avut de suferit parțile vătămate în urma acțiunilor

inculpaților.

Totodată, instanța de fond corect a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de

părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, în latura

prejudiciului material, urmînd ca instanța în ordinea procedurii civile să stabilească

cuantumul despăgubirilor.

21

Prin urmare, Colegiul constată că starea de fapt și de drept stabilită în sentință

concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate de prima instanță, astfel

hotărîrea primei instanțe corespunde totalmente cerințelor legii.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursurile și stabilind prezența temeiurilor prevăzute la art.427 Cod de

procedură penală, urmează să caseze hotărîrea instanței de apel cu menținerea hotărîrii

primei instanțe.

În astfel de condiții, Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă recurenții,

sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce determină de a

admite recursurile, casînd decizia instanței de apel, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Cioară Tudor, avocatul

Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Cociu Gheorghe, avocatul Durnea Andrei în

numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Ilie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor

Andrian și Gajiu Gheorghe, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cociu Gheorghe,

Țînțaru Valeriu, Rotaru Ilie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Cioară

Tudor și Gajiu Gheorghe, pe motiv că apelul a fost greșit admis.

Menține sentința Judecătoriei Hîncești din 03 aprilie 2015, prin care:

Cociu Gheorghe, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(3)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii.

Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3)

Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și

Cioară Tudor au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal la 4 (patru) ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe

termen de probă de 4 ani pentru fiecare, obligîndu-i ca în termenul de probă să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și

Ciubotaru Ion în latura prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat în mod

solidar, de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor,

22

Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotaru

Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în

beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei.

Acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral s-a

respins ca neîntemeiată.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și

Cibotaru Ion, în latura prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca instanța

în ordinea procedurii civile să stabilească cuantumul despăgubirilor.

Decizia este irevocabilă.

Decizia publicată integral la 16 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

23