1ra-689/2016 — art. 327 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 327 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1, pct. 6, 8, 11 CPP
1ra-689/2016 — art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-689/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,
Ion Guzun,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul
ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21
octombrie 2015, declarat de inculpata
Popov Ludmila Vasile, născută la
02 septembrie 1959 în s. Coșernița, r-nul Florești,
locuitoare a or. Căușeni, str. Unirii 3B, ap. 40,
cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 12.03.2013 – 26.03.2014,
instanța de apel: 24.09.2014 –27.01.2015,
instanța de recurs: 17.04.2015 – 14.07.2015,
instanța de apel: 21.08.2015 – 21.10.2015,
instanța de recurs: 12.02.2016– 19.04.2016,
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, din 26 martie 2014, inculpata Popov
Ludmila a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.
327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii.
Instanța de fond a constatat, că inculpata Popov Ludmila este învinuită, că
deținând în baza deciziei CR Căușeni din 15 iunie 2011, funcția de șef-interimar al
Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei Căușeni, fiind în
conformitate cu art. 123 alin. (2) Cod penal persoană publică, a admis abuzuri de
serviciu în următoarele circumstanțe.
1
Din interes material si personal, acționând contrar pct. 11 al Regulamentului
privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican și celor
locale, aprobat prin HG RM nr. 1083 din 26.10.2000, a dispus la 16 septembrie și
19 octombrie 2011, perfectarea de către angajații din subordine Malai A., șef al
serviciului asistență socială comunitară, Arnaut M., șef al serviciului îngrijire
socială la domiciliu, Mihalache L., asistentă socială din cadrul DGASPF,
anchetelor sociale care ar confirma condițiile de trai și venitul familiei, în baza
cărora se determină nevoia de ajutor material persoanelor vulnerabile, pe când
acestea urmau a fi perfectate de către persoanele abilitate din cadrul administrației
publice locale - Primăriilor.
Astfel, au fost întocmite anchete pentru acordarea ajutoarelor materiale
persoanelor înrudite prin afinitate - soacrei Popov S. și cumnatei Popov N., cărora
din casa Direcției li s-a eliberat ajutor material în sumă de 500 lei pentru
procurarea produselor alimentare și 2500 lei pentru procurarea medicamentelor și
achitarea serviciilor medicale.
Tot ea, aflându-se oficial în concediu de boală, în perioada 09-15.03.2011 și
19-27.05.2011, a dispus întocmirea foilor de parcurs pentru automobilul de
serviciu, cu care ar fi parcurs 188 km, consumând 17,3 litri de combustibil, în
sumă de 261,07 lei, iar în perioada 16-18 și 28-30.06.2011, în timpul aflării ei la
seminare și conferințe, a decontat neîntemeiat combustibil în cantitate de 40,06
litri, în sumă de 612,92 lei, deși pentru perioada respectivă au fost întocmite foi de
deplasare, achitate din contul Direcției, prejudiciind astfel bugetul cu 873,99 lei.
Tot ea, ignorând prevederile art.6 din HG RM nr. 381 din 13.04.2006 cu
privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, în anul 2011,
le-a majorat ilegal angajaților Direcției sporul lunar pentru vechime în muncă, fiind
calculat și achitat nejustificat salariu în sumă totală de 6487,87 lei mai mult,
inclusiv: Arnaut M. cu 1686,82 lei, Ivanova S. cu 909,78 lei, Puică L. cu 405,48 lei
și Schneider M. cu 3482,79 lei.
Tot ea, contrar prevederilor art. 30 p. b) a Regulamentului cu privire la
modul de evidență și distribuire a biletelor de reabilitare - recuperare, acordate
persoanelor în vârstă și celor cu dezabilități, aprobat prin HG RM nr. 372 din 06
mai 2010, la 28.02.2011, a dispus acordarea biletului de reabilitare - recuperare
gratuit lui Plămădeală E., care este pensionară pentru limită de vârstă și angajată în
câmpul muncii, astfel urmând să beneficieze de o reducere de doar 30% din costul
biletului de tratament, fiind astfel cauzat un prejudiciu în sumă de 3428,78 lei.
Tot ea, la 26.11.2010, 22.02.2011 și 29.03.2011, a dispus eliberarea biletelor
de tratament gratuite lui Rusu V., Pisleariuc N. și Bicherscaia N. care sunt invalizi
de ar. III, neangajați în câmpul muncii și potrivit prevederilor art. 31 lit. b) a HG
RM nr. 372 din 06 mai 2010, urmau să beneficieze de scutiri în proporție de 70%
din costul biletului, urmând să achite fiecare câte 1469,48 lei, în total 4484,43 lei.
Astfel, inculpata ar fi cauzat DGASPF Căușeni, un prejudiciu material
considerabil în sumă de 18.014 lei, prin ce a comis infracțiunea prevăzută de art.
327 alin. (1) CP, ca abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o
2
persoană publică a situației de serviciu în interes material și personal, cauzând
daune în proporții considerabile intereselor publice.
Instanța a reținut, că inculpata nu a recunoscut vina, iar învinuirea înaintată
ei este una nefondată.
Mai mult, calificativul „prejudicierii considerabile” intereselor publice este
unul imprevizibil.
Or, Codul penal nu explică expres, în noțiuni clare și previzibile, acest
calificativ. În literatura de specialitate, se consideră obiective asupra cărora se
orientează acțiunile de cauzare de daune în proporții considerabile intereselor
publice, intereselor generale ale societății, încălcarea drepturilor constituționale ale
cetățenilor, crearea obstacolelor sau tulburărilor în activitatea organelor puterii și a
altor instituții publice, încălcarea ordinii de drept, tăinuirea infracțiunilor săvârșite
etc.
Procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Maria Cojocaru, a declarat
apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal
la amendă în mărime de 200 u. c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de șef
al Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei pe un termen de 2
ani, cu încasarea din contul inculpatei în beneficiul Consiliului raional Căușeni a
prejudiciului în sumă de 8.932,93 lei.
Apelanta a indicat că pe epizodul în care inculpata a dispus la 16
septembrie și 19 octombrie 2011 perfectarea anchetelor sociale, care confirmă
nevoia de ajutor social, de către angajații din cadrul Direcției pentru persoane
înrudite prin afinitate - soacrei Popov S. și cumnatei Popov N., cărora din casa
Direcției, ilegal li s-a eliberat ajutor social în sumă de 500 și 2500 lei, pe când
acestea urmau a fi perfectate de către asistenții sociali din cadrul primăriilor,
prejudiciind astfel bugetul social cu 3000 lei, instanța corect a stabilit că în
acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod
penal. Or, pct. 11 lit. b) din Regulament prevede expres că ancheta socială poate fi
eliberată și de organul local de asistență socială, care în cazul dat este DGASPF,
respectiv nu a avut loc folosirea intenționată de către inculpată a situației de
serviciu, acțiunile ei fiind legale.
Pe celelalte epizoade, vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin, însă
instanța incorect a considerat că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele
componenței de infracțiune, nefiind combătute și apreciate declarațiile martorului
Julea S., șef-adjunct al Direcției Teritoriale Inspectare Financiară a Inspecției
Financiare din subordinea Ministerului de Finanțe, care a declarat, că împreună cu
revizorul Versteac R., a efectuat inspectarea activității DGASPF Căușeni pentru
perioada 01.07.2010 -01.01.2012, stabilind, că inculpata în perioada 16-18 și
respectiv 28-30 iunie 2011, în timpul aflării ei la seminare și conferințe a decontat
neîntemeiat combustibil în cantitate de 40,06 litri, în sumă de 612,92 lei, deși
pentru perioada respectivă ei i-au fost întocmite și foi de deplasare achitate din
contul Direcției, fapt confirmat și prin actul de revizie.
3
Eliberarea de bunuri materiale se face în baza facturilor fiscale, care la
momentul controlului inculpata nu a putut să le prezinte, aceasta rezultând din
actul de control și din declarațiile reprezentantului CR Căușeni Tiulei V., care nu
au fost luate în calcul de instanța de judecată.
La fel, în urma controlului, s-a constatat încălcarea prevederilor
Regulamentului privind stabilirea indemnizației pentru vechimea în muncă, potrivit
căruia urma să fie formată o comisie din cadrul instituției din specialistul în resurse
umane, contabilul instituției, președintele comitetului sindical și alte persoane,
conducătorul instituției fiind președintele comisiei. Responsabilitatea pentru
corectitudinea deciziei o poartă conducătorul instituției.
Controlul efectuat de Direcția Teritorială Inspectare financiară a Inspecției
Financiare din subordinea Ministerului de Finanțe, de asemenea a constatat
ilegalitatea eliberării foilor de odihnă și reabilitare, fapt constatat și în instanța de
judecată. Astfel, Plămădeală E., pensionară pentru limită de vârstă, dar angajată în
câmpul muncii, a beneficiat de bilet gratis, deși aceasta urma să achite 70% din
costul biletului ceea ce constituie 3428,78 lei. Alte trei persoane erau invalizi de
gradul trei, care beneficiau de o reducere de 70%. urmând să achite câte 30 % din
costul biletelor, în total 4484,43 lei, dar li s-au eliberat bilete de reabilitare gratuite.
Instanța a dat apreciere calificativului „daunelor în proporții considerabile
intereselor publice” incorect, or, funcționarul public urmează să activeze în
conformitate cu prevederile legii privind Codul de conduită a funcționarului public,
fiind obligat să apere drepturile și interesele publice, iar potrivit atribuțiilor ce îi
revin, folosirea eficientă a banilor publici.
Conform declarațiilor reprezentatului CR Căușeni Tiulei V., inculpata a
prejudiciat bugetul raional cu 11.932, 93 lei, ceea ce, conform aprecierii
reprezentantului CR Căușeni, este un prejudiciu considerabil.
Reieșind din faptul, că instanța de fond, just a apreciat, că potrivit pct.11 lit.
b) din Regulament, ancheta socială poate fi eliberată de organul local de asistență
socială, care în cazul dat și este DGASPF, sumele privind ajutorul material în
mărime de 500 lei și 2500 lei, acordate soacrei Popov S. și cumnatei Popov N.
urmează a fi excluse din suma prejudiciului, astfel inculpata a prejudiciat
bugetul local cu 8.932,93 lei, însă chiar și suma dată pentru bugetul local este un
prejudiciu considerabil, iar aprecierea o face organul lezat în drept.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie
2015, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.
Instanța de apel a statuat, că decizia instanței de fond este legală și
întemeiată.
Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie
Călugăreanu, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
Recurentul a indicat, că instanța de apel corect a constatat că în acțiunile
inculpatei lipsesc elementele de infracțiune prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod
penal, pe episodul în care inculpata, din interes material și personal, folosind
4
situația de serviciu, a dispus perfectarea anchetelor sociale, pentru persoanele
înrudite prin afinitate - soacrei Popov S. și cumnatei Popov N.
Însă, pe restul episoadelor, vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin, iar
instanța de apel incorect a constatat, că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele
componenței de infracțiune.
Astfel, instanța de apel a emis o hotărâre cu încălcarea prevederilor art. 394
alin. (1) pct. 2) și alin. (3) Cod penal, fără cercetarea întemeiată și pe deplin a
tuturor dovezilor și circumstanțelor cazului prezentate de acuzare și fără a indica
motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 14
iulie 2015, recursul a fost admis, casată total decizia menționată și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a statuat că argumentele invocate de acuzare își găsesc
reflectare în starea reală a lucrurilor stabilite în cauză, inclusiv sub aspectul că,
judecând apelul, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, întru susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei instanțe.
La fel, instanța de apel a ignorat probele prezentate de partea acuzării,
acestea nefiind redate în decizie, analizate, apreciate, respinse sau admise, cu
argumentarea concluziei respective.
Concluzia instanței de apel este una pripită, fără efectuarea unei verificări
multilaterale și obiectivă a probelor prezentate de acuzare în sprijinul învinuirii și
circumstanțelor de fapt ale cauzei.
Instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un mod asupra argumentelor
invocate de acuzatorul de stat, referitor la declarațiile martorilor Julea S. și Tiulei
V., la actul de control.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie
2015, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.
Popov Ludmila a fost condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la
amendă în mărime de 200 u. c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de
răspundere pe un termen de 2 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului
despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.
Instanța de apel a reținut, că acuzarea a renunțat la episodul ce ține de
eliberarea ajutorului social în mărime de 500 lei și respectiv 2500 lei persoanelor
înrudite - soacrei Popov S. și Popov N., pe motiv că acțiunile inculpatei nu
întrunesc elementele componentei de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (1)
Cod penal.
Totodată, instanța de apel a constatat, că inculpata Popov L., din interes
material și personal acționând contrar pct.11 al Regulamentului privind
distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului Republican și celor
locale, aprobat prin HG a RM nr. 1083 din 26.10.2000, a dispus la 16 septembrie
și 19 octombrie 2011 perfectarea de către angajații din subordine Malai A., șef al
serviciului asistență socială comunitară, Arnaut M., șef al serviciului îngrijire
5
socială la domiciliu, Mihalache L., asistentă socială din cadrul DGASPF,
anchetelor sociale care ar confirma condițiile de trai și venitul familiei, în baza
cărora se determină nevoia de ajutor material persoanelor vulnerabile, pe când
acestea urmau a fi perfectate de către persoanele abilitate din cadrul administrației
publice locale – Primăriilor.
Astfel, au fost întocmite anchete pentru acordarea ajutoarelor materiale
persoanelor înrudite prin afinitate, - soacrei Popov S. și cumnatei Popov N.,
cărora din casa Direcției li s-a eliberat ajutor material în sumă de 500 lei pentru
procurarea produselor alimentare și 2500 lei pentru procurarea medicamentelor și
achitarea serviciilor medicale.
Tot ea, aflându-se oficial în concediu de boală, în perioada 09-15.03.2011 și
19 - 27.05.2011, a dispus întocmirea foilor de parcurs pentru automobilul de
serviciu, cu care ar fi parcurs 188 km, consumând 17,3 litri de combustibil, în
sumă de 261,07 lei, iar în perioada 16-18 și 28-30.06.2011, în timpul aflării ei la
seminare și conferințe, a decontat neîntemeiat combustibil în cantitate de 40,06
litri, în sumă de 612,92 lei, deși pentru perioada respectivă au fost întocmite foi de
deplasare, achitate din contul Direcției, prejudiciind astfel bugetul cu 873,99 lei.
Tot ea, ignorând prevederile art.6 din HG RM nr. 381 din 13.04.2006 cu
privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, în anul 2011,
le-a majorat ilegal angajaților Direcției sporul lunar pentru vechime în muncă, fiind
calculat și achitat nejustificat salariu în sumă totală de 6487,87 lei mai mult,
inclusiv: Arnaut M. cu 1686,82 lei, Ivanova S. cu 909,78 lei, Puică L. cu 405,48 lei
și Schneider M. cu 3482,79 lei.
Tot ea, contrar prevederilor art. 30 p. b) a Regulamentului cu privire la
modul de evidență și distribuire a biletelor de reabilitare - recuperare, acordate
persoanelor în vârstă și celor cu dezabilități, aprobat prin HG RM nr. 372 din 06
mai 2010, la 28.02.2011, a dispus acordarea biletului de reabilitare - recuperare
gratuit cet. Plămădeală E., care este pensionară pentru limită de vârstă și angajată
în câmpul muncii, astfel urmând să beneficieze de o reducere de doar 30% din
costul biletului de tratament, fiind astfel cauzat un prejudiciu în sumă de 3428,78
lei.
Tot ea, la 26.11.2010, 22.02.2011 și 29.03.2011, a dispus eliberarea biletelor
de tratament gratuite cet. Rusu V., Pisleariuc N. și Bicherscaia N. care sunt invalizi
de gr. III, neangajați în câmpul muncii și potrivit prevederilor art. 31 lit. b) a HG
RM nr. 372 din 06 mai 2010, urmau să beneficieze de scutiri în proporție de 70%
din costul biletului, urmând să achite fiecare câte 1469,48 lei, în total 4484,43 lei.
Instanța de apel a concluzionat că vina inculpatei este dovedită integral și a
încadrat acțiunile ei în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de
către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material
ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
6
Inculpata a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii,
cu menținerea hotărârii instanței de fond sau dispunerea rejudecării cauzei de către
instanța de apel.
Recurenta a invocat, că acuzarea nu a contestat achitarea pe capătul de
învinuire privind alocarea de ajutoare materiale rudelor prin afinitate Popov S. și
Popov N., considerând-o legală.
Mai mult, acuzarea a indicat, că a fost corect achitată pe acest capăt de
acuzare, aceleași constatări fiind făcute și în cuprinsul deciziei Colegiului penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție.
Astfel, având în vedere că sentința Judecătoriei Căușeni din 26 martie 2014,
pe acest capăt de acuzare nu a fost contestată, aceasta a căpătat autoritatea lucrului
judecat, iar achitarea pe capătul dat de învinuire este definitivă și irevocabilă din
momentul expirării termenului de declarare a apelului.
Însă, instanța de apel, a constatat săvârșirea infracțiunii și pe acest capăt de
învinuire, considerând că urmează a fi pedepsită.
Deși inculpatei îi este incriminată o infracțiune săvârșită de subiect special,
instanța de apel nu a indicat în partea descriptivă, că aceasta ar deține o asemenea
calitate.
Instanța de apel, a indicat că daunele cauzate bugetului Consiliului raional
Căușeni în sumă de 8.932,93 lei, rezultă din actul de învinuire, însă reprezentantul
Consiliului raional Căușeni, insistă pe suma de 11.932 lei.
Astfel, dacă dauna materială maximă este una dintre cele indicate mai sus,
aceasta nu poate fi considerată una considerabilă pentru o autoritate locală precum
Consiliul raional Căușeni cu un rulaj de cont de câteva milioane de lei anual.
Prin sentință și decizia Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2015, s-a
indicat asupra caracterului neclar al legii în acest sens.
Anume în acele circumstanțe, dacă se considera cu certitudine, că inculpata a
admis unele abateri, că abaterile respective au fost săvârșite din interes material sau
din alte interese personale, instanța de apel urma să examineze speța respectivă
(coroborat cu caracterul incert al legii penale) sub prisma prevederilor abuzului de
serviciu contravențional, prevăzut de art. 312 Cod contravențional.
Instanța de apel, deși nu a audiat toți martorii în ședința instanței de apel, a
pus probele neverificate la baza deciziei de condamnare.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 8) și
11) Cod de procedură penală.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această
instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu conține motivele pe care se
întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.
7
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În această consecutivitate se reține că instanța de apel a comis următoarele
erori de drept.
Potrivit art. 320 alin. (5), 325 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1) și 2), 414 alin. (1)
și (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în
ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, nefiind în drept să-și
întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost
verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit
regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță și doar în limitele
învinuirii formulate. Renunțarea procurorului la învinuire atrage adoptarea de către
instanța de judecată a unei sentințe de achitare sau de încetare a procesului penal.
Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei
criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul
săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,
probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru
care instanța a respins alte probe. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă
temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să
se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,
Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă
fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se
constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,
hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea
Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de
apel).
Instanța de apel nu a respectat aceste prescripții de drept, deoarece, potrivit
părții descriptive și dispozitive a deciziei contestate (pct. 7. din decizie):
a) a reținut că procurorul: „a renunțat la episodul ce ține de eliberarea
ajutorului social în mărime de 500 lei și respectiv 2500 lei persoanelor înrudite -
soacrei Popov S. și Popov N., pe motiv că acțiunile inculpatei nu întrunesc
elementele componentei de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod
penal”, apoi a constatat că: „inculpata Popov Ludmila, din interes material și
personal acționând contrar pct.11 al Regulamentului privind distribuirea
ajutorului material din mijloacele Fondului Republican și celor locale, aprobat
8
prin HG a RM nr. 1083 din 26.10.2000, a dispus la 16 septembrie și 19
octombrie 2011 perfectarea ... anchetelor sociale ... pentru acordarea ajutoarelor
materiale persoanelor înrudite prin afinitate, - soacrei Popov S. și cumnatei
Popov N., cărora din casa Direcției li s-a eliberat ajutor material în sumă de 500
lei pentru procurarea produselor alimentare și 2500 lei.
Deci a condamnat inculpata și pentru fapte în privința căror acuzarea a
renunțat la învinuire, depășind astfel limita învinuirii formulate, inclusiv și prin
constatarea în acțiunile inculpatei a elementelor neincriminate prin rechizitoriu, ca
ea: „a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice” (v. 2 f.d. 221, pct. 3. si 7. din decizie);
b) nu a constatat prejudiciul total cauzat de inculpată, exceptând capătul de
învinuire la care a renunțat acuzarea, nu l-a coroborat la elementul calificativ „a
cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice”, și s-a contrazis
dispunând în dispozitivul deciziei că: „asupra cuantumului despăgubirilor
urmează să se pronunțe instanța civilă”, confirmând că nu a constatat și descris în
mod legal faptele imputate inculpatei.
Mai mult, potrivit rechizitoriului, inculpata este învinuită că: „ fiind numită
în calitate de șef interimar a Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a
Familiei Căușeni, prin decizia Consiliului raional Căușeni din 15 iunie 2011,
fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană
publică...”. Însă, instanța de apel nu a constatat și descris în descriptivul deciziei
această calitate de subiect special al inculpatei, și element calificativ obligatoriu, în
raport cu infracțiunea incriminată;
c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a
instanței de apel și neconsemnate în respectivul proces-verbal, cum ar fi
declarațiile martorilor Moscalu E., Popov N., Focșa I. și Popov S., declarațiile
reprezentantului Consiliului raional Căușeni, Tulei V., și acțiunea civilă formulată
de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat
cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde
motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând
dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
9
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de inculpata Popov Ludmila Vasile,
casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie
2015, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 mai
2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Liliana Catan
Ion Guzun
10