ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.05.2016

1ra-975/16 — art.264 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
24.05.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-975/16 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-975/16

Curtea Supremă de Justiție

24 mai 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2016 în

cauza penală privindu-l pe

Ghilaș Sevastian Nicolae, născut la 05

iunie 1991, originar din s.Pereni, r-nul

Rezina, domiciliat în mun.Chișinău,

str.Uzinelor 47.

Termenul de examinare a cauzei:

Sevastian a fost condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale, fără privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport.

în timp ce se deplasa cu automobilul de model „Citroen Berlingo”, cu n/î IL BC 274, la

intersecția str.Ismail cu str.Avram Iancu din mun.Chișinău, nu a manifestat prudență

sporită la trafic, și anume nu a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, prin ce a încălcat pct.11 lit.f) din Regulamentul

circulației rutiere, care prevede că, ,,conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în

timpul deplasării, este obligat, să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu

circulația nedirijată. În cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus

viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate

pot continua deplasarea numai asigurîndu-se că în fața vehiculului menționat nu sînt

pietoni”, pct.45.1) și 2) din Regulament care indică că, ,,conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de

următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) situația

rutieră, dar, în cazul în care limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

1

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului”, precum și pct.46 din același Regulament care prevede că,

,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să

reducă viteza pînă la limita care i-ar asigura securitatea circulației sau chiar să oprească,

în cazurile în care se deplasează pe lîngă: a) copii, persoane de vîrstă înaintată, precum și

persoanele cu semne evidente ce invalidate; b) microbuze și autobuze în staționare,

semnalizate prin semnul distinctiv 5”, în rezultatul căruia a comis tamponarea pietonului

Grigorescu Irina, care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni, cauzîndu-i din

imprudență, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2072/D din 03.09.2014,

vătămări corporale medii.

partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 unități

convenționale, cu aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea dreptului de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an, deoarece instanța dînd o apreciere

justă probelor, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile art.61, 65 Cod penal.

fost respins, ca nefondat, apelul procurorului.

Instanța de apel a constatat că judecata s-a desfășurat pe baza probelor administrate

în faza urmăririi penale, iar probele administrate sînt suficiente pentru a constata că fapta

există și constituie infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal.

Astfel, instanța a indicat că, pînă la începerea cercetării judecătorești inculpatul a

declarat că recunoaște săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută

de art.3641 Cod de procedură penală, cererea inculpatului fiind admisă prin încheierea

primei instanțe.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a conchis că este una

echitabilă, la aplicarea căreia s-a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale

prevăzut de art.7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii

săvîrșite, de circumstanțele atenuante prezente în cauză, persoana inculpatului, care se

caracterizează pozitiv, a recunoscut vina și s-a căit în cele comise, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, solicitînd judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, astfel pedeapsa stabilită de prima instanță, fiind într-un raport

rezonabil cu fapta comisă și scopul sancțiunii penale, nefiind stabilite circumstanțe ce ar

servi temei de aplicare în privința acestuia a unei pedepse mai aspre cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pentru fapta comisă.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele invocate în apel

referitor la blîndețea pedepsei în raport cu fapta comisă, deoarece scopul pedepsei penale

este de a aplica măsuri suficiente pentru a asigura corectarea și reeducarea vinovatului în

vederea preîntîmpinării necomiterii pe viitor a unor infracțiuni.

invocînd temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, invocînd că instanțele nu au ținut cont de legea materială și

2

procesuală, aplicînd inculpatului o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale,

sub limita minimă prevăzută de lege; - instanțele la stabilirea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 100 unități convenționale nu au ținut cont de prevederile art.64

alin.(3) Cod penal, care stipulează expres că mărimea amenzii pentru persoanele fizice

este de la 150 unități convenționale și de pct.34 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr.13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel,

cu dispunerea rejudecării cauzei, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul cînd instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

numai în cazurile prevăzute de această normă legală.

Reieșind din textului recursului, rezultă că autorul acestuia este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului S.Ghilaș și critică hotărîrile instanțelor de fond referitor la individualizarea

pedepsei, care a fost aplicată contrar prevederilor legale sub limita minimă prevăzută de

lege.

La acest capitol Colegiul penal constată că, instanța de apel, verificînd legalitatea

sentinței sub aspectul invocat de procuror, s-a pronunțat pur formal și superficial asupra

motivelor apelului referitor la eroarea comisă de prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului.

Colegiul penal constată că motivarea deciziei instanței de apel la acest capitol nu

corespunde cu circumstanțele cauzei. Potrivit materialelor dosarului, nu rezultă că cauza

s-a examinat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, că inculpatul ar fi depus vreo cerere în

acest sens și că aceasta ar fi fost admisă prin oarecare încheiere a primei instanțe, iar

conform procesului-verbal al ședinței de judecată la faza stabilirii cercetării judecătorești,

instanța a dispus examinarea cauzei în procedură generală (f.d.99).

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la

judecarea apelului procurorului a comis o eroare de drept care, conform art.427 alin.(1)

pct.6), 10) Cod de procedură penală, se consideră temei de casare a deciziei pronunțate,

deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și la

individualizarea pedepsei, și care nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece

soluționarea acestora țin de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de

apel.

3

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care

instanța de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi

corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea

cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează.

În procesul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să țină cont de argumentele

formulate în apel și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture omisiunile admise și să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art.417 Cod

de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 februarie 2016 în privința lui Ghilaș Sevastian și dispune rejudecarea

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 15 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-01-21
0,95
1ra-68-2014 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-98/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 ianuarie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd
CSJ 2014-01-21
0,95
1ra-98-2014 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-98/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 ianuarie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd
CSJ 2017-12-28
0,94
1ra-1606/2017 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1606/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 decembrie 2017 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în prin
CSJ 2015-10-20
0,94
1ra-958/2015 — art. 264 al. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-958/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Cat
CSJ 2016-05-17
0,94
1ra-928/16 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-928/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 17 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun judecînd în șed
Sursă