1ra-426/16 — art. art. 369 alin. 1 CP

1ra-426/16 — art. art. 369 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-426/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015,

declarat de avocatul Veaceslav Brăteanu în numele inculpatului, în cauza penală în

privința lui

Simon Ștefan Pavel, născut la 21 iulie 1993,

originar și domiciliat s. Mășcăuți, r-nul Criuleni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.07.2015 - 15.09.2015;

Instanța de apel: 07.10.2015 - 02.11.2015;

Instanța de recurs: 15.01.2016 - 30.03.2016.

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 01 aprilie 2015, aproximativ orele

11.00-12.00, la 7 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 17 aprilie 2015, aproximativ ora

22.10, la 6 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 26 aprilie 2015, aproximativ orele

18.45-19.00, la 8 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

10.00-11.00, la 9 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ ora 18.00,

la 9 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

18.30-19.00, la 1 an 3 luni închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea

pedepselor mai ușoare de pedeapsa mai gravă, i-a fost stabilită pedeapsa 1 an 3 luni

închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.

îndeplinind serviciul militar prin contract din 13 februarie 2015, în funcția de pușcaș

superior grupă poliție militară, pluton poliție militară, companie poliție militară,

Batalion de gardă, în grad militar – soldat, în aceeași unitate militară îndeplinind

serviciul militar în termen și soldații Dionisie Conea, Valentin Puiu și Grigore Rotari,

care în raporturi de subordonare cu inculpatul Ștefan Simon nu s-au aflat.

Militarul prin contract al Batalionului de gardă, inculpatul Ștefan Simon, în

1

timp ce se afla pe teritoriul unității, dislocată pe adresa str. Pietrarilor 3,

mun. Chișinău, a încălcat grav cerințele art. 26 a Legii Republicii Moldova „Cu

privire la statutul militarilor”, art. art. 15, 19, 94 din Regulamentul Serviciului

Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art. 5 din Regulamentul

Disciplinei Militare, a admis intenționat încălcarea regulilor statutare cu privire la

relațiile dintre militari dacă între ei nu există raporturi de subordonare, dacă această

încălcare s-a manifestat prin acte de violență, în următoarele împrejurări:

La 01 aprilie 2015, aproximativ la orele 11.00-12.00, Ștefan Simon, în timp ce

se afla în dormitorul companiei poliție militară a Batalionului de gardă, dislocat pe

adresa str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău s-a apropiat de soldatul Dionisie Conea, în

moment ce ultimul aranja paturile și sub pretextul că lucrează încet, i-a aplicat

intenționat o lovitură cu piciorul stâng încălțat în bocanc, în regiunea mușchiului

piciorului drept, mai jos de fesă.

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului Ștefan Simon, părții vătămate

Dionisie Conea, i-au fost cauzate dureri fizice.

Tot Ștefan Simon, la 17 aprilie 2015, aproximativ la ora 22.10, în timp ce se

afla pe holul companiei poliție militară a Batalionului de gardă, dislocat pe adresa

str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, s-a apropiat din spate de soldatul Valentin Puiu, în

moment ce ultimul raporta sergentului de serviciu pe unitate și sub pretextul că nu

ține corect mâna dreaptă la tâmplă, i-a aplicat intenționat o lovitură cu piciorul drept

încălțat în bocanc în regiunea spatelui (vertebrală).

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului Ștefan Simon, părții vătămate

Valentin Puiu, i-au fost cauzate dureri fizice.

La 26 aprilie 2015, aproximativ la orele 18.45-19.00, inculpatul Ștefan Simon,

în timp ce se afla în afara orelor de serviciu, îmbrăcat în haine civile și cu miros de

alcool, lângă stația terminus a rutierelor, în fața intrării în parcul auto a Batalionului

de gardă, dislocat pe adresa str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, observându-l pe

soldatul Dionisie Conea a solicitat să se apropie, după ce i-a reproșat faptul că nu a

dat onorul și nu i-a raportat despre ducerea serviciului, iar în moment ce ultimul a

început să-i raporteze i-a aplicat intenționat o lovitură cu pumnul drept în regiunea

pieptului.

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului, părții vătămate Dionisie Conea,

i-au fost cauzate dureri fizice.

Tot Ștefan Simon, la 03 mai 2015, aproximativ la orele 10.00-11.00, în timp

ce se afla în dormitorul companiei poliție militară a Batalionului de gardă, dislocat

pe adresa str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, s-a apropiat de soldatul Dionisie Conea,

în moment ce ultimul dormea și fără careva motive întemeiate i-a fript cu bricheta

călcâiul piciorului stâng.

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului, părții vătămate Dionisie Conea,

i-au fost cauzate dureri fizice.

Tot Ștefan Simon, la 03 mai 2015, aproximativ la ora 18.00, în timp ce se afla

în dormitorul companiei poliție militară a Batalionului de gardă, dislocat pe adresa

str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău s-a apropiat de soldatul Grigore Rotari în moment ce

ultimul dormea și fără careva motive întemeiate i-a fript cu bricheta călcâiul

piciorului drept.

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului Ștefan Simon, părții vătămate

Grigore Rotari, i-au fost cauzate dureri fizice.

2

Tot Ștefan Simon, la 03 mai 2015, aproximativ la orele 18.30-19.00, în timp

ce se afla în dormitorul companiei poliție militară a Batalionului de gardă, dislocat

pe adresa str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, s-a apropiat din spate de soldatul Dionisie

Conea și sub pretextul că a menționat că are dureri la piciorul fript, i-a aplicat

intenționat trei lovituri puternice cu pumnul drept în regiunea rinichiului din partea

dreaptă.

În rezultatul acțiunilor violente a inculpatului, părții vătămate Dionisie Conea,

i-au fost cauzate dureri fizice.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Ștefan Simon să fie condamnat în baza:

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 01 aprilie 2015, aproximativ orele

11.00-12.00, la 1 an închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 17 aprilie 2015, aproximativ ora

22.10, la 1 an închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 26 aprilie 2015, aproximativ orele

18.45-19.00, la 1 an închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

10.00-11.00, la 1 an închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ ora 18.00,

la 1 an închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

18.30-19.00, la 1 an 6 luni închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a stabilit inculpatului Ștefan Simon pedeapsa definitivă 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, la stabilirea pedepsei, prima instanță

nu a luat în considerație faptul că din cele 6 capete de învinuire, inculpatul Ștefan

Simon a recunoscut doar 2, anume cele săvârșite la 03 mai 2015, aproximativ la orele

10.00-11.00 și 03 mai 2015, aproximativ la ora 18.00, motivând comportamentul său

printr-o glumă, în pofida faptului producerii prin acțiunile sale suferințe părților

vătămate, fapt pe care îl conștientiza.

La fel, nu a fost luat în considerație de către prima instanță și faptul că, într-o

perioadă restrânsă de timp inculpatul a săvârșit 6 infracțiuni, fapt pentru care a fost

concediat din Armata Națională.

În viziunea acuzării, la stabilirea pedepsei lui Simon Ștefan, prima instanță

urma să atragă atenția la faptul că inculpatul până a fi încadrat în serviciul militar

prin contract, a îndeplinit Serviciul militar în termen fiindu-i cunoscute prevederile

Regulamentelor militare, îndeosebi privind interzicerea aplicării forței fizice.

Mai mult, pedeapsa stabilită lui Ștefan Simon, cu aplicarea art. 90 Cod penal,

nu v-a realiza scopul procesului penal.

02 noiembrie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea

stabilirii pedepsei și în această parte pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Ștefan Simon a fost condamnat în baza:

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 01 aprilie 2015, aproximativ orele

11.00-12.00, la 7 luni închisoare;

3

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 17 aprilie 2015, aproximativ ora

22.10, la 6 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 26 aprilie 2015, aproximativ orele

18.45-19.00, la 8 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

10.00-11.00, la 9 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ ora 18.00,

la 9 luni închisoare;

- art. 369 alin. (1) Cod penal, episodul din 03 mai 2015, aproximativ orele

18.30-19.00, la 7 luni închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, prima instanță la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Ștefan Simon, nu a luat în

considerație faptul că din cele 6 capete de învinuire, inculpatul Ștefan Simon a

recunoscut doar 2, anume cele săvârșite la 03 mai 2015, aproximativ la orele

10.00-11.00 și 03 mai 2015, aproximativ la ora 18.00, motivând comportamentul său

printr-o glumă, în pofida faptului producerii prin acțiunile sale suferințe părților

vătămate, fapt pe care îl conștientiza.

La fel, inculpatul Ștefan Simon atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța

de judecată nu a recunoscut pe deplin vina în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, nu a fost luat în considerație de către prima instanță și faptul că,

într-o perioadă restrânsă de timp inculpatul a săvârșit 6 infracțiuni, fapt pentru care a

fost concediat din Armata Națională.

În viziunea instanței de apel, la stabilirea pedepsei lui Ștefan Simon, prima

instanță urma să atragă atenția la faptul că inculpatul până a fi încadrat în serviciul

militar prin contract, a îndeplinit Serviciul militar în termen fiindu-i cunoscute

prevederile Regulamentelor militare, îndeosebi privind interzicerea aplicării forței

fizice.

Astfel, instanța de apel a reținut ca întemeiate argumentele invocate de

acuzare precum că prima instanță nu a ținut cont de faptul că inculpatul Ștefan

Simon a săvârșit 6 infracțiuni cu intenție, cauzând dureri fizice prin aplicarea

loviturilor asupra părților vătămate, care fiind în custodie publică urmau a fi

protejate în baza art. 3 CțEDO, or, în sarcina statului este pusă protecția persoanelor

aflate în custodie publică.

Deci, instanța de apel a specificat că, un rol primordial în aprecierea stabilirii

și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de

legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea

ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului și a ajuns la concluzia că

corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă prin izolarea acestuia de societate

ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

în limitele sancțiunilor prevăzute de art. art. 369 alin. (1) Cod penal.

În concluzie, instanța de apel a menționat că, circumstanțele invocate de către

prima instanță nu îndreptățesc faptele săvârșite de inculpat și deci, nu poate genera

aplicarea unei pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima

instanță nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului și ar admite pe

4

viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni, or aplicarea pedepsei închisorii ar asigura

conștientizarea de către Ștefan Simon a celor săvârșite cu adoptarea unor concluzii

corecte ce țin de comportamentul în societate.

temeiul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivare a invocat că, instanța de apel eronat a reținut că prima instanță nu a

luat în considerare faptul că din cele 6 infracțiuni, inculpatul Ștefan Simon a

recunoscut doar 2 capete de acuzare.

Or, prima instanță a constatat expres faptul că inculpatul Ștefan Simon a

recunoscut doar 2 capete de acuzare, iar instanța de apel nu era în drept de a mai

reține acest motiv repetat pentru a stabili inculpatului o pedeapsă mai aspră.

La fel, instanța de apel eronat a reținut că prima instanță nu a luat în

considerare faptul că inculpatul a motivat comportamentul său în privința celor

2 episoade printr-o glumă, or, prima instanță a ținut cont de aceste circumstanțe, iar

instanța de apel nu era în drept de a mai reține acest motiv repetat pentru a stabili

inculpatului o pedeapsă mai aspră.

Prima instanță, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului a

ținut cont de faptul că, Ștefan Simon într-o perioadă restrânsă de timp a săvârșit

6 infracțiuni, fapt pentru care a fost concediat din Armata Națională și că, ultimul

până a fi încadrat în serviciul militar prin contract, a îndeplinit Serviciul militar în

termen fiindu-i cunoscute prevederile Regulamentelor militare, îndeosebi privind

interzicerea aplicării forței fizice.

La fel, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, că sunt

mai puțin grave, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, că nu are

antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul îndeplinirii serviciului militar,

circumstanțe agravante pe cauza penală nu au fost stabilite, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia, iar corectarea lui Ștefan Simon e posibilă fără izolarea de

societate, în conformitate cu prevederile art. art. 75-78 Cod penal.

Recurentul susține că, examinarea cauzei în faza de urmărire penală, în prima

instanță cât și în instanța de apel, a derulat cu încălcarea prevederilor art. 254 Cod de

procedură penală, art. 6 § 1 CțEDO, și anume fără elucidarea completă și

multilaterală a circumstanțelor cauzei, în special fără a ține cont de prezența

circumstanțelor ce dezvinovățesc pe inculpat.

Subsidiar a menționat că, părțile vătămate sunt influențate pentru a da

declarații în defavoarea inculpatului.

pronunțat pentru respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece circumstanțele cauzei

denotă faptul că, instanța de apel adoptând hotărârea, și-a argumentat suficient

soluția, a ținut cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a

pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.

materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul

penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

5

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că recurentul, drept temei pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temei care nu și-a găsit

confirmarea în cauza dată.

Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât

și din partea altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Mai mult, Colegiul penal amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la

săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își

apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi:

conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii

sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei

inculpatului Ștefan Simon pentru infracțiunile săvârșite, instanța de apel a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea

infracțiunilor săvârșite, care fac parte din categoria celor mai puțin grave, de

persoana celui vinovat – nu are antecedente penale, se caracterizează relativ

6

satisfăcător la locul îndeplinirii serviciului militar, circumstanțe atenuante sau

agravante pe cauză nu au fost stabilite.

Totodată, instanța de apel corect a reținut că, inculpatul până a fi încadrat în

serviciul militar prin contract, a îndeplinit Serviciul militar în termen fiindu-i

cunoscute prevederile Regulamentelor militare, îndeosebi privind interzicerea

aplicării forței fizice.

La fel, corect a fost reținut și faptul că, Ștefan Simion a săvârșit 6 infracțiuni

cu intenție, cauzând dureri fizice prin aplicarea loviturilor asupra părților vătămate,

care fiind în custodie publică urmau a fi protejate în baza art. 3 CțEDO, or, în sarcina

statului este pusă protecția persoanelor aflate în custodie publică.

Colegiul penal reține ca neîntemeiate argumentele recurentului referitor la

faptul că, examinarea cauzei în faza de urmărire penală, în prima instanță cât și în

instanța de apel, a derulat cu încălcarea prevederilor art. 254 Cod de procedură

penală, art. 6 § 1 CțEDO, și anume fără elucidarea completă și multilaterală a

circumstanțelor cauzei, în special fără a ține cont de prezența circumstanțelor ce

dezvinovățesc pe inculpat și că, părțile vătămate au fost influențate pentru a depune

declarații în defavoarea inculpatului, or acestea sunt lipsite de suport probatoriu și

vin în contradicție cu materialele cauzei.

Mai mult, inculpatul Ștefan Simion nu a contestat cu apel sentința, ceea ce

denotă că acesta în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată

inculpatului este individualizată corect, este echitabilă și este în concordanță cu

scopul pedepsei penale - de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat și

alte persoane, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca

inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Veaceslav Brăteanu

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 02 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Simon Ștefan Pavel,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

7