ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.03.2016

1ra-759/16 — art.164, 151 CP

HOTĂRÂRE
30.03.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.164, 151 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct. 6,10,16 CP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-759/16 — art.164, 151 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-759/2016

Curtea Supremă de Justiție

30 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Vitali Cebotari, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24

noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Călin Gheorghe Fiodor, născut la 18 martie 1982,

originar și domiciliat în s. Constantinești, com. Gotești, r-

nul Cantemir,

și

Danțu Serghei Vasile, născut la 25 mai 1987,

originar și domiciliat în s. Ghioltosu, com. Țiganca, r-nul

Cantemir;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.11.2013-02.07.2015;

Instanța de apel: 28.07.2015-24.11.2015;

Instanța de recurs: 25.02.2016-30.03.2016.

examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art.

364/1 Cod de procedură penală, Călin Gheorghe și Danțu Serghei au fost

recunoscuți vinovați și condamnați:

-în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod Penal la 2 (doi) ani 8 (opt) luni

închisoare fiecare.

-în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod Penal la 2 (doi) ani închisoare fiecare.

1

În conformitate cu ari. 84 alin. (1) Cod Penal prin cumul parțial al pedepselor

aplicate prin sentința în cauză li s-au stabilit lui Călin Gheorghe și Danțu Serghei

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni cîte 3 (trei) ani închisoare fiecare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Gheorghe la 23 septembrie 2012, în jurul orelor 02.00 — 02.30, aflîndu-se în

strada s. Ghioltosu, comuna Țiganca, r-nul Cantemir, împreună cu Danțu Serghei și

alte persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-un proces aparte,

pe fonul unui conflict spontan apărut între ei și Iurașcu Gheorghe cu Sava

Octavian, avînd fiecare în mîină obiecte speciale adaptate pentru vătămarea

integrității corporale, sub formă de bețe, au aplicat lui Iurașcu Gheorghe și Sava

Octavian, lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, ca ulterior,

avînd scopul răpirii persoanelor contrar voinței acestora i-au urcat cu forța într-un

automobil neidentificat și i-au dus în gospodăria lui Alferov Andrei, din comuna

Țiganca, r-nul Cantemir, unde contrar voinței, i-au privat de libertate pe o durată

de timp, contînuînd să le aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți

ale corpului, prin ce i-au cauzat lui Sava Octavian leziuni corporale medii iar lui

Iurașcu Gheorghe leziuni corporale ușoare.

*avocatul Victor Baran, în interesele inculpatului Călin Gheorghe prin care

a solicita casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Călin

Gheorghe și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pedeapsa stabilită inculpatului

în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 84 Cod penal pe un termen de 3 ani închisoare să fie suspendată

condiționat conform art. 90 Cod penal cu stabilirea termenului de probă de 1 an.

În motivarea cererii de apel a indicat:

- concluzia instanței de fond privind neaplicarea art.90 Cod penal este una

generalizată și subiectiv discriminativă, și reieșind din poziția instanței orice

persoană recunoscută vinovată pentru astfel de infracțiuni sau pentru două

infracțiuni de orice gen, necesită stabilirea unei pedepse reale, indiferent de

circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului;

- inculpatul Călin Gheorghe este anterior nejudecat, se află în relație de

concubinaj, are la întreținere un copil minor, se caracterizează pozitiv la locul de

trai, prejudiciul lipsește, și-a recunoscut vina, a solicitat la examinarea cauzei într-o

procedură mai restrînsă, menționînd că sunt fapte ce confirmă atitudinea

conștiincioasă față de societate, prin care se poate ajunge la concluzia că,

2

reeducarea inculpatului este posibilă fără a fi supus executării reale a pedepsei cu

închisoarea;

- acuzatorul de stat a solicitat aplicarea suspendării condiționate în privința

inculpatului Călin Gheorghe cu stabilirea unui termen de probă, adică aplicarea

unei pedepse mai blînde decît s-a dispus de instanța de judecată.

* avocatul Ion Petcov, în interesele inculpatului Danțu Serghei, prin care a

solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care lui Danțu Serghei să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, non

privativă de libertate.

În motivarea cererii de apel avocatul a indicat:

- instanța de fond ca circumstanță atenuantă pentru ambii inculpați a stabilit

doar căința de cele comise, a ignorat și nu a dat apreciere argumentelor părții

apărării, care a solicitat stabilirea unui șir de circumstanțe atenuante referitor la

inculpatul Danțu Serghei, și anume, faptul că nu are antecedente penale, săvîrșirea

pentru prima dată a unei infracțiuni, ilegalitatea și amoralitatea acțiunilor părții

vătămate, care de fapt a și provocat infracțiunea, caracterizarea pozitivă la

domiciliu a lui Danțu Serghei, lipsa cărorva pretenții de ordina material sau moral

ale părților vătămate față de inculpat.

- concluzia de neaplicarea a prevederilor art. 90 Cod Penal de către instanța

de fond pe motiv că ar însemna că aceleiași situații de drept i-se acordă o dublă

valență juridică, o consideră una greșită, deoarece art. 90 Cod penal prevede expres

că la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite

din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului;

- partea acuzării nu a prezentat careva probe în sensul neaplicării art.90 Cod

penal, pledînd pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, chiar și partea vătămată a solicitat aplicarea unei

pedepse mai blînde, deoarece, s-au împăcat și nu are careva pretenții față de

inculpat, iar pedeapsa cu închisoarea ar fi prea aspră.

*inculpatul Danțu Serghei prin care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, deoarece nu este de acord cu sentința emisă și

consideră că acesta urmează a fi casată.

3

2015, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei față de inculpații Călin Gheorghe și Danțu Serghei, adoptînd în această

partea o hotărîre nouă potrivit căreia:

Lui Călin Gheorghe și Danțu Serghei recunoscuți vinovați și condamnați, în

baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal la închisoare pe termen de 2 (doi) ani 8

(opt) luni fiecare și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la închisoare pe

termen de 2 (doi) ani fiecare, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiind stabilită

pedeapsa definitivă lui Călin Gheorghe și Danțu Serghei la închisoare pe termen de

cîte 3 (trei) ani, în baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate lui Călin Gheorghe și Danțu Serghei cu stabilirea

termenului de probă de cîte 4 (patru) ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima

instanță corect a constatat circumstanțele cauzei și întemeiat a stabilit vinovăția

inculpaților Călin Gheorghe și Danțu Serghei în comiterea infracțiunilor imputate,

în baza probelor administrate și verificate în mod corespunzător, cercetate în prima

instanță și instanța de apel, însă în privința stabilirii măsurii de pedeapsă prima

instanță a admis aplicarea unei pedepse prea aspre, dispunînd executarea reală a

pedepsei aplicate, fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpaților.

Curtea de Apel a menționat că, prima instanță a reținut în calitate de

circumstanță agravantă - săvîrșirea de către inculpați a infracțiunilor de vătămare

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății și infracțiunea de răpire a

persoanei, deși circumstanțele în cauză sunt prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și

art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod Penal, iar prevederile art. 77 alin. (2) Cod penal

stipulează că, dacă circumstanțele menționate la alin.(1) sunt prevăzute la

articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în calitate de

semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate

drept circumstanțe agravante.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei în privința inculpaților

Călin Gheorghe și Danțu Serghei trebuia de ținut cont de faptul că, aceștia anterior

nu au fost judecați, la locul de trai se caracterizează pozitiv, au domiciliu

permanent, inculpatul Călin Gheorghe are la întreținere un copil minor, precum și

faptul că ambii inculpați au recunoscut vina, căindu-se sincer, iar circumstanțele în

4

cauză ameliorează situația inculpaților, dînd posibilitatea de a aplica în privința lor

o pedeapsă condiționată cu suspendarea executării pedepsei.

Totodată s-a ținuit cont și de gravitatea infracțiunii comise de către inculpați,

și anume că ei au comis o infracțiune intenționată, consumată, din categoria celor

grave. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont și de limitele sancțiunii

art. 164 alin. (2) Cod penal și art. 152 alin. (2) Cod penal în vigoare la data

comiterii infracțiunii (23.09.2012), sancțiunea fiind mai blîndă decît după

modificările aplicate în baza Legii nr.119 din 23.05.2013.

La fel, Colegiul judiciar a reținut că, pedeapsa este echitabilă cînd aceasta

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor de care dispune, fiind

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite, fiind suficiente pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune, or, stabilirea unei pedepse prea aspre

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire și de neîncredere în lege,

fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit la stabilirea pedepsei.

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 16) Cod de procedură penală

solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului se indică:

- la stabilirea pedepsei instanța de apel a interpretat eronat regulile de

individualizare a pedepsei penale, a liberat neîntemeiat pe inculpați de

pedeapsa penală aplicînd prevederile art.90 Cod penal - suspendarea

condiționată a executării pedepsei penale cu închisoare, deoarece

infracțiunile prevăzute de art. 164 alin.(2) și art. 152 alin.(2) Cod penal sunt

grave conform art.16 Cod penal;

- instanța de apel greșit a indicat că inculpații au comis doar o

infracțiune și că la locul de trai se caracterizează pozitiv, or Danțu Serghei

se caracterizează pozitiv pe cînd Călin Gheorghe se caracterizează negativ;

- instanța de apel pripit a menționat ca circumstanțe care permit

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal domiciliu permanent, recunoașterea

vinei.

- conform pct.35 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 16.12.2013,

nr.13 Cu privire la aplicarea prevederilor art.364/1 CPP de către instanțele

judecătorești, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii

simplificate, nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară

prevăzută de art.76 alin.(l) lit.f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași

5

situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Iar instanța de apel a

ignorat aceste prevederi legale și a inclus circumstanța recunoașterii

vinovăției ca o circumstanță atenuantă și posibilă pentru aplicarea art.90

Cod penal;

- conform rechizitoriului circumstanțe atenuante cît și agravante,

conform art.76 - 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Iar instanța de apel, în

urma judecării cauzei în isntanța de fond în procedură simplificată potrivit

art.364/1 Cod de procedură penală, cînd inculpatul a recunoscut în totalitate

săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu, încadrarea juridică și lipsa

circumstanțelor atenuante și agravante și nu a avut careva obiecții, din

oficiu, fără vreun temei legal, contrar sensului procedurii simplificate și a

Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.13 din 16.12.2013, menționează că

circumstanțele atenuante există și modifică sentința în această parte;

Decizia instanței de apel nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept care

au dus la admiterea apelului inculpatului în partea stabilirii pedepsei.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din textul recursului declarat de procuror, Colegiul reține că recurentul

invocă drept temei de declarare a acestuia prevederile art.427 alin.1) pct.6),10) și

16) Cod de procedură penală și anume menționează că, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și, s-au aplicat pedepse în alte

limite, decît cele prevăzute de lege, norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

6

Colegiul penal, analizînd decizia atacată în raport cu temeiul art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală conchide că, instanța de apel la examinarea cauzei

a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

La fel, Colegiul penal reține că autorul recursului este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților și critică decizia instanței de apel numai referitor la aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare în privința

inculpaților, pe termen de probă, conform art. 90 Cod penal, considerînd că nu este

proporțională cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și vinovăția autorilor, temei ce se

încadrează în prevederile art, 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală

Opozant celor invocate de recurent, instanța de recurs remarcă că, în cazul

săvîrșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a comis infracțiunea, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate

în partea specială.

În același rînd, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și

prevederile Părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod

penal.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se

aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

7

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît

și din partea altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a

pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa

mai aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în

care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului scontat.

Colegiul ține să menționeze că instanțele de fond corect au reținut că

sancțiunea alin. (2) art.152 și alin. (2) art.164 Cod penal pînă la operarea

modificărilor prevedea pedeapsa cu închisoare de la 3 la 6 ani și respectiv de la 4 la

10 ani, conform modificărilor și completărilor operate prin Legea nr. 119 din 23

mai 2013, prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani și respectiv de la 6 la 10

ani. Inculpații Călin Gheorghe și Danțu Serghei au săvîrșit infracțiunile pînă la

operarea modificărilor la Codul penal, astfel legea penală modificată ulterior

înăsprește pedeapsa și înrăutățește situația inculpaților și nu are efect retroactiv.

Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, în vigoare la momentul judecării cauzei,

prevedea că dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de

probă, iar aceste prevederi potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu

împiedică de a fi aplicate și în cazul persoanelor care au săvîrșit infracțiuni

grave.

Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă că, cauza fiind judecată în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, inculpații au fost condamnați în baza art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal la cîte 2 ani închisoare fiecare, în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod

penal la cîte 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare fiecare. În conformitate cu art. 84

alin. (1) Cod penal prin cumul parțial al pedepselor aplicate l-i s-au stabilit

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni cîte 3 (trei) ani închisoare.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, continuînd operațiunea de individualizare cu privire la

8

săvîrșirea infracțiunii, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate

vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a

pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lîngă stabilirea

cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței

că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

Derivînd din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infractiunii

prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței

acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru

infracțiunile săvîrșite cu intenție ce nu depășește 5 ani.

La circumstanțele cauzei ca atenuante, conform art. 76 Cod penal, în privința

inculpaților au fost reținute de către instanța de apel, faptul că anterior inculpații nu

au fost condamnați, Călin Gheorghe are la întreținere un copil minor, ambii

inculpați au recunoscut vina și s-au căit sincer. Circumstanțe agravante conform

art. 77 Cod penal nu au fost stabilite în cauza dată.

Cît privește persoana celor vinovați, din materialele cauzei reoese că

inculpatul Călin Gheorghe provine dintr-o familie numeroasă, avînd în societate un

comportament normal, iar inculpatul Danțu Serghei - ca fiind o persoană ce nu

intră în conflict, totodată plîngeri și încălcări de ordin public în privința acestora,

potrivit informațiilor de la locul de trai nu au parvenit.

De asemenea Colegiul reține că, datele ce caracterizează pozitiv persoana

celui vinovat în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei pot fi recunoscute ca

circumstanțe ce atenuează pedeapsa, chiar și în cazul cînd ele nu sunt prevăzute ca

atare în art.76 Cod penal.

Instanța de apel la stabilirea pedepsei a luat în considerație comportamentul

postinfracțional al vinovatului și atitudinea vinovatului față de fapta săvîrșită și

aprecierea morală negativă a acțiunilor sale infracționale. La caz inculpații

recunoscînd vina s-au căit sincer, fiind de acord cu examinarea cauzei în baza

art.364/1 Cod de procedură penală.

La aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost admisă procedura

simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

instanța ia în considerare atît prevederile din alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură

penală, cît și prevederile art. 75 – 88 din Cod penal care reglementează modalitatea

9

individualizării pedepselor persoanelor condamnate.

O altă condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal, este aprecierea

instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. Astfel, este

prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins și

fără executarea efectivă a acesteia, ținînd cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege la formarea unei astfel de convingeri. Reieșind din conținutul

decizeie, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a concluzionat

despre posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, învederînd

caracteristica pozitivă a inculpaților, faptul că anterior nu au fost condamnați,

subsidiar ținînd cont și de vîrsta tînără a acestora la momentul comiterii

infracțiunii.

De asemenea, Colegiul întru argumentarea justificată a aplicării art.90 Cod

penal în privința inculpaților, v-a reține și faptul că la caz lipsește prejudiciul moral

cît și material, partea vătămată nu are careva pretenții față de inculpați, în instanța

de fond solicitînd o pedeapsă non privativă de libertate, solicitare susținută și de

către acuzare. Totodată, legea nu împiedică aplicarea art.90 Cod penal cînd

inculpații au înaintat o cere de a fi examinată cauza în procedură simplificată,

luîndu-se în considerație toate circumstanțele cauzei.

Astfel, instanța de recurs apreciază că modalitatea de executare aleasă și

cuantumul pedepselor stabilite inculpaților, este în acord cu principiul

proporționalității avînd în vedere fapta comisă și urmările produse.

Mai mult, Colegiul mai amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor

art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia pînă la

săvîrșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele

de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își

apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi:

conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul

infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul

procesului, ceea ce în cauza deferită judecății s-a constatat.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într- un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele

folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

10

infracțiunii;

- motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială

etc.

La caz, așa cum rezultă din textul deciziei instanței de apel, aceasta și-a

motivat dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate

inculpaților menționînd că dînșii se pot îndrepta fără a executa real pedeapsa

închisorii, ceea ce se consideră de către instanța de recurs drept o concluzie

justificată.

Ținînd cont de toate împrejurările cauzei, avînd în vedere atît principiul

umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cît și prevederile art. 61 alin. (2) Cod

penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu

închisoarea de către inculpați, iar instanța de apel just a conchis de aplica în

privința acestora prevederile art. 90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat

executarea pedepsei pe termen de probă, deoarece careva interdicții la aplicarea

acestei norme nu se atestă.

Cît privește argumentele recurentului referitor la temeiul prevăzut la art.427

alin.(1) pct.16) Cod de procedură penală și anume că norma de drept aplicată în

hotărîrea atacată contravine unor hotărîri de aplicare a acelorași norme date

anterior de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul indicînd expres deciziile

CSJ în acest sens, Colegiul reține că aplicarea art.90 Cod penal diferă de la caz la

caz, luîndu-se în considerație circumstanțele cauzei invocate mai sus, prin urmare

deciziile indicate de către recurent de asemenea diferă de situația din speță, or

recurentul a plagiat aceste decizii întru motivarea recursului declarat.

Referitor la faptul invocat de către recurent și anume că instanța de apel

greșit a indicat că inculpații au comis doar o infracțiune, Colegiul reține că

instanța de apel în motivarea decizie s-a referit la ambele infracțiuni comise

de către inculpați, iar eroare comisă de către instanța de apel la o frază din

decizie referitor comiterea unei infracțiuni de către inculpați, este una

mecanică, ce nu răstoarnă în nici un fel soluția.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu

și- au găsit confirmare temeiurile de recurs la care face referire recurentul și nu

sunt motive de a interveni în soluția adoptată, fiindcă hotărîrea instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată inculpaților a

fost individualizată potrivit legii.

11

Astfel, instanța de recurs conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de procuror, acesta fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Cahul, Vitali Cebotari, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Cahul din 24 noiembrie 2015, în cauză penală în privința lui

Călin Gheorghe și Danțu Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 27 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-10
0,95
1ra-251/2016 — art. 186 al. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-251/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinînd adm
CSJ 2017-03-29
0,94
1ra-639/2017 — art. 164 alin. 2 lit e, 187 alin. 2 lit f CP
Dosarul nr. 1ra-639/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea î
CSJ 2016-01-27
0,94
1ra-294/2016 — art. 187 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-294/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan şi Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principi
CSJ 2016-03-09
0,94
1ra-606/16 — art.186, 27,186, 217 CP
Dosarul nr. 1ra-606/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a r
CSJ 2016-08-16
0,94
1ra-1325/2016 — art. 27, 321 CP
Dosarul nr. 1ra-1325/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 august 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Lilian
Sursă