1ra-631/2016 — art. 190 al. 5 CP

1ra-631/2016 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-631/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 mai 2016 mun.

Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015, în cauza

penală privindu-l pe

Burdin Alexandr Alexandr, născut la 08 august 1967,

originar din or. Hâncești și domiciliat în s. Dănceni, Vilele

Novinca, r-nul Ialoveni.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.02.2014 - 28.05.2014;

instanța de apel: 16.12.2014 - 29.06.2015;

instanța de recurs: 08.02.2016 - 11.05.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 8 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 3 ani.

A fost admisă acțiunea civilă și încasat de la Burdin Alexandr, în beneficiul părții

vătămate Șalîghin Alexandru, prejudiciul cauzat în sumă de 400 000 lei.

perioada de timp septembrie 2012 - iulie 2013, având intenția dobândirii ilegale a

bunurilor altei persoane, acționând prin înșelăciune și abuz de încredere sub pretextul

investirii într-o afacere avantajoasă de prelucrare a metalului care îi va aduce venit

considerabil din care îi va achita un procent convenabil lui Șalînghin Alexandru, astfel

Burdin Alexandr aflându-se în apropierea oficiului întreprinderii SC „Europlast" SRL,

1

amplasat pe str. Muncești 799, mun. Chișinău, a primit de la Șalînghin Alexandru o

sumă totală de bani de 400 000 lei, pe care a însușit-o, prin ce a cauzat ultimului o

pagubă materială în proporții deosebit de mari.

Burdin Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri prin

care să se dispună achitarea inculpatului Burdin Alexandr.

În susținerea apelului a invocat că, inculpatul nu neagă faptul că, a luat cu

împrumut, dar nu cu scop de însușire, fapt confirmat prin recipise. Inculpatul a

împrumutat suma de bani, dar nu în sumă de 400 000 lei, care majoritatea constituie

procent, fiind dus în eroare de partea vătămată a semnat recipisa de recunoaștere a

datoriei. Partea vătămată nu a prezentat toate recipisele prin care se confirmă că suma

datorată este în rezultau, calculării procentului în mărime de 10% lunar și la fel

calcularea procentului din procent. La fel banii au fost folosiți conform destinației,

pentru procurarea utilajului, pentru chestiuni personale, pentru nunta feciorului.

Totodată a indicat că, declarațiile martorului Pavel Guțu se contrazic cu

declarațiile lui Semionov Andrei care declarat că Burdin Alexandr a procurat tehnică,

mașină de sudat, iar declarațiile lui Lungu Nicolai trebuie apreciate critic deoarece el

singur a depus o plângere pe inculpat și nu a depus declarații veridice.

Apelantul a declarat că, fapta care i se încriminează lui Burdin Alexandr nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, întrucât

contractul de împrumut încheiat între Burdin Alexandr și Șalîghin Alexandru prevăd

un raport juridic, ce urmează a fi examinat într-un litigiu civil, și nicidecum nu este un

caz penal, deoarece Burdin Alexandr nu a avut intenția de a dobândi ilicit bunul părții

vătămate.

Avocatul a menționat că, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la accesul liber la

justiție prin refuzul procurorului de a admite demersul inculpatului prin care s-a

solicitat ridicarea descifrărilor telefonice a lui Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr

pentru a stabili câte întâlniri au avut între ei, pentru ai da bani.

respins apelul declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin

Alexandr împotriva sentinței, ca fiind nefondat cu menținerea sentinței instanței de

fond.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis, că cu privire la motivele

invocate de avocatul Crețu Ion, ce vizează temeinicia și legalitatea sentinței sub

aspectul nevinovăției inculpatului Burdin Alexandr, se relevă următoarele:

Criticile cu privire la aprecierea probelor invocate de apelant, în sensul

nevinovăției inculpatului, nu sânt argumentate.

Din conținutul apelului nu se desprinde nici un motiv de natură juridică capabil

2

să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta

încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpatului.

Apelantul își întemeiază cerințele cu privire la aprecierea probelor administrate

în cauză, dar, după cum rezultă din conținutul sentinței, prima instanță s-a ocupat în

mod judicios cu această activitate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală.

Instanța de apel, a indicat că, starea de fapt și de drept reținută de instanța de

fond este bazată pe probe concludente și just interpretate și că în raport de aceasta, în

mod judicios s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a

fost diferit justiției.

Totodată, instanța de apel a menționat că, sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (l) și (2) Cod de procedură penală, și că

inculpatul Burdin Alexandr pe întreg procesul penal a pledat nevinovat, însă această

susținere nu este confirmată prin nici o probă administrată în cauză.

Astfel, instanța de apel a reținut că vina inculpatului Burdin Alexandr de

comiterea infracțiunii imputate, este pe deplin dovedită prin declarațiile: părții

vătămate, Șalîghin Alexandru, martorilor, Lungu Nicolae, Costin Nicolae, Guțu Pavel,

Semionov Andrei, Gubic Ruslan.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prezența în acțiunile inculpatului Burdin

Alexandr, atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii

imputate cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, este

dovedită inclusiv și prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și

examinate în procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței

instanței de apel:

- procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Burdin Alexandr și partea

vătămată Șalîghin Alexandru (f.d. 106- 108, Vol. I);

- circumstanțele indicate în hotărârile judecătorești și cererile anexe pe faptul

încasării sumei de 5 000 euro din contul lui Lungu Nicolae în beneficiul lui Sîrghi

Efim. (f.d. 21-33, Vol. I);

- circumstanțele indicate în procesul-verbal de examinare a recipiselor eliberate

din numele lui Burdin Alexandr, pentru datoria față de Șalîghin Alexandru (f.d. 50-52,

Vol. I);

- circumstanțele indicate în recipisele eliberate din numele lui Burdin Alexandr

pentru datoria față de Șalîghin Alexandru (f.d. 6-11, 51-52, Vol. I);

- circumstanțele indicate în procesul-verbal de examinare a obiectului prin care

au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. 079272432 și

- circumstanțele indicate în extrasul de înregistrare a SRL „Basametalcons", prin

3

care aceasta s-a înregistrat la 26.03.2013, cu capitalul de proporția 10 % și 90 % între

Semionov Andrei și Burdin Marina (f.d.56, Vol. I);

- circumstanțele indicate hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

20.08.2009, prin care de la Burdin Alexandr s-a încasat suma de 1 589,13 euro în contul

SA „IM și Compania Consulting Grup";

- circumstanțele indicate în hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

21.09.2011, prin care de la Burdin Alexandr s-a încasat suma de 36550 dolari SUA-în

contul lui Sleazin Alexei fiind suma împrumutată;

- circumstanțele indicate în titlul executoriu din 24.01.2011, emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău, prin care s-a încasat de la Burdin Alexandr în beneficiul lui

Sandu Irina suma datorată de 10 6121,66 lei;

- procesele-verbale de constatare a imposibilității executării titlului executoriu

emis la 24.01.2011;

- informație de grevarea a bunului și anume automobil de model BMW, în baza

încheierilor executorilor judecătorești Nicolaescu, Nistor, Alexeenco, Boțan, Tălmăci,

Florea, Stoian emise la 28.03.2008, 07.08.2009, 11.02.2011, 05.05.2010, 22.12.2010,

13.01.2011, 20.12.2006, 14.04.2006, 18.02.1998;

- informație de grevarea imobilului, teren sub construcții din s. Suruceni r-nul

Ialoveni.

Cu privire la declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal, instanța

de apel a indicat că, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt

coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță.

Astfel, instanța de apel a constatat că, declarațiile inculpatului de nerecunoaștere

a infracțiunii imputate sunt singulare, nefiind susținute de probatoriu scris,

testimonial și științific atașat cauzei, condiții în care vor fi înlăturate.

Vinovăția inculpatului rezultă fără echivoc din declarațiile părții vătămate

Șalîghin Alexandru care au fost constate pe întregul proces penal potrivit cărora

acorda bani inculpatului pentru ca acesta să deschidă afaceri, cu o dobândă de 10 %

din sumă. Pe data de 10 martie 2013, l-a rugat pe inculpat să scrie recipisă pentru toată

suma împrumutată 268 000 lei și procentele separat, el a promis că restituie banii timp

de 3 săptămâni.

A mai precizat că la data de 25 iulie 2013 inculpatul a scris o nouă recipisă care a

fost și ultima în sumă de 400 000 lei. Burdin Alexandr i-a promis că până la 15.09.2013,

va restitui împrumutul.

De altfel, suma de 400 000 lei, Burdin Alexandr, a recunoscut-o prin recipisele

întocmite de el, fapt ce rezultă din declarațiile inculpatului, potrivit cărora recipisă

pentru suma de 400 000 lei, a fost semnată de către el, însă această sumă nu a fost

primită de către acesta. La fel, inculpatul a declarat că a semnat recipisele nefiind de

4

nimeni forțat.

Cât privește afirmația inculpatului care a fost invocată și de către avocat în apelul

declarat, că suma de 400 000 lei, indicată în recipisa din 27.07.2013, nu a fost real

primită, dar este constituită și din procentele care se acumulau lunar, instanța de apel

a menționat că, dacă susținerile ar fi reale, se pune întrebarea legitimă, de ce inculpatul

nu a contestat legalitatea recipisei din 27.07.2013, în ordine civilă, solicitând ca să fie

declarată nulă.

Totodată, instanța de apel în privința solicitării părții apărării de a aprecia critic

declarațiile părții vătămate, a indicat că, nu are temei de a le aprecia critic, după cum

solicită apelantul, deoarece aceasta a depus declarații cu privire la constatarea faptei

prejudiciabile și identificarea făptuitorului, cât și nu au fost stabilite careva împrejurări

ce ar determina instanța să dea apreciere critică depozițiilor părții vătămate audiate în

prezenta cauză penală, de vreme ce nu a fost dovedită existenta relațiilor ostile între

inculpat și partea vătămată.

Suplimentar, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 93 alin. (2)

Cod de procedură penală, declarațiile părților vătămate, a martorilor și ale

inculpatului se consideră probe egale, legea nu stipulează că dispozițiile date de

părțile vătămate au prioritate față de cele ale inculpatului.

Din analiza prevederilor legale menționate și în raport cu sentința contestată,

instanța de apel a statuat că, prima instanță a apreciat în mod obiectiv atât declarațiile

părții vătămate, cât și ale martorilor și inculpatului. Însă, declarațiile date de partea

vătămată și-au găsit confirmarea și prin declarațiile martorilor, cât și prin probe

expuse mai sus care au fost recercetate în cadrul ședinței instanței de apel.

Astfel, instanța de apel a reținut că vina inculpatului în săvârșirea faptei imputate

este pusă în evidență și prin declarațiile martorului Guțu Pavel, care a declarat că a

activat timp de 2 ani în firma inculpatul Burdin Alexandr, salariu i s-a achitat doar

prima lună 2 000 lei, în rest nu i s-a achitat nimic. Cunoaște că banii împrumutați erau

pentru ca să achite salariu la muncitori, dar lui nu i s-a mai achitat. În perioada cât a

activat, tehnică nouă nu a cumpărat, ci era tehnica veche de până a se angaja el la

lucru.

La fel și martorul Gubic Ruslan, care a lucrat cu Burdin Alexandr din 06.04.2012

până în iarna 2013, a confirmat declarațiile lui Guțu Pavel.

Mai mult ca atât, declarațiile martorului Lungu Nicolae, confirmă faptul că

inculpatul a împrumutat suma de 23 000 lei de la Șalîghin Alexandru, i-a spus că

trebuie să cumpere materiale de construcție, mecanisme și să achite salariu, însă

utilajul a fost cumpărat nu din toată suma împrumutată.

Cu referire la declarațiile martorului Lungu Nicolae, instanța de apel a constatat

că, nu are temei de a le aprecia critic, după cum a solicitat apelantul, or acestea au fost

5

depuse sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod

penal, au fost administrate în conformitate cu legislația în vigoare și în opinia instanței

de apel au prezentat relevanță sub aspectul conturării vinovăției inculpatului pentru

fapta dedusă judecății și care și- au găsit confirmare și prin probele și materiale

administrate.

Faptul că martorul Lungu Nicolae a depus o plângere pe inculpatul Burdin

Alexandr, după cum invocă apelantul, nu poate fi temei de înlăturare ca probă de

vreme ce declarațiile acestui martor vine în coroborare cu ansamblul probelor

testimoniale atașate cauzei.

Totodată, instanța de apel a conchis că, acțiunile pe care le-a întreprins inculpatul

și anume întocmirea recipiselor, erau efectuate cu scopul de a demonstra părții

vătămate caracterul „legitim" al acțiunilor sale, creându-i o falsă reprezentare privind

desfășurarea afacerii sale de prelucrare a metalului cu scopul de-a câștiga încrederea

părții vătămate, ca ulterior să mai primească de la acesta sume de bani, sume pe care

nu avea intenția de a le restitui.

Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat că, fapta inculpatului Burdin

Alexandr conține latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie care constă în intenție

directă, inculpatul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că

prin aceasta produce o pagubă, urmare a cărei împlinire o urmărește în vederea

realizării unui folos material injust (intenție calificată prin scop).

La caz, intenția de a dobândi prin înșelăciune mijloacele bănești s-a manifestat

prin aceea că, inculpatul Burdin Alexandr, urmărind scopul de cupiditate, la

momentul primirii banilor ca împrumut, asumându-și un angajament declarativ de a

investi într-o afacere avantajoasă de prelucrare a metalului, nu avea intenția să-și

execute angajamentul asumat privind rambursarea banilor.

La fel, din cercetări a rezultat că, inculpatul Burdin Alexandr, a acționat cu bună

știință în scopul inducerii în eroare a părții vătămate la momentul primirii mijloacelor

bănești ca împrumuturi în vederea procurării utilajului necesar pentru presupusa

afacere de prelucrare a metalului, care în cadrul procesului penal s-a constatat că astfel

de afacere nu există.

Astfel, intenția de a dobândi prin înșelăciune mijloacele bănești este demonstrată

prin: momentul primirii mijloacelor bănești de la partea vătămată Șalîghin Alexandru,

inculpatul nu avea posibilitatea să-și onoreze obligațiunile asumate față de acesta fiind

situația financiară neprielnică și având datorii nestinse față de alte persoane fizice și

juridice (SA „ÎM și Compania Consulting Grup" -1589,13 euro, Sleazin Alexei- 36 550

dolari SUA , Sandu Irina – 106 121,66 lei).

Totodată, potrivit declarațiilor părții vătămate în ședința instanței de apel, din

suma de 400 000 lei acordată inculpatului Burdin Alexandr, nu i-a fost rambursată nici

6

o parte.

Instanța de apel nu a putut reține motivul invocat de avocatul apelant în sensul

achitării inculpatului precum că litigiul din cauza dată poartă un caracter civil și

urmează a fi soluționat în conformitate cu legislația civilă.

Delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civile se face luându-se

în considerație două aspecte de maximă importantă: atitudinea făptuitorului față de

faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența disponibilității efective a făptuitorului de

a-și executa angajamentele. Aceste două aspecte sunt puse la baza circumstanțelor care

trebuie cercetare în vederea constatării lipsei sau prezentei scopului de cupiditate.

Limita între relații civile și o escrocherie este latura subiectivă, care în cadrul

relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a pârților, iar în cazul escrocheriei,

prin abuz de încredere și înșelăciune. În cazurile examinate, instanța de apel a indicat

că nu a constatat raporturi de natură juridică civilă, de vreme ce împrejurările stabilita

coroborate la acțiunile inculpatului conduc la concluzia certă, că inculpatul încă la

momentul primirii mijloacelor bănești avea drept scop însușirea acestora fără

îndeplinirea angajamentului asumat privind rambursarea acestora.

Astfel, contrar opiniei avocatului, răspunderea penală intervine deoarece

inculpatul și-a folosit capacitatea de înțelegere și prevedere a faptelor, în scopul unui

rezultat fraudulos.

Totodată, instanța de apel a menționat că, nu poate servi temei de casare a

sentinței argumentul avocatului privind refuzul procurorului de a admite demersul

prin care s-a solicitat ridicarea descifrărilor telefonice ale lui Șalîghin Alexandru și

Burdin Alexandr pentru a stabili câte întâlniri au avut între ei, pentru transmiterea

banilor.

Or, demersul privind ridicarea convorbirilor telefonice dintre Șalîghin Alexandru

și Burdin Alexandr, nu prezintă relevanță sub aspectul conturării nevinovăției

inculpatului Burdin Alexandr de vreme ce atât Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr

nu neagă faptul discuțiilor telefonice avute, iar din aceste convorbiri telefonice nu este

posibil de stabilit la care întâlnire au fost transmise mijlocele bănești.

Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că, avocatul Crețu Ion, considerând că

inculpatului i-a fost încălcat dreptul la accesul liber la justiție a avut posibilitate în

termeni legali să conteste ordonanța procurorului din 18.02.2014, privind respingerea

cererii privind ridicarea convorbirilor telefonice dintre Șalîghin Alexandru și Burdin

Alexandr prin prisma art. 251 alin. (4) Cod de procedură penal.

Iar potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

7

Respectiv, ordonanța procurorului din 18.02.2014, considerată ca fiind

neîntemeiată de către avocat, nu a fost contestată în modul prevăzut de lege, fiind

legală și întemeiată.

Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr prin care solicită casarea deciziei cu

pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului Burdin Alexandr.

Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel nu a

dat un răspuns la toate motivele indicate în cererea de apel, și anume:

- nu a fost descrise amănunțit probele pe care se întemeiază concluziile instanței

de judecată;

- nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor, atât de învinuire,

cât și de apărare;

- nu s-a expus amănunțit asupra depozițiilor inculpatului, părții vătămate și

martorului prin care ar confirma unele sau alte circumstanțe de fapt, dar și de a expune

esența acestor depoziții, de a argumenta de ce unele probe sânt admise, iar altele

respinse;

- nu a indicat dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea;

- nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicând-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, solicitând

respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia

cerințelor solicitate de către recurent, deoarece motivele invocate nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

cauzei penale, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Recurentul nu indică în cererea de recurs, nici un temei de casare a deciziei

conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar din conținutul acestuia reiese

că, recurentul consideră că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Colegiul penal remarcă că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

8

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Recurentul indică că, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă care se

încriminează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă, l-a

infracțiunea imputată.

Astfel, argumentul apărării, că inculpatul nu a avut intenția de a sustrage, și în

cazul dat sunt relații civile simple, Colegiul penal îl consideră declarativ, deoarece

inculpatul Burdin Alexandr în momentul primirii mijloacelor bănești de la partea

vătămată Șalîghin Alexandru nu avea posibilitatea să-și onoreze obligațiunile asumate

față de acesta fiind într-o situație financiară neprielnică și având datorii nestinse față de

alte persoane fizice și juridice.

Totodată, instanța de recurs menționează că, Burdin Alexandr, știa despre

caracterul nerealizabil al angajamentului asumat față de Șalîghin Alexandru, iar utilajul

procurat de inculpat nu acoperă suma de bani luată de la Șalîghin Alexandru, respectiv

inculpatul din start urmărea doar un singur scop, de a însuși suma de bani de la

ultimul.

Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5

din prezenta decizie, este întemeiat pe probe greșit interpretate și anume indicând că

instanța de apel nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor

administrate în respectiva cauza penală, eronat a apreciat declarațiile părții vătămate,

martorilor și nu a descris probele pe care își întemeiază decizia.

Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, care

confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului Burdin Alexandr în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Colegiul penal constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul

recursului, nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Mai mult, recursul declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului

Burdin Alexandr, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța a estimat

circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

9

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor judecătorești privind doar aprecierea

sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune

recurentul este o competentă și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei

legal.

Totodată, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la

pct. 5. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.

4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator

al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care

au adus la pronunțarea hotărârii recurate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează

a fi declarat inadmisibil.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Crețu Ion în

numele inculpatului Burdin Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Burdin Alexandr

Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 02 iunie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10