1ra-945/16 — Art. 287 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03 aprilie 2015: Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor au fost recunsocuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani pentru fiecare, obligîndu-i ca în termenul de probă să nu- și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent; Cociu Gheorghe învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal a fost achitat, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii; Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în latura prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat în mod solidar de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotaru Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei; Acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată; Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, în latura prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca instanța în ordinea procedurii civile să stabilească cuantumul despăgubirilor.

Pentru a se pronunța cu sentința instanța de fond a constatat că, Țînțaru 2 Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor și Gajiu Gheorghe, în noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 0030, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, în loc public, acționînd cu intenție, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței, dînșii au aplicat lui Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ion și Ciubotaru Silvian, lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar lui Ciubotaru Silvian au aplicat lovituri cu o bîtă peste picioare ca să-l doboare la pămînt, însă ultimul a reușit să-și mențină echilibrul. În timpul altercației, Cebotari Ruslan, pentru a curma acțiunile huliganice și a respinge atacurile, a somat verbal, ulterior văzînd că ultimii nu reacționează a folosit arma sa din dotare, cu efectuarea în aer a trei împușcături de avertizare, însă aceștia și-au continuat acțiunile lor huliganice. Atunci, inspectorul de sector al Inspectoratului de poliție Hîncești, Gînu Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în uniforma de polițist, a cerut insistent agresorilor să înceteze acțiunile lor huliganice, aceștia însă nu se supuneau cerințelor legale. Urmare a cărui fapt, Gînu Vasile, împreună cu Grițuc Oleg și alte persoane, cu scopul de a respinge acțiunile violente ale agresorilor și a nu pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a menține ordinea publică, au format un cordon întru izolarea ultimilor. În rezultatul acțiunilor huliganice, lui Cebotari Ruslan, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 148”D” din 22.01.2014, i s-a cauzat traumă cranio - cerebrală acută închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; echimoze la nivelul feței; defect marginal la dinții 1 pe maxilă din stînga și 1 pe maxilă din dreapta; escoriații la nivelul antebrațului drept, care, în comun, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară, iar lui Ciubotaru Silvian Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 194 din 13.01.2014, s-a cauzat echimoză în regiunea lombară pe dreapta și coapsa dreapta, escoriații pe ambele gambe și se califică ca vătămare neînsemnată. Acțiunile inculpaților Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor au fost calificate în baza art. 287 alin.(3) Cod penal pe semnele: huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților și altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Tot, în aceleași circumstanțe se învinuiește și Cociu Gheorghe, precum că, în 3 noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 0030, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, în loc public, acționînd cu intenție, împreună cu Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței în privința acestora.

Nefiind de acord cu sentința apeluri au declarat: - procurorul, care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Cioară Tudor, și Cociu Gheorghe să fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal cu stabilirea pedepselor a cîte 4 (patru) ani închisoare fiecăruia, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. În motivare apelului a invocat că, de către prima instanță corect au fost apreciate probele în sensul stabilirii vinovăției inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor, Rotaru, Gajiu Gheorghe, Bujor Andrian și Doagă Gheorghe privind comiterea de către aceștia a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, însă neîntemeiat l-a achitat pe inculpatul Cociu Gheorghe. Astfel, instanța de fond, n-a analizat sub toate aspectele circumstanțele cauzei în ansamblul lor și a dat o apreciere greșită probelor acumulate - fapt ce a atras după sine achitarea inculpatului Cociu Gheorghe or, nici nu era necesară implicarea fizică a inculpatului Cociu Gheorghe pentru a califica fapta conform art. 287 alin. (3) Cod penal întrucît în mod evident acesta prin îndemnul său a instigat mulțimea să aplice lovituri, iar partea vătămată Cebotari Ruslan indică concret momentul cînd inculpatul a strigat „omorîți-l” aceasta fiind după ce scosese arma și făcuse somație inculpaților să se liniștească. În astfel de circumstanțe prima instanță urma să dea apreciere acțiunilor și rolului fiecărui participant la comiterea infracțiunii. Totodată instanța de fond eronat indică în sentință că martorul Morăraș Oleg nu l-a văzut pe inculpatul Cociu Gheorghe la conflict, pe cînd în ședință de judecată martorul Morăraș Oleg și Grițuc Oleg au indicat cu certitudine că inculpatul Cociu Gheorghe a strigat: „omorîți-l”. Cît privește condamnarea inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor, Rotaru Iurie, Bujor Andrian și Doagă Gheorghe cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, acuzarea consideră că prezenta sentință este prea blîndă din considerentul că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de împrejurările în care a avut loc infracțiunea. - apărătorul Durnea Andrei în interesele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe, prin care a 4 solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați pe motivul lipsei unui suport probator. - inculpatului Cioară Tudor care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa pe motiv că, nu a aplicat lovituri părților vătămate și socoate că ei indică asupra sa doar datorită faptului că l-a apărat în discobar pe Budeanu, adică nu i-a permis să mai lovească în el mai departe. Instanța de fond la emiterea sentinței nu a luat în considerație declarațiile martorilor Bîtă Alexandru, care nu a comunicat nimic despre el; declarațiile martorului Roșca Ecaterina, care a confirmat cele spuse de el și declarațiile inculpaților, care au descris comportamentul său și faptul că dînsul nu a fost implicat în conflict. Nimeni din martori audiați în ședința de judecată nu a comunicat că inculpatul Cioară Tudor a aplicat careva lovituri cu careva obiecte. Consideră că instanța de judecată la emiterea sentinței s-a bazat doar pe presupunerile acuzatorului de stat și declarațiile persoanelor cointeresată pe dosar. - avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care în privința tuturor inculpaților să fie aplicate pedepse reale cu închisoare în limitele sancțiunii prevăzută de norma legală prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal și să fie admisă acțiunea civilă atît morală cît și materială de la inculpați în favoarea părților vătămate Cebotari Ruslan de 83 133 lei (pagubă materială 33 533 lei și paguba morală 50 000 lei), Ciubotaru Silvian suma de 41 000 lei (pagubă materială 11 000 lei și paguba morală 30 000 lei) și Ciubotaru Ion suma de 37 913 lei (pagubă materială 7 913 lei și paguba morală 30 000 lei). În susținerea apelului a invocat că: - cuantumul despăgubirilor morale, admis de instanță față de părțile vătămate de mai sus, îl consideră prea mic în raport cu suferințele și trăirile pe care le-au suportat părțile vătămate în urma infracțiunii; - instanța de fond neîntemeiat a admis în principiu latura materială a acțiunii civile, or în cadrul examinării cauzei au fost prezentate toate cheltuielile probate suportate de părțile vătămate. Toate cheltuielile au fost probate prin bonuri de plată, cecuri și altele. - nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpaților cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și cu achitarea inculpatului Cociu Gheorghe pe motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii. Ce ține de pedeapsa inculpatului Gajiu Gheorghe, o consideră întemeiată și în această parte sentința nu o contestă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015 au fost respinse, ca nefondate, apelurile apărătorului Durnea Andrei în interesele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe și a inculpatului Cioară Tudor Gheorghe. 5 Apelurile procurorului și a avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, s-au admis parțial, casată sentință în partea achitării lui Cociu Gheorghe, numirii pedepsei penale și în partea încasării prejudiciului moral și pronunță în această parte o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Cociu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. Lui Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe și Cioară Tudor recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute art. 287 alin.(3) Cod penal, l-i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de cîte 4 (patru) ani fiecărui, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. S-a încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe și Cioară Tudor dauna morală, de la fiecare: în contul lui Cebotaru Ruslan cîte 5000 (cinci) mii lei, în contul lui Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru Ion cîte 1000 (una) mie lei. În rest, sentința s-a menținut fără modificări. 4.1. Instanța de apel, analizînd totalitatea de probe acumulate la cauza și apreciindu-le, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a constatat: Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor, Rotaru Iurie, Gajiu Gheorghe, Bujor Andrian, Doagă Gheorghe și Cociu Gheorghe, în noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 003°, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, adică într-un loc public, acționînd cu intenție, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, l-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion și încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate ce s-a exprimat printr-o purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței, dînșii au aplicat lui Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ion și Ciubotaru Silvian, lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar lui Ciubotaru Silvian au aplicat lovituri cu o bîtă peste picioare ca să-l doboare la pămînt, însă ultimul a reușit să-și mențină echilibrul. În timpul altercației, Cebotari Ruslan, pentru a curma acțiunile huliganice și a respinge atacurile, a somat verbal, ulterior văzînd că ultimii nu reacționează a folosit arma sa din dotare, cu efectuarea în aer a trei împușcături de avertizare, însă aceștia și-au continuat acțiunile lor huliganice. Atunci, inspectorul de sector al Inspectoratului de poliție Hîncești, Gînu Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în uniforma de polițist, a cerut insistent agresorilor să înceteze acțiunile lor huliganice, 6 aceștia însă nu se supuneau cerințelor legale. Urmare a cărui fapt, Gînu Vasile, împreună cu Grițuc Oleg și alte persoane, cu scopul de a respinge acțiunile violente ale agresorilor și a nu pune în pericol iminent viața și sănătatea victimelor, precum și a menține ordinea publică, au format un cordon întru izolarea ultimilor. În rezultatul acțiunilor huliganice, lui Cebotari Ruslan, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 148”D” din 22.01.2014, s-a cauzat traumă cranio - cerebrală acută închisă manifestată prin comoție cerebrală; fractura oaselor nazale; echimoze la nivelul feței; defect marginal la dinții 1 pe maxilă din stînga și 1 pe maxilă din dreapta; escoriații la nivelul antebrațului drept, care, în comun, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară iar lui Ciubotaru Silvian Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 194 din 13.01.2014, s-a cauzat echimoză în regiunea lombară pe dreapta și coapsa dreapta, escoriații pe ambele gambe și se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Cioară Tudor, Rotaru Iurie, Gajiu Gheorghe, Bujor Andrian, Doagă Gheorghe și Cociu Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul - adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorității publice și altor persoane care curmă actele huliganice, precum și alte acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie, săvîrșite de către mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Necătînd la faptul, că inculpații, la urmărirea penală și în instanța de fond nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția lor a fost dovedită integral prin declarațiile părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ionm Ciubotaru Silvian; a martorilor Grițuc Oleg, Gînu Vasile, Morăraș Oleg, Bîtă Alexandru, Manic Gheorghe, Munteanu Constantin, Doagă Ion, Ciopcic Alexandru, Roșca Ecaterina, Mînzăraru Marcela inclusiv și probele materiale cum sunt:  ordonanța de începere a urmăririi penale din 09.01.2014, conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) CP (f.d.l);  procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru sîvîrșirea infracțiunii din 08.01.2014, prin care partea vătămată Cebotaru Ruslan solicită să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost agresat fizic, fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului (f. d. 9)  procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru sîvîrșirea infracțiunii din 13.01.2014, prin care partea vătămată Ciubotru Silviu solicită să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost agresat 7 fizic fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului.(f. d. 10);  procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru sîvîrșirea infracțiunii din 08.01.2014, prin care partea vătămată Ciubotaru Ion solicită să fie atrași la răspundere penală persoanele necunoscute, pe faptul că a fost agresat fizic, fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, (f. d. 11);  procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.01.2014, din care rezultă că locul conflictului a fost unul public precum și cu acces larg publicului (f. d. 14-16);  cererea părții vătămate Cebotari Ruslan din 08.01.2014, prin care a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte vătămată (f. d. 17);  cererea părților vătămate Ciubotaru Silviu și Ciubotaru Ion din 13.01.2014, prin care a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte vătămată (f. d. 18-19);  raportul de expertiză medico-legală nr,148/D din ianuarie 2014, prin care la Cebotari Ruslan s-a constatat: traumă cranio-cerebrală acută închisă, manifestată prin: comoție cerebrală, factura oaselor nazale, echimoze la nivelul feței, defect marginal la dinții 1 pe maxilă din stingă și 1 pe maxilă din dreapta; excoriații la nivelul antebrațului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, s-au calificat ca vătămare ușoară. (f. d. 65-67);  raportul de expertiză medico-legală nr. 195 din 10.01.2014, prin care la Ciubotaru Ion s-a constatat că leziuni corporale vizibile lipsesc (f. d. 70);  raportul de expertiză medico-legală nr.194 din 10.01.2014, prin care la Ciubotaru Silvian s-a constatat echimoze în regiunea lombară pe dreapta și coapsa dreaptă, excoriații pe ambele gambe, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, se calificaă ca vătămare neînsemnată. (f. d. 71);  copia listei colaboratorilor cu dreptul de port-armă permanent din 21.02.2013, unde partea vătămată Cebotari Ruslan deține un asemenea drept; (f. d. 369, Vol. II). Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe, Cioară Tudor și Cociu Gheorghe, prin care dînșii nu au recunoscut vina, nu corespund adevărului șu sunt depuse în încercarea de se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin întreaga sistemă de probe analizată, care demonstrează cu certitudine vina lor în comiterea infracțiunii imputate. Mai mult ca atît, instanța de apel a considerat că inculpatul Țînțaru Valeriu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate lui, declarînd că, a lovit într-o 8 persoana, dar nu cunoaște în cine, iar prin declarațiile inculpaților Bujor Andrian și Roșca Ștefan s-a demonstrat direct și vinovăția lui Gajiu Gheorghe, or ambii inculpați au declarat că, inculpatul Gajiu Gheorghe și l-a lovit pe Cebotari Ruslan cu capul. Colegiul penal a considerat nefondată concluzia instanței de fond precum că, în acțiunile lui Cociu Gheorghe lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal pe motivul, că vinovăția acestuia în ședința de judecata nu a fost stabilita sub nici un aspect, că fapta încriminată nu a fost săvîrșită de către aceasta, deoarece argumentul dat este în deplină contradicție cu materialele cauzei și anume declarațiile părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Ion și Ciubotaru Silvian, unde dînșii, fiind audiați, direct au indicat la inculpatul Cociu Gheorghe ca persoana care, prin înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați, în noaptea de 07 spre 08.01.2014, aproximativ ora 0030, aflîndu-se în fața disco-barului „Cristi” din s. Stolniceni, raionul Hîncești, în loc public, în prezența mai multor persoane, manifestînd o neglijare premeditată a conduitei în societate, dînd dovadă de necuviință și neobrăzare, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, i-au acostat pe Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion și, încălcînd grosolan ordinea publică, ce s-a exprimat printr-o purtare batjocoritoare, cu aplicarea violenței în privința acestora. Mai mult ca atît, instanța a conchis că aceste declarații parțial se confirmă prin declarațiile inculpatului Bujor Andrian care a declarat că a auzit cum inculpatul Cociu Gheorghe a strigat „ucideți-l”. În astfel de împrejurări, sentința a fost supusă casării cu condamnarea lui Cociu Gheorghe în baza art. 287 alin.(3) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a concluzionat că vinovăția inculpaților pentru comiterea huliganismului agravat încriminat și-a găsit confirmare deplină prin declarațiile părții vătămate Cebotari Ruslan, depuse nemijlocit în ședința de judecată, a instanței de fond cît și a celei de apel, care a indicat nemijlocit asupra inculpatului Roșca Ștefan, care avea un obiect în mînă cu care îl lovea pe Ciubotaru Silvian. Tot din declarațiile acestuia s-a constatat că inculpatul Cioară Tudor, era organizatorul la gloata care i-au atacat, întrucît în timp ce el îi explica lui Țînțaru Valeriu că este colaborator de poliței, a fost lovit de către Gajiu Gheorghe cu capul în față și de către Bujor Andrian cu pumnul, declarații ce coroborează cu declarațiile martorului Grițuc Oleg, potrivit căruia toți inculpații au participat la bătaie; declarațiile martorului Gînu Vasile, care personal i-a spus lui Cioară Tudor să se liniștească; declarațiile martorului Morăraș Oleg care a declarat că Cioară Tudor striga cu cuvinte necenzurate și se împingea în mulțimea în care se afla și Roșca Ștefan care de asemenea aplica lovituri. Cu toate că inculpatul Gajiu Gheorghe, în cadrul examinării cauze în instanța de fond s-a sustras de a se prezenta în ședința de judecată, iar la urmărirea penală vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis și participarea acestuia la conflictul dat, or din 9 declarațiile inculpatului Bujor Andrian, care a declarat că în timpul altercațiilor inculpatul Gajiu Gheorghe l-a lovit pe Cebotari Ruslan. De asemenea și inculpatul Roșca Ștefan a indicat la faptul că în timpul conflictului, inculpatul Gajiu lovea cu capul în părțile vătămate. Suplimentar și partea vătămată Cebotari Ruslan a declarat că el personal a fost lovit de către inculpatul Gajiu Gheorghe. Din aceste considerente instanța de apel a constatat cu certitudine participarea activă a inculpatului Gajiu Gheorghe la conflict prin aplicarea loviturilor părților vătămate, precum și în situația aplicării bîtei de către ceilalți inculpați. Careva probe ce ar indica la neparticiparea inculpatului Gajiu Gheorghe, nu au fost prezentate, și chiar inculpații care au acționat în comun au indicat la acesta. Respectiv și inculpatul Cioară Tudor a fost recunoscut nu numai de partea vătămată, dar și de martorii audiați în cadrul conflictului, iar polițistul de sector, Gînu Vasile, fiind în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în uniforma de polițist, audiat ca martor a relatat că acesta era agitat, a cerut încetarea acțiunile huliganice, însă Cioară Tudor se exprima cu cuvinte necenzurate, aplica lovituri și nu se supunea cerințelor legale. Instanța a menționat că, din cauza conflictului iscat, mulțimea a ieșit afară, fiind sistată si activitatea disco - barului, precum din declarațiile martorului apărării Plăcintă Gheorghe, care a declarat că era în drum cu un băiat și în ograda disco - barului, era o mulțime de oameni, a auzit trei focuri de armă, apoi a intrat în ogradă să vadă ce se întîmplă și acolo a văzut mulțimea care se băteau. Astfel, Colegiul Penal nu a pus la îndoială implicarea inculpaților Țînțaru Valeriu, Roșca Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor, Gajiu Gheorghe, Rotaru Iurie și Doagă Gheorghe, deoarece toți martorii audiați au declarat că aceștia au fost implicați direct în conflict și au aplicat lovituri. Însăși partea vătămată Cebotari Ruslan a declarat cu lux de amănunte și a putut caracteriza chiar și hainele în care erau îmbrăcați inculpații. Martorii audiați, Gînu Vasile, Grițuc Oleg, Morăraș Oleg, fiind martorii oculari au indicat nemijlocit la inculpații Doagă Gheorghe, Țînșaru Valeriu, Cioară Tudor și Rotaru Iurie. Instanța de apel a conchis că, toate probele prezentate de acuzatorul de stat au fost analizate și examinate minuțios de către instanța de judecată, cu respectarea principiului contradictorialității, iar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al coroborării lor, a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția tuturor inculpaților, adică a lui Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian Gajiu Gheorghe, Cioară Tudor și Cociu Gheorghe în faptele imputate, prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și combat argumentele apelurile apărătorului Durnea Andrei și a inculpatului Cioară Tudor precum că inculpații nu au comis huliganismul agravat încriminat lor. 10 Cît privește numirea pedepsei inculpaților de către instanța de fond, instanța de apel a conchis că aceasta nu-și va atinge scopul de reeducare a acestora, deoarece nu au recunoscut vinovăția, nu s-au căit de cele săvîrșite, a fost pusă în pericol viața și sănătatea mai multor persoane prezente la disco - bar, la fel, obrăznicia cu care au fost comise actele huliganice și că nu reacționau nici la somațiile lui Cebotari Ruslan de a se liniști, care a tras cu arma sa, deținută legal, trei împușcături de avertizare, denotă comportamentul social-periculos al inculpaților și lipsa de conștientizare a faptelor săvîrșite, respectiv și necesitatea aplicării unei pedepse cu executare reală, pe art. 287 alin. (3) Cod penal, or prin aplicarea pedepsei cu executare reală urmează a fi restabilită echitatea socială și în special prevenirea săvîrșirii unor noi infracțiuni din partea inculpaților, sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. Instanța de apel a considerat necesar de admite parțial apelul avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților vătămate privitor la acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în privința încasării daunei morale, din următoarele considerente: Potrivit dispozitivului sentinței, instanța de fond indică că: ” acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în latura prejudiciului moral se admite parțial și se încasează, în mod solidar, de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotari Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei”, iar mai jos se indică că, acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral se respinge ca neîntemeiată. În acest sens, deși potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.195 din 10.01.2014, la Ciubotaru Ion nu s-au depistat leziuni corporale vizibile, s-a constatat că în privința ultimului, adică în privința părții vătămate Ciubotaru Ion inculpații de asemenea au manifestat un comportament de o obrăznicie deosebită și o vădită lipsă de respect, unii din ei chiar aplicîndu-i lovituri, cauzîndu-i dureri fizice. De aceea instanța de apel a admis parțial apelul avocatului Cobzac Gheorghe în interesele părților vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion privitor la acțiunea civilă și a încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînșaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe Valeriu și Cioara Tudor dauna morală, de la fiecare: în contul lui Cebotari Ruslan cîte 5000 (cinci) mii lei, în contul lui Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru Ion cîte 1000 (una) mie lei. Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma de 50 000 lei pretinsă de partea vătămată Cebotari Ruslan și suma de 30 000 lei pretinsă de părțile 11 vătămate Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, ținînd cont de prevederile art. 1423 Cod civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luînd în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vîrsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material. Astfel, în speță, dauna morală se exprimă prin faptul că părțile vătămate au suportat suferințe morale și dureri fizice, în urma aplicării loviturilor de către inculpați. Instanța de apel a mai menționat, indiferent de faptul că unii inculpați au aplicat lovituri unor părți vătămate, iar alții - altor părți vătămate, dînșii vor răspunde în comun pentru toate faptele comise, or, ei au acționat împreună și în comun, astfel, trebuie să răspundă penal pentru toate faptele comise în comun și împreună. De asemenea, s-a menționat că, indiferent de faptul că doar unii inculpați au aplicat lovituri cu bîta, adică cu un obiect adaptat pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, unor părți vătămate, iar alții, - nu, dînșii vor răspunde în comun pentru toate faptele comise, or, ei au acționat împreună și în comun, cunoscînd că unii aplică lovituri cu bîta, astfel, trebuie să răspundă penal pentru toate faptele comise în comun.

Hotărîrea menționată se contestă cu recursuri ordinare de către: 5.1 avocatul Durnea Andrei în numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Gajiu Gheorghe, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea decizie cu menținere sentinței. În susținerea recursului indică: - în cadrul urmării penale nu au fost acumulate probe pertinente ce ar duce prin coroborarea lor la învinovățirea inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, or inițial urmărirea penală a fost pornită în baza art.287 alin. (2) Cod penal, ulterior înaintată învinuirea în baza art.287 alin.(3) Cod penal, adică huliganism agravant, acțiunile inculpaților care au folosit un obiect dur contondent (bîta) în scopul aplicării loviturilor supra părților vătămate; - din circumstanțele cauzei nu se regăsește care anume sau concret inculpat ar fi comis acțiunea, or fiecare inculpat își recunosc vina parțial, însă fiecare este răspunzător de propriile acțiuni, astfel nimeni nu a negat că a fost prezenți în circumstanțele producerii incidentului și au fost participanți la altercațiile care s-au produs, totodată părțile vătămate au menționat că în timpul altercațiilor au fost prezente mai multe 12 persoane, iar a determina rolul fiecăruia este destul de complicat și a determina întreaga responsabilitate pe inculpați este una greșită; - inculpații au o vîrstă fragedă, pentru prima dată stau pe banca acuzaților, se caracterizează pozitiv, duc un mod de viață corect și deja și-au creat și familii. 5.2 inculpatul Cioară Tudor, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În susținerea recursului invocă că: - recunoaște vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și îi pare rău de cele întîmplate, a conștientizat că a încălcat legea și că a adus prejudiciu părților vătămate și este de acord să participe la recuperarea acestuia; - este de acord cu pedeapsa stabilită de instanța de fond care i-a dat o șansă să se reeduce în sînul societății, fără a fi izolat de ea, alături de familie, pedeapsă ce o consideră echitabilă și proporțională faptei comise. - pedeapsa stabilită de către instanța de apel o consideră prea aspră, deoarece anterior nu a fost judecat și se caracterizează pozitiv la locul de trai, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că părțile vătămate au fost inițiatorii conflictului și la stabilirea pedepsei nu a cordat deplină eficiență prevederilor art.61 și 75 Cod penal. 5.3 avocatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Cociu Gheorghe, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței prin care Cociu Gheorghe a fost achitat de comiterea infracțiunii imputate, deoarece fapta comisă de el nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea recursului indică: - instanța de apel nu a luat în considerație că acuzarea adusă inculpatului Cociu Gheorghe este una neîntemeiată și bazată pe presupuneri. Faptul aflării lui în seara incidentului la disco-barul dat nu se exclude, însă simpla dresare or comentariul cu îmbinarea de cuvinte ”îl ucide” sau ”ucideți-l” nu este indiciu pentru încriminarea infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, or acesta a strigat în urma efectuării împușcăturilor de somație din partea părții vătămate Cebotari Ruslan fără ca să-și deie seama. - părțile vătămate cît și martorii acuzării în declarațiile dat la urmărirea penală cît și în instanțele de fond nu au indicat direct că inculpatul Cociu Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin. (3) Cod penal; - instanța de apel nu a luat în considerație că inculpatul Cociu Gheorghe are grad de invaliditate, suferă de diabet zaharat și are restricții dure în partea ce ține de munca fizică, forța fizică ș.a., în caz de neîndeplinire a restricțiilor indicat poate cădea în comă.

Referință pe marginea recursurilor declarate a depus procurorul, care a solicitat respingerea acestora, deoarece motivele invocate nu au suport legal, iar instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor condamnaților în strictă conformitate cu 13 prevederile normelor de procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrat la dosar, la determinarea pedepsei instanța a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61,75 Cod penal.

Judecînd recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii atacate și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul greșit a fost admis. Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale. Călăuzitoare în acest sens sunt și prevederile pct. 18 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 30.10.2009, "Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală", în care se menționează că, instanța de recurs, la examinarea acestuia, verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept, deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvîrșite, astfel ea cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci cînd se constată ilegalități. Conform art. 384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 CPP, instanța de apel, judecind apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției respective. Se semnalează că autorii recursurilor invocă ca temei de casare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) și 10 Cod de procedură penală și anume: hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Referitor la recursul declarat de către avcatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Cociu Gheorghe, care a invocat ca temei de casare pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, manifestînd dezacordul cu stabilirea vinovăției acestuia în 14 comiterea infracțiunii imputate prin rechizitoriu de către instanța de apel, Colegiul îl consideră întemeiat, cu prezența în decizia contestă a temeiului invocat. Se constată că, instanța de apel, casînd sentința primei prin care Cociu Gheorghe învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal a fost achitat, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii și pronunțînd o hotărîre de condamnare a acestuia în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, nu a examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv, cumulul de probe administrate, nemijlocit verificate și just apreciate de prima instanță, conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității fiecărei probe în parte, în baza cărora instanța de fond a ajuns la concluzia de nevinovăție a lui Cociu Gheorghe în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs concluzionează că, instanța de fond corect a conchis că învinuirea adusă lui Cociu Gheorghe nu este bazată pe probe, ce ar confirma vinovăția acestuia, or instanța de apel greșit a concluzionat că vinovăția lui Cociu Gheorghe se confirmă prin declarațiile inculpatului Bujor Andrian care a declarat că: ”a auzit cum inculpatul Cociu Gh. a strigat ”ucideți-l”, Cociu doar a strigat, nu făcea nimic, în bătaie nu s-a implicat, a văzut cum se bat și a plecat acasă”, mai mult ca atît în cadrul apelului martorul menționat a declarat că Cociu Gheorghe a strigat ”îi ucide”, fapt confirmat și de ultimul care a mai menționat că, a strigat după ce au fost efectuate împușcăturile de către partea vătămată Cebotari Ruslan. Totodată, Colegiul reține că din declarațiile inculpaților, a martorilor cît și a părților vătămate se confirmă doar faptul că Cociu Gheorghr doar a strigat, dar în conflict nu a fost implicat, el doar se uita, mai mult ca atît, acesta pe unii din inculpați a încercat să-i stopeze. Tot aici, Colegiul va menționa că instanța de apel încadrînd acțiunile lui Cociu Gheorghe în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganism agravant, adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorității publice și altor persoane care curmă actele huliganice, precum și alte acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie, săvîrșite de către mai multe persoane, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a omis faptul că potrivit practicii judiciare instanțele de judecată vor ține seama că, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de sine stătător componența infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin.(1) art.287 Cod penal: aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, opunerea de rezistență 15 reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. În acest context, concluzia instanței de apel privind condamnarea lui Cociu Gheorghe în baza art. 287 alin. (3) Cod penal este una nefondată, iar instanța de fond, printr-o apreciere justă a probelor invocate, corect a concluzionat asupra achitării inculpatului Cociu Gheorghe de învinuirea comiterii infracțiunii imputate, luînd în considerație totalitatea probelor care în ansamblu resping temeinicia învinuirii aduse de organul de urmărire penală. Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, soluțiile fiind diferite, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Cociu Gheorghe în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Tot aici, instanța de recurs remarcă că, procurorul nu a prezentat careva probe noi, suplimentare, în favoarea acuzării, iar în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile omului, sarcina probatoriului în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel revine acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale (art.51, 53, 320 Cod de procedură penală). Astfel, fiind respectat principiul contradictorialității, instanța de apel a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea învinuirii aduse lui Cociu Gheorghe, care a fost achitat de către prima instanță, ceea ce acuzatorul de stat nu a făcut, iar instanța de apel eronat a dat o nouă interpretare a probelor existente la caz, or apelul acuzatorului de stat în acest sens conține interpretarea probelor în formă tendențioasă, fiind și unul formal cu invocarea probelor ce aparent indică la vinovăția lui Cociu Gheorghe. De asemenea Colegiul menționează că, de către instanța de apel la adoptarea deciziei de condamnare în privința lui Cociu Gheorghe a omis și prevederile art. 417 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, neinvocînd conținutul dispozitivului sentinței în privința acestuia. Referitor la recurile ordinare declarate de avocatul Durnea Andrei în numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Gajiu Gheorghe și de inculpatul Cioară Tudor: Colegiul remarcă că recurenții au invocat ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, însă avocatul Durnea Andrei în motivarea recursului, inițial, face o încercare de a convinge instanța de recurs asupra greșitei încadrări de către instanțele de fond a acțiunilor inculpaților în prevederile art.287 alin.(3) Cod penal și delimitarea acțiunilor acestora, ulterior argumentînd că nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpaților de către instanța de apel, considerînd-o prea aspră, solicitînd menținerea sentinței prin care inculpații 16 Țînțaru Valeriu, Roatru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian au fost recunsocuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani pentru fiecare, iar Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin urmare, instanța de recurs se va expune doar în partea solicitării menținerii sentinței considerînd că recursul avocatului Durnea Andrei în această parte este unul fondat, în raport cu decizia instanței de apel referitor la aplicarea pedepselor mai aspre inculpaților, solicitare invocată prin recursul declarat și de către inculpatul Cioară Tudor, care recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, menționînd că la aplicarea pedepsei instanța de apel a ignorat prevederile art.61, 75 Cod penal, nu au respectat criteriile generale de individualizare a acesteia, ceea ce este contrar principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, pe cînd prima instanță, reținînd circumstanțele atenuante prezente în cauză, corect a constatat că există posibilitatea corectării și reeducării inculpatului fără privarea lui de libertate. Conform art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs conchide că, motivele invocate de recurenți referitor la individualizarea pedepsei, sunt întemeiate și au aplicabilitate în privința inculpaților. Din sumarul recursurilor rezultă că, autorii acestora sunt de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, însă critică decizia instanței de apel prin care s-a casat sentința, în partea pedepsei fiind exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel considerînd-o neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei. Lecturînd textul deciziei recurate, instanța de apel a considerat oportun de a dispune executarea reală a pedepsei cu închisoare de către inculpații Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor și stabilirea unui nou termen de pedeapsă lui Gajiu Gheorghe, mai aspru decît cel stabilit de prima instanță, deoarece pedeapsa aplicată de către instanța de fond nu-și va atinge scopul de reeducare a inculpaților, deoarece nu au recunoscut vinovăția, nu s-au căit de cele săvîrșite, a fost pusă în pericol viața și sănătatea mai multor persoane prezente la disco - bar, la fel, obrăznicia cu care au fost comise actele huliganice și că nu reacționau nici la somațiile lui Cebotari Ruslan de a se liniști, care a tras cu arma sa, deținută legal, trei împușcături de avertizare, denotă comportamentul social-periculos al inculpaților și lipsa de conștientizare a faptelor săvîrșite, or prin aplicarea pedepsei cu executare reală 17 urmează a fi restabilită echitatea socială și în special prevenirea săvîrșirii unor noi infracțiuni din partea inculpaților, astfel, pedeapsa stabilită de prima instanță fiind neechitabilă în raport cu gradul pericolului social al faptei comise și personalitatea inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Cioară Tudor. Analizînd decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în prezenta speță, Colegiul penal consideră că, soluția instanței de apel este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal, care stipulează că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părtii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrsite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrsirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Așadar, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată. In același rînd, după caz, instanța este în drept de a aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente. Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît și din partea altor persoane. Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este echitabilă cînd impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci cînd este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și 18 prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blîndă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni. Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpaților nu a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei. Totodată, din conținutul părții descriptive a sentinței, Colegiul atestă că la stabilirea pedepsei inculpaților, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, ce se clasifică ca gravă, de faptul că inculpații nu au recunoscut vina. La circumstanțele cauzei, ca atenuante conform art. 76 Cod penal se atestă că inculpații pentru prima dată au comis o infracțiune, toți au loc permanent de trai, se caracterizează pozitiv, vîrsta tînără a acestora. Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au fost stabilite în cauza dată. În privința inculpatului Gajiu Gheorghe instanța de fond a luat în considerație faptul că acesta s-a sustras de a se prezenta în instanța de judecată fiind necesară anunțarea în căutare și a considerat necesar de a-i aplica pedeapsa cu închisoare reală pe un terme de 3 ani. Avînd ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, Colegiul penal consideră că prima instanță întemeiat a concluzionat, că este rațional de a stabili inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian și Cioară Tudor o pedeapsă neprivativă de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În acest context, art. 90 alin. (1) Cod penal, în vigoare la momentul judecării cauzei, stipula că dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă, iar aceste prevederi potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu împiedică de a fi aplicate și în cazul persoanelor care au săvîrșit infracțiuni grave. Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuînd operațiunea de individualizare cu privire la săvîrșirea infracțiunii, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de 19 judecată posibilitatea ca, pe lîngă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Derivînd din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infractiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție ce nu depășește 5 ani. La circumstanțele cauzei ca atenuante, conform art. 76 Cod penal, în privința inculpaților au fost reținute de către instanța de fond, faptul că anterior inculpații nu au fost condamnați, se caracterizează pozitiv la locul de trai. Circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au fost stabilite în cauza dată. Cît privește persoana celor vinovați, din materialele cauzei reiese că inculpații în societate au un comportament normal, totodată plîngeri și încălcări de ordin public în privința acestora, potrivit informațiilor de la locul de trai nu au parvenit. De asemenea Colegiul reține că, datele ce caracterizează pozitiv persoana celui vinovat în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei pot fi recunoscute ca circumstanțe ce atenuează pedeapsa, chiar și în cazul cînd ele nu sunt prevăzute ca atare în art.76 Cod penal. Mai mult, Colegiul mai amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia pînă la săvîrșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului, ceea ce în cauza deferită judecății s-a constatat. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într- un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit; - conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. La caz, așa cum rezultă din textul sentinței, instanța de fond și-a motivat 20 dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate inc ulpaților menționînd că dînșii se pot îndrepta fără a executa real pedeapsa închisorii, ceea ce se consideră de către instanța de recurs drept o concluzie justificată. Ținînd cont de toate împrejurările cauzei, avînd în vedere atît principiul umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cît și prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu închisoarea de către inculpații Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Adrian, Cioară Tudor, iar instanța de fond just a conchis de aplica în privința acestora prevederile art. 90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat executarea pedepsei pe termen de probă, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei norme nu se atestă, totodată instanța de fond pronunțîndu-se întemeiat și în privința aplicării pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani cu executare în privința inculpatului Gajiu Gheorghe, care s-a eschivat de la prezentarea în ședința instanței de fond. Colegiul va menționa și faptul că potrivit deciziei, sentința a fost casată și în latura civilă fiind încasat de la inculpații Cociu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Gajiu Gheorghe Valeriu și Cioara Tudor dauna morală, de la fiecare: în contul lui Cebotari Ruslan cîte 5000 (cinci) mii lei, în contul lui Ciubotaru Silvian, cîte 2000 (două) mii lei și în contul lui Ciubotaru Ion cîte 1000 (una) mie lei, totodată instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma de 50 000 lei pretinsă de partea vătămată Cebotari Ruslan și suma de 30 000 lei pretinsă de părțile vătămate Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion. Însă, luînd în considerație că instanța de recurs este solidară cu sentința, prin care Cociu Gheorghe a fost achitat, iar în privința părții vătămate Ciubotaru Ion careva leziuni sau vătămări corporale nu s-au atestat, Colegiul penal consideră instanța de fond dispunînd încasarea în mod solidar, de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotari Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei, de asemenea respingînd ca neîntemeiată acțiuinea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral, a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, care este una rezonabilă și echitabilă, avînd în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecințele pe care le-a avut de suferit parțile vătămate în urma acțiunilor inculpaților. Totodată, instanța de fond corect a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion, în latura prejudiciului material, urmînd ca instanța în ordinea procedurii civile să stabilească cuantumul despăgubirilor. 21 Prin urmare, Colegiul constată că starea de fapt și de drept stabilită în sentință concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate de prima instanță, astfel hotărîrea primei instanțe corespunde totalmente cerințelor legii. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursurile și stabilind prezența temeiurilor prevăzute la art.427 Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărîrea instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În astfel de condiții, Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă recurenții, sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce determină de a admite recursurile, casînd decizia instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Cioară Tudor, avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Cociu Gheorghe, avocatul Durnea Andrei în numele inculpaților Țînțaru Valeriu, Rotaru Ilie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Gajiu Gheorghe, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cociu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Ilie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian, Cioară Tudor și Gajiu Gheorghe, pe motiv că apelul a fost greșit admis. Menține sentința Judecătoriei Hîncești din 03 aprilie 2015, prin care: Cociu Gheorghe, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(3) Cod penal, a fost achitat pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. Gajiu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian și Cioară Tudor au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe termen de probă de 4 ani pentru fiecare, obligîndu-i ca în termenul de probă să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Ciubotaru Ion în latura prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a încasat în mod solidar, de la inculpații Gajiu Gheorghe, Țînțaru Valeriu, Rotaru Iurie, Cioară Tudor, 22 Doagă Gheorghe, Roșca Ștefan, Bujor Andrian în beneficiul părții vătămate Cebotaru Ruslan, cu titlul de prejudiciu moral suma de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei și în beneficiul părții vătămate Ciubotaru Silvian suma de 10 000 (zece mii) lei. Acțiunea civilă înaintată de Ciubotaru Ion privind încasarea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Cebotari Ruslan, Ciubotaru Silvian și Cibotaru Ion, în latura prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca instanța în ordinea procedurii civile să stabilească cuantumul despăgubirilor. Decizia este irevocabilă. Decizia publicată integral la 16 iunie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun 23