1re-86/16 — art. 217-5 CP

1re-86/16 — art. 217-5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1re-86/16

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

31 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Liliana Catan,

Ion Guzun,

C o n s t a t ă:

La 11 mai 2016, a fost pronunțat dispozitivul deciziei în cauza penală în privința

lui Sîtnic Iaroslav, fiind stabilită data pronunțării deciziei motivate pentru 01 iunie

2016.

Dat fiind că, prin hotărîrea Guvernului RM nr.674 din 31 mai 2016, ziua de 01

iunie 2016 a fost declarată zi liberă, pronunțarea deciziei motivate la data indicată nu

poate avea loc.

În conformitate cu art. 338, 342 Cod de procedură penală, Colegiul penal,

d i s p u n e :

amînarea pronunțării hotărîrii motivate pentru 02 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

1

Dosarul nr. 1re-86/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Alexandr Podlesnov în numele condamnatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 iulie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2015, în cauza penală în

privința lui

Sîtnic Iaroslav Alexandr, născut la 19

august 1991, originar și locuitor în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Codrilor 10/1, ap. 8,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 03.11.2014– 01.07.2015;

- instanța de recurs: 28.07.2015- 05.10.2015;

- instanța de recurs ordinar: 08.04.2016- 11.05.2016;

C O N S T A T Ă :

Sîtnic Iaroslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2175 alin. (1) Cod

penal, la amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, ceea ce

constituie 14 000 (paisprezece) lei.

2014, aproximativ ora 17.00, Sîtnic Iaroslav aflîndu-se în loc public și anume fîșia

forestieră adiacentă străzii Dumbrava, or. Durlești, mun. Chișinău, urmărind scopul

consumului ilegal a substanțelor narcotice, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și dorind în mod conștient survenirea

acestora, acționînd cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a consumat

în mod public în prezența mai multor persoane substanță narcotică - marihuana, după

care a fost reținut de către colaboratorii de poliție.

inculpatului a declarat recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare.

În motivarea cererii de recurs avocatul a invocat că:

2

- în cadrul examinării dosarului în fond învinuirea adusă inculpatului nu

și-a găsit confirmare, circumstanță în baza căreia instanța urma să pronunțe o sentință

de achitare, astfel, instanța de judecată n-a dat apreciere faptelor prin care s-a

demonstrat fără echivoc încălcarea de către organul de urmărire penală a normelor

imperative ale procesului penal;

- nu este relevantă noțiunea că „fapta săvîrșită în mod public”, deoarece

prin probele acumulate acuzarea a vrut să demonstreze că inculpatul a consumat

substanțele narcotice împreună cu martorii Pruteanu Alexandra, Poian Denis și

Socolov Vladimir. Respectiv, martorii în cauză nu cad sub incidența prevederilor art.

131 Cod penal, deoarece aceștia sunt nu martori, ci coparticipanții la comiterea

infracțiunii în cauză;

- instanța de apel urma să aprecieze critic depozițiile martorilor Pruteanu

Alexandru și Socolov Vladimir, cu excluderea acestor probe în conformitate cu

prevederile art.94 alin.(l) pct.8) din Codul de procedură penală, ca de altfel urma a fi

exclus ca probă și procesul verbal de audiere a martorului Poiana Denis, deoarece

acuzarea a renunțat la el. La fel, sunt inadmisibile și acțiunile de urmărire penală

exprimate prin recunoașterea după fotografie a lui laroslav Sîtnic, ori numitul nu

neagă faptul prezentei la 14.01.2014 în fîșie forestieră din or. Durlești, ci contestă

faptul întrebuințării substanțelor narcotice;

- din raportul înaintat de către ofițerul de urmărire penală D. Neaga (f.d. 5)

reiese că de la fața locului au fost ridicate două pachete de hîrtie cu substanță de

proveniență vegetală, care conform raportului de expertiză nr. 1139 din 24.01.2014

reprezintă substanță narcotică – marijuana, însă la materialele cauzei lipsește careva

raport de expertiză care ar confirma întrebuințarea de către inculpat a substanțelor

narcotice, iar învinuirea adusă poartă un caracter formal.

octombrie 2015 a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută sentința fără

modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de recurs a constatat că, instanța de fond a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a stabilit

vinovăția inculpatului in baza art. 2175 alin. (1) Cod penal.

Necătînd la faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina în cele incriminate,

vinovăția acestuia se dovedește pe deplin prin declarațiile martorilor date în cadrul

cercetării judecătorești care au fost analizate în ședința instanței de recurs, precum și

prin materialele cauzei:

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie din

15.02.2014, prin care Poian Denis în cadrul efectuării recunoașterii persoanei după

fotografie 1-a recunoscut pe Sîtnic laroslav ca persoană cu care au consumat

marihuana;

3

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie din

19.02.2014, prin care Socolov Vladimir în cadrul efectuării recunoașterii persoanei

după fotografie 1-a recunoscut pe Sîtnic laroslav ca persoană cu care au consumat

marijuana.

Argumentele avocatului menționate în recurs, precum că Sîtnic Iaroslav

urmează a fi achitat pe motivul că locul unde aceștia au consumat substanțe narcotice

nu este un loc public, acesta nefiind vizibil pentru alți trecători, Colegiul penal le-a

considerat nefondate și neîntemeiate, considerîndu-le drept o versiune de apărare

pentru evitarea răspunderii și care vin în contradicție cu probele acumulate la cauza

penală. Argumentele sunt combătute prin declarațiile martorilor audiați în ședința

instanței de fond, precum că locul unde au petrecut sărbătoarea Sf. Vasile în după

amiaza zilei de 14 ianuarie 2014, este loc de agrement, special amenajat situat pe str.

Dumbrava, la marginea pădurii, aproximativ la 20 metri de strada alăturată.

Astfel, Colegiul penal a menționat că, prin prisma prevederilor art.131 Cod

penal, fapta săvîrșită în public se înțelege fapta comisă:

- într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil

publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o

persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința

publicului;

- în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii faptei erau de

față două sau mai multe persoane;

- într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau

văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; într-o adunare

sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate cu

caracter familial, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante;

- prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar

putea ajunge la cunoștința publicului.

Concomitent, Colegiul penal a reținut că conform raportului înaintat de către

ofițerul de urmărire penală D. Neaga (f.d.5) se atestă că de la fața locului au fost

ridicate două pachete de hîrtie cu substanță de proveniență vegetală, care conform

raportului de expertiză nr. 1139 din 24.01.2014 reprezintă substanță narcotică -

marihuana. Raportul dat, cît și raportul ofițerului D. Neaga nu au fost contestate în

ordinea stabilită de legislația procesual penală de către apărare, astfel se prezumă că

acestea sunt legale.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs nu a reținut argumentul apărării

precum că declarațiile martorilor acuzării nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare și urmează a fi excluse din lista probelor acuzării, deoarece martorul

Pruteanu Alexandru a comunicat că toate persoanele care erau la fața locului, inclusiv

și Sîtnic Iaroslav au consumat dintr-o țigară substanțe narcotice, de tip canabiotice.

4

La determinarea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului instanța de fond a

ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Avînd în

vedere faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, circumstanțe care atenuează ori

agravează răspunderea în acțiunile inculpatului nu ai fost stabilite, Colegiul penal a

conchis că instanța de fond corect a reținut faptul că scopul educativ și preventiv al

pedepsei aplicate în privința lui Sîtnic Iaroslav v-a fi atins, prin aplicarea unei

pedepse cu amendă, pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

judecătorească a devenit irevocabilă.

recurs în anulare hotărîrile, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

Recurentul a invocat aceleași argumente ca și în recurs, inclusiv că:

- instanțele de judecată au acceptat în calitate de probă depozițiile martorilor,

fără a verifica inițial dacă probele în cauză au fost administrate cu respectarea strictă

a legislației în vigoare;

- din raportul ofițerului de urmărire penală reiese că de la fața locului au fost

ridicate două pachete de hărtie cu substanță de proveniență vegetală, care conform

raportului de expertiză nr. 1139 din 24.01.2014 reprezintă substanță narcotică de

marihuana, care nu a fost anexat la materialele cauzei;

- săvîrșirea infracțiunii incriminate condamnatului poate fi confirmată numai

în baza unui raport de expertiză, iar persoana care consumă se află în stare de

ebrietate narcotică, însă la în cauza dată lipsește un astfel de raport și prin urmare,

învinuirea adusă este una formală.

respins pe motiv că, cele invocate nu se încadrează în prevederile art. 453 Cod de

procedură penală.

cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Analizînd materialele dosarului Colegiul constată că, infracțiunea în baza

căreia a fost condamnat Stîtnic Iaroslav - art. 2175 alin. (1) Cod penal, potrivit art. 16

Cod penal este o infracțiune ușoară, astfel că, decizia instanței ierarhic inferioare a

fost adoptată în procedura recursului împotriva hotărîrilor judecătorești pentru care

nu este prevăzută calea de atac apelul art. 437 - 449 Cod de procedură penală și

respectiv a devenit irevocabilă de la data pronunțării.

5

Potrivit prevederilor art. 452 coroborat cu art. 453, 454 Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin. (1)

pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor

legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii

judecătorești irevocabile, fiind respectate următoarele condiții:

- au fost epuizate căile ordinare de atac;

- există un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat

hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii;

- recursul nu este declarat repetat;

- recursul este declarat în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a

hotărîrii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului

Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data

comunicării ei.

Declarînd recurs în anulare, recurentul este obligat să invoce încălcările comise

de către instanța a cărei hotărîre se contestă și care viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, prevederi stipulate și în art. 455 alin.

(2) pct. 7) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, recursul în anulare

trebuie motivat, cu indicarea obligatorie a căruiva temei concret prevăzut în art. 453

alin.(1) Cod de procedură penală, cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate din

punct de vedere al problemei de drept și evidențierea viciului fundamental care, în

opinia recurentului, în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Astfel, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Deoarece temeiurile pentru recurs în anulare sunt expres și limitativ stipulate

de lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la aceasta, cu

indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază.

Din textul recursului în anulare rezultă că, recurentul nu a respectat aceste

cerințe și n-a invocat expres nici unul din temeiurile prevăzute la art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală, acesta critică hotărîrea instanțelor de judecată invocînd

dezacordul cu aprecierea probelor și pedeapsa sub formă de amendă stabilită

condamnatului, fără a motiva ilegalitatea hotărîrii atacate sub aspectul cerințelor și

exigenților legii și fără a invoca vreun viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente care a afectat hotărîrea atacată.

Colegiul penal relevă că, instanța de recurs examinînd cauza, a apreciat probele

administrate la materialele cauzei ținînd cont de art. 101 Cod de procedură penală și a

6

individualizat pedeapsa în strictă coroborare cu criteriile prescrise în art. 61,75-78

Cod penal conform cărora la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de recurs, în raport

cu motivele invocate de recurent, nu a comis erori de drept de natura unui viciu

fundamental capabil să afecteze hotărîrea contestată. Această hotărîre conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția, condamnatului fiindu-i respectat dreptul

la un proces echitabil în sensul vizat și recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 457, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs va decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

4) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Alexandr Podlesnov

în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 octombrie 2015, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia publicată integral la 02 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7