1re-52/2016 — incheierea judecatorului de instructie

Dosarul nr. 1re-52/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

petiționarul Druță Boris prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 august 2015,

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de recurs în anulare: 11.02.2016 – 06.04.2016 .

C O N S T A T Ă:

admise cererile de asigurare a acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate Chiriac

Vasile, Caminschii Dumitru, Portean Eduard, Orjehovschi Valentina, Panaghiu Liubovi,

Moisei Ecaterina, Iachim Veronica, Veșca Gheorghe și Spiridonov Vladimir în cadrul

procesului penal potrivit art. 202 Cod de procedură penală, în vederea asigurării reparării

prejudiciului cauzat prin infracțiune, fiind aplicat sechestru asupra bunurilor și conturilor

bancare ale inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura, în limita acțiunilor înaintate, și

anume - în mărime de 124 349 (una sute douăzeci și patru mii trei sute patruzeci și nouă)

lei, cu punerea pe seama executorului judecătoresc identificarea bunurilor și a conturilor

bancare ale inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura care pot fi supuse sechestrării,

ulterior și sechestrarea acestora.

inculpatei Bejenar Elena, prin care a solicitat admiterea recursului declarat și anularea

încheierii contestate, motivînd că persoanele enumerate în încheiere, au apartenență

directă la comiterea infracțiunilor și nu pot înainta acțiuni civile către Bejenar Elena.

1

A menționat că instanța fără nici un temei a indicat în încheiere că persoanele cu

cerințe civile au temeiul de a-și cere revendicările materiale și morale conform art.205

Cod de procedură penală, fără a ține cont de cerințele care reies din prevederile art. 297

Cod de procedură penală.

recursul declarat a fost respins ca fiind inadmisibil, cu menținerea încheierii contestate.

recurs a conchis că recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

procedură penală, care stipulează că, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură

procesuală de constrîngere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea

proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi

de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sînt

încetate orice operațiuni în privința acestora.

Alineatul (2) al aceluiași articol, indică că punerea sub sechestru a bunurilor se

aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau

eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii bunurilor utilizate la

săvîrșirea infracțiunii ori rezultate din infracțiune.

Instanța de recurs a considerat că este necesar de a face trimitere și la prevederile

art. 205 alin.(l) Cod procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată

de către organul de urmărire penală sau instanță numai în cazurile în care probele

acumulate permit de a presupune întemeiat că bănuitul, învinuitul, inculpatul sau alte

persoane la care se află bunurile urmărite le pot tăinui, deteriora, cheltui.

Așadar, instanța de recurs raportînd situația de fapt la cea de drept, a stabilit că

prima instanță a emis o încheiere motivată și întemeiată bazîndu-se pe circumstanțele

constatate în cadrul cercetării judecătorești.

Instanța de recurs a accentuat că sechestrul aplicat servește drept o măsură

asiguratorie pentru repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, ori pe altă

cale este imposibilă asigurarea reparării prejudiciului cauzat în rezultatul infracțiunii și

evitarea riscurilor înstrăinării, tăinuirii, deteriorării sau cheltuirii de către inculpatele

Iovcev Laura și Bejenar Elena.

avocatul Druță Boris a atacat-o cu recurs în anulare, solicitînd casarea acesteia, ca fiind

nefondată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul

General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în

numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă

2

de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor

ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate

de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică

calea apelului și recursului ordinar.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în

anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012,

poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac

– în apel și în recurs și a devenit irevocabilă.

Astfel, împotriva încheierilor judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni

decît vinovăția și condamnarea persoanei, acestea au numai un dublu grad de jurisdicție,

instanța de fond și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative,

de la care nu se permite nici o derogare, iar recursul declarat de avocat este inadmisibil,

deoarece o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în

anulare.

Prin urmare, instanța de recurs constată că încheierea primei instanțe prin care la

caz au fost aplicate măsuri procesuale de constrîngere, au doar un dublu grad de

jurisdicție, respectiv nu pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de

Justiție.

Reieșind dispozițiile legale expuse mai sus, raportîndu-le la speța dată rezultă că,

încheierea judecătorului de instrucție, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri

irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate

cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat

împotriva încheierii judecătorului de instrucție este inadmisibil, deoarece o asemenea

hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursurilor înaintate, întrucît acestea

3

nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură

penală.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Druță Boris,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 august 2015,

deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 06 mai 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

4