1ra-631/2016 — Art. 190 al. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 mai 2014, Burdin Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. A fost admisă acțiunea civilă și încasat de la Burdin Alexandr, în beneficiul părții vătămate Șalîghin Alexandru, prejudiciul cauzat în sumă de 400 000 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Burdin Alexandr, în perioada de timp septembrie 2012 - iulie 2013, având intenția dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, acționând prin înșelăciune și abuz de încredere sub pretextul investirii într-o afacere avantajoasă de prelucrare a metalului care îi va aduce venit considerabil din care îi va achita un procent convenabil lui Șalînghin Alexandru, astfel Burdin Alexandr aflându-se în apropierea oficiului întreprinderii SC „Europlast" SRL, 1 amplasat pe str. Muncești 799, mun. Chișinău, a primit de la Șalînghin Alexandru o sumă totală de bani de 400 000 lei, pe care a însușit-o, prin ce a cauzat ultimului o pagubă materială în proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului Burdin Alexandr. În susținerea apelului a invocat că, inculpatul nu neagă faptul că, a luat cu împrumut, dar nu cu scop de însușire, fapt confirmat prin recipise. Inculpatul a împrumutat suma de bani, dar nu în sumă de 400 000 lei, care majoritatea constituie procent, fiind dus în eroare de partea vătămată a semnat recipisa de recunoaștere a datoriei. Partea vătămată nu a prezentat toate recipisele prin care se confirmă că suma datorată este în rezultau, calculării procentului în mărime de 10% lunar și la fel calcularea procentului din procent. La fel banii au fost folosiți conform destinației, pentru procurarea utilajului, pentru chestiuni personale, pentru nunta feciorului. Totodată a indicat că, declarațiile martorului Pavel Guțu se contrazic cu declarațiile lui Semionov Andrei care declarat că Burdin Alexandr a procurat tehnică, mașină de sudat, iar declarațiile lui Lungu Nicolai trebuie apreciate critic deoarece el singur a depus o plângere pe inculpat și nu a depus declarații veridice. Apelantul a declarat că, fapta care i se încriminează lui Burdin Alexandr nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, întrucât contractul de împrumut încheiat între Burdin Alexandr și Șalîghin Alexandru prevăd un raport juridic, ce urmează a fi examinat într-un litigiu civil, și nicidecum nu este un caz penal, deoarece Burdin Alexandr nu a avut intenția de a dobândi ilicit bunul părții vătămate. Avocatul a menționat că, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la accesul liber la justiție prin refuzul procurorului de a admite demersul inculpatului prin care s-a solicitat ridicarea descifrărilor telefonice a lui Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr pentru a stabili câte întâlniri au avut între ei, pentru ai da bani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015, a respins apelul declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr împotriva sentinței, ca fiind nefondat cu menținerea sentinței instanței de fond. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis, că cu privire la motivele invocate de avocatul Crețu Ion, ce vizează temeinicia și legalitatea sentinței sub aspectul nevinovăției inculpatului Burdin Alexandr, se relevă următoarele: Criticile cu privire la aprecierea probelor invocate de apelant, în sensul nevinovăției inculpatului, nu sânt argumentate. Din conținutul apelului nu se desprinde nici un motiv de natură juridică capabil 2 să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpatului. Apelantul își întemeiază cerințele cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, dar, după cum rezultă din conținutul sentinței, prima instanță s-a ocupat în mod judicios cu această activitate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel, a indicat că, starea de fapt și de drept reținută de instanța de fond este bazată pe probe concludente și just interpretate și că în raport de aceasta, în mod judicios s-a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost diferit justiției. Totodată, instanța de apel a menționat că, sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (l) și (2) Cod de procedură penală, și că inculpatul Burdin Alexandr pe întreg procesul penal a pledat nevinovat, însă această susținere nu este confirmată prin nici o probă administrată în cauză. Astfel, instanța de apel a reținut că vina inculpatului Burdin Alexandr de comiterea infracțiunii imputate, este pe deplin dovedită prin declarațiile: părții vătămate, Șalîghin Alexandru, martorilor, Lungu Nicolae, Costin Nicolae, Guțu Pavel, Semionov Andrei, Gubic Ruslan. Totodată, instanța de apel a indicat că, prezența în acțiunile inculpatului Burdin Alexandr, atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, este dovedită inclusiv și prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel: - procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Burdin Alexandr și partea vătămată Șalîghin Alexandru (f.d. 106- 108, Vol. I); - circumstanțele indicate în hotărârile judecătorești și cererile anexe pe faptul încasării sumei de 5 000 euro din contul lui Lungu Nicolae în beneficiul lui Sîrghi Efim. (f.d. 21-33, Vol. I); - circumstanțele indicate în procesul-verbal de examinare a recipiselor eliberate din numele lui Burdin Alexandr, pentru datoria față de Șalîghin Alexandru (f.d. 50-52, Vol. I); - circumstanțele indicate în recipisele eliberate din numele lui Burdin Alexandr pentru datoria față de Șalîghin Alexandru (f.d. 6-11, 51-52, Vol. I); - circumstanțele indicate în procesul-verbal de examinare a obiectului prin care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. 079272432 și 079022033. (f.d. 112-114, Vol. I); - circumstanțele indicate în extrasul de înregistrare a SRL „Basametalcons", prin 3 care aceasta s-a înregistrat la 26.03.2013, cu capitalul de proporția 10 % și 90 % între Semionov Andrei și Burdin Marina (f.d.56, Vol. I); - circumstanțele indicate hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20.08.2009, prin care de la Burdin Alexandr s-a încasat suma de 1 589,13 euro în contul SA „IM și Compania Consulting Grup"; - circumstanțele indicate în hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21.09.2011, prin care de la Burdin Alexandr s-a încasat suma de 36550 dolari SUA-în contul lui Sleazin Alexei fiind suma împrumutată; - circumstanțele indicate în titlul executoriu din 24.01.2011, emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, prin care s-a încasat de la Burdin Alexandr în beneficiul lui Sandu Irina suma datorată de 10 6121,66 lei; - procesele-verbale de constatare a imposibilității executării titlului executoriu emis la 24.01.2011; - informație de grevarea a bunului și anume automobil de model BMW, în baza încheierilor executorilor judecătorești Nicolaescu, Nistor, Alexeenco, Boțan, Tălmăci, Florea, Stoian emise la 28.03.2008, 07.08.2009, 11.02.2011, 05.05.2010, 22.12.2010, 13.01.2011, 20.12.2006, 14.04.2006, 18.02.1998; - informație de grevarea imobilului, teren sub construcții din s. Suruceni r-nul Ialoveni. Cu privire la declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal, instanța de apel a indicat că, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță. Astfel, instanța de apel a constatat că, declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a infracțiunii imputate sunt singulare, nefiind susținute de probatoriu scris, testimonial și științific atașat cauzei, condiții în care vor fi înlăturate. Vinovăția inculpatului rezultă fără echivoc din declarațiile părții vătămate Șalîghin Alexandru care au fost constate pe întregul proces penal potrivit cărora acorda bani inculpatului pentru ca acesta să deschidă afaceri, cu o dobândă de 10 % din sumă. Pe data de 10 martie 2013, l-a rugat pe inculpat să scrie recipisă pentru toată suma împrumutată 268 000 lei și procentele separat, el a promis că restituie banii timp de 3 săptămâni. A mai precizat că la data de 25 iulie 2013 inculpatul a scris o nouă recipisă care a fost și ultima în sumă de 400 000 lei. Burdin Alexandr i-a promis că până la 15.09.2013, va restitui împrumutul. De altfel, suma de 400 000 lei, Burdin Alexandr, a recunoscut-o prin recipisele întocmite de el, fapt ce rezultă din declarațiile inculpatului, potrivit cărora recipisă pentru suma de 400 000 lei, a fost semnată de către el, însă această sumă nu a fost primită de către acesta. La fel, inculpatul a declarat că a semnat recipisele nefiind de 4 nimeni forțat. Cât privește afirmația inculpatului care a fost invocată și de către avocat în apelul declarat, că suma de 400 000 lei, indicată în recipisa din 27.07.2013, nu a fost real primită, dar este constituită și din procentele care se acumulau lunar, instanța de apel a menționat că, dacă susținerile ar fi reale, se pune întrebarea legitimă, de ce inculpatul nu a contestat legalitatea recipisei din 27.07.2013, în ordine civilă, solicitând ca să fie declarată nulă. Totodată, instanța de apel în privința solicitării părții apărării de a aprecia critic declarațiile părții vătămate, a indicat că, nu are temei de a le aprecia critic, după cum solicită apelantul, deoarece aceasta a depus declarații cu privire la constatarea faptei prejudiciabile și identificarea făptuitorului, cât și nu au fost stabilite careva împrejurări ce ar determina instanța să dea apreciere critică depozițiilor părții vătămate audiate în prezenta cauză penală, de vreme ce nu a fost dovedită existenta relațiilor ostile între inculpat și partea vătămată. Suplimentar, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, declarațiile părților vătămate, a martorilor și ale inculpatului se consideră probe egale, legea nu stipulează că dispozițiile date de părțile vătămate au prioritate față de cele ale inculpatului. Din analiza prevederilor legale menționate și în raport cu sentința contestată, instanța de apel a statuat că, prima instanță a apreciat în mod obiectiv atât declarațiile părții vătămate, cât și ale martorilor și inculpatului. Însă, declarațiile date de partea vătămată și-au găsit confirmarea și prin declarațiile martorilor, cât și prin probe expuse mai sus care au fost recercetate în cadrul ședinței instanței de apel. Astfel, instanța de apel a reținut că vina inculpatului în săvârșirea faptei imputate este pusă în evidență și prin declarațiile martorului Guțu Pavel, care a declarat că a activat timp de 2 ani în firma inculpatul Burdin Alexandr, salariu i s-a achitat doar prima lună 2 000 lei, în rest nu i s-a achitat nimic. Cunoaște că banii împrumutați erau pentru ca să achite salariu la muncitori, dar lui nu i s-a mai achitat. În perioada cât a activat, tehnică nouă nu a cumpărat, ci era tehnica veche de până a se angaja el la lucru. La fel și martorul Gubic Ruslan, care a lucrat cu Burdin Alexandr din 06.04.2012 până în iarna 2013, a confirmat declarațiile lui Guțu Pavel. Mai mult ca atât, declarațiile martorului Lungu Nicolae, confirmă faptul că inculpatul a împrumutat suma de 23 000 lei de la Șalîghin Alexandru, i-a spus că trebuie să cumpere materiale de construcție, mecanisme și să achite salariu, însă utilajul a fost cumpărat nu din toată suma împrumutată. Cu referire la declarațiile martorului Lungu Nicolae, instanța de apel a constatat că, nu are temei de a le aprecia critic, după cum a solicitat apelantul, or acestea au fost 5 depuse sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal, au fost administrate în conformitate cu legislația în vigoare și în opinia instanței de apel au prezentat relevanță sub aspectul conturării vinovăției inculpatului pentru fapta dedusă judecății și care și- au găsit confirmare și prin probele și materiale administrate. Faptul că martorul Lungu Nicolae a depus o plângere pe inculpatul Burdin Alexandr, după cum invocă apelantul, nu poate fi temei de înlăturare ca probă de vreme ce declarațiile acestui martor vine în coroborare cu ansamblul probelor testimoniale atașate cauzei. Totodată, instanța de apel a conchis că, acțiunile pe care le-a întreprins inculpatul și anume întocmirea recipiselor, erau efectuate cu scopul de a demonstra părții vătămate caracterul „legitim" al acțiunilor sale, creându-i o falsă reprezentare privind desfășurarea afacerii sale de prelucrare a metalului cu scopul de-a câștiga încrederea părții vătămate, ca ulterior să mai primească de la acesta sume de bani, sume pe care nu avea intenția de a le restitui. Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat că, fapta inculpatului Burdin Alexandr conține latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie care constă în intenție directă, inculpatul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta produce o pagubă, urmare a cărei împlinire o urmărește în vederea realizării unui folos material injust (intenție calificată prin scop). La caz, intenția de a dobândi prin înșelăciune mijloacele bănești s-a manifestat prin aceea că, inculpatul Burdin Alexandr, urmărind scopul de cupiditate, la momentul primirii banilor ca împrumut, asumându-și un angajament declarativ de a investi într-o afacere avantajoasă de prelucrare a metalului, nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat privind rambursarea banilor. La fel, din cercetări a rezultat că, inculpatul Burdin Alexandr, a acționat cu bună știință în scopul inducerii în eroare a părții vătămate la momentul primirii mijloacelor bănești ca împrumuturi în vederea procurării utilajului necesar pentru presupusa afacere de prelucrare a metalului, care în cadrul procesului penal s-a constatat că astfel de afacere nu există. Astfel, intenția de a dobândi prin înșelăciune mijloacele bănești este demonstrată prin: momentul primirii mijloacelor bănești de la partea vătămată Șalîghin Alexandru, inculpatul nu avea posibilitatea să-și onoreze obligațiunile asumate față de acesta fiind situația financiară neprielnică și având datorii nestinse față de alte persoane fizice și juridice (SA „ÎM și Compania Consulting Grup" -1589,13 euro, Sleazin Alexei- 36 550 dolari SUA , Sandu Irina – 106 121,66 lei). Totodată, potrivit declarațiilor părții vătămate în ședința instanței de apel, din suma de 400 000 lei acordată inculpatului Burdin Alexandr, nu i-a fost rambursată nici 6 o parte. Instanța de apel nu a putut reține motivul invocat de avocatul apelant în sensul achitării inculpatului precum că litigiul din cauza dată poartă un caracter civil și urmează a fi soluționat în conformitate cu legislația civilă. Delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civile se face luându-se în considerație două aspecte de maximă importantă: atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Aceste două aspecte sunt puse la baza circumstanțelor care trebuie cercetare în vederea constatării lipsei sau prezentei scopului de cupiditate. Limita între relații civile și o escrocherie este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a pârților, iar în cazul escrocheriei, prin abuz de încredere și înșelăciune. În cazurile examinate, instanța de apel a indicat că nu a constatat raporturi de natură juridică civilă, de vreme ce împrejurările stabilita coroborate la acțiunile inculpatului conduc la concluzia certă, că inculpatul încă la momentul primirii mijloacelor bănești avea drept scop însușirea acestora fără îndeplinirea angajamentului asumat privind rambursarea acestora. Astfel, contrar opiniei avocatului, răspunderea penală intervine deoarece inculpatul și-a folosit capacitatea de înțelegere și prevedere a faptelor, în scopul unui rezultat fraudulos. Totodată, instanța de apel a menționat că, nu poate servi temei de casare a sentinței argumentul avocatului privind refuzul procurorului de a admite demersul prin care s-a solicitat ridicarea descifrărilor telefonice ale lui Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr pentru a stabili câte întâlniri au avut între ei, pentru transmiterea banilor. Or, demersul privind ridicarea convorbirilor telefonice dintre Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr, nu prezintă relevanță sub aspectul conturării nevinovăției inculpatului Burdin Alexandr de vreme ce atât Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr nu neagă faptul discuțiilor telefonice avute, iar din aceste convorbiri telefonice nu este posibil de stabilit la care întâlnire au fost transmise mijlocele bănești. Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că, avocatul Crețu Ion, considerând că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la accesul liber la justiție a avut posibilitate în termeni legali să conteste ordonanța procurorului din 18.02.2014, privind respingerea cererii privind ridicarea convorbirilor telefonice dintre Șalîghin Alexandru și Burdin Alexandr prin prisma art. 251 alin. (4) Cod de procedură penal. Iar potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. 7 Respectiv, ordonanța procurorului din 18.02.2014, considerată ca fiind neîntemeiată de către avocat, nu a fost contestată în modul prevăzut de lege, fiind legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr prin care solicită casarea deciziei cu pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului Burdin Alexandr. Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel nu a dat un răspuns la toate motivele indicate în cererea de apel, și anume: - nu a fost descrise amănunțit probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată; - nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor, atât de învinuire, cât și de apărare; - nu s-a expus amănunțit asupra depozițiilor inculpatului, părții vătămate și martorului prin care ar confirma unele sau alte circumstanțe de fapt, dar și de a expune esența acestor depoziții, de a argumenta de ce unele probe sânt admise, iar altele respinse; - nu a indicat dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; - nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicând-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece motivele invocate nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

Verificând argumentele recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei penale, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Recurentul nu indică în cererea de recurs, nici un temei de casare a deciziei conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar din conținutul acestuia reiese că, recurentul consideră că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Colegiul penal remarcă că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori 8 când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Recurentul indică că, în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă care se încriminează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă, l-a infracțiunea imputată. Astfel, argumentul apărării, că inculpatul nu a avut intenția de a sustrage, și în cazul dat sunt relații civile simple, Colegiul penal îl consideră declarativ, deoarece inculpatul Burdin Alexandr în momentul primirii mijloacelor bănești de la partea vătămată Șalîghin Alexandru nu avea posibilitatea să-și onoreze obligațiunile asumate față de acesta fiind într-o situație financiară neprielnică și având datorii nestinse față de alte persoane fizice și juridice. Totodată, instanța de recurs menționează că, Burdin Alexandr, știa despre caracterul nerealizabil al angajamentului asumat față de Șalîghin Alexandru, iar utilajul procurat de inculpat nu acoperă suma de bani luată de la Șalîghin Alexandru, respectiv inculpatul din start urmărea doar un singur scop, de a însuși suma de bani de la ultimul. Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, este întemeiat pe probe greșit interpretate și anume indicând că instanța de apel nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor administrate în respectiva cauza penală, eronat a apreciat declarațiile părții vătămate, martorilor și nu a descris probele pe care își întemeiază decizia. Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, care confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului Burdin Alexandr în săvârșirea infracțiunii imputate. Colegiul penal constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul recursului, nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Mai mult, recursul declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța a estimat circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere 9 probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor judecătorești privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competentă și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Totodată, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Crețu Ion în numele inculpatului Burdin Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Burdin Alexandr Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 02 iunie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10