1ra-19/2016 — art.195 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.195 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-19/2016 — art.195 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra- 19/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
22 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de procurorul
adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu și de
părțile vătămate Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis
Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 09 iunie 2015, în cauza penală în privința lui
Iațco Claudia Alexandru, născută la
25.06.1950, originară din satul Frasin, raionul
Dondușeni, domiciliată în mun. Chișinău,
str. Burebista, 68/1, ap. 23.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 17.08.2007 – 21.02.2014;
Instanța de apel: 17.03.2014 – 09.06.2015;
Instanța de recurs: 11.08.2015 – 22.03.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 februarie 2014,
Iațco Claudia Alexandru învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195
alin. (2) Codul penal a fost achitată pentru că nu s - a constatat existența faptei
infracțiunii, fapta nu a fost săvîrșită de inculpată.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Iațco Claudia
este învinuită de către organul de urmărire penală pentru faptul, că a însușit
bunurile altor persoane în proporții deosebit de mari în următoarele
circumstanțe:
În perioada din 03 martie 2003 pînă la 16 ianuarie 2007, Iațco Claudia a
activat în calitate de consultant principal în domeniul probleme de drept al
Aparatului Guvernului al Republicii Moldova. Conform obligațiunilor de serviciu,
în luna februarie 2005, de către Iațco Claudia a fost expertizat proiectul de
1
Hotărîre a Guvernului „Cu privire la unele măsuri de asigurare cu spațiu locativ a
militarilor Armatei Naționale”, care prevedea privatizarea terenurilor din strada
N. Testemițanu, 3 și Ioana Radu 27 „a” din mun. Chișinău.
Folosindu-se de informația obținută și prezentîndu-se drept persoana
responsabilă de vînzarea loturilor de terenuri din strada N. Testemițanu, 3, Iațco
Claudia din interes material, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor
altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în lunile mai-iunie 2005 i-a
propus spre vînzare cet. Caiudin Denis un lot de pămînt, explicîndu-i că contractul
de vînzare – cumpărare va fi încheiat după petrecerea licitației.
În continuare, Iațco Claudia, realizîndu-și intențiile sale criminale, la 25 iulie
2005 a primit de la cet. Caiudin Denis mijloace bănești în sumă de 3000 dolari
SUA, care conform cursului valutar oficial constituia 37738,2 lei, pe care le-a
folosit în scopuri personale, cauzîndu-i cet. Caiudin Denis daună în proporții
deosebit de mari.
Tot ea, prezentîndu-se drept persoana responsabilă de vînzarea loturilor de
pămînt din strada N. Testemițanu, 3, din interes material, urmărind scopul de
dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,
în luna octombrie 2005 i-a propus spre vînzare cet. Hlopețchi Igor un lot de
pămînt cu suprafața de 6 ari, explicîndu-i că contractul de vînzare - cumpărare va
fi încheiat după petrecerea licitației.
În continuare, Iațco Claudia, realizîndu-și intențiile sale criminale, la sfîrșitul
lunii noiembrie 2005 a primit de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă
de 12000 euro, care conform cursului valutar oficial constituia 179736 lei, pe
care le-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în
proporții deosebit de mari.
Tot ea, folosindu-se de încrederea obținută, în luna februarie 2006 a primit
de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 2350 Euro, care conform
cursului valutar oficial constituia 36359,90 lei, pe care le-a folosit în scopuri
personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în proporții deosebit de mari.
Folosindu-se de încrederea obținută, la 04 aprilie 2006 a solicitat un împrumut de
la cet. Hlopețchi Igor în sumă de 8000 Euro, obligîndu-se să restituie banii după
vînzarea loturilor de pămînt.
Realizîndu-și intențiile sale criminale, la 04 aprilie 2006, Iațco Claudia a
primit de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 7400 euro, care
conform cursului valutar oficial constituia 116189,62 lei, pe care le-a folosit, în
scopuri personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în proporții deosebit de
mari.
La 20 iunie 2006 Iațco Claudia, folosindu-se de încrederea obținută a cerut
de la cet. Hlopețchi Igor să-i achite biletul de avion cu cursa Roma-Chișinău în
sumă de 224 euro, obligîndu-se să restituie banii împreună cu sumele primite
anterior. Banii în sumă de 224 Euro, care conform cursului valutar oficial
constituia 3741,11 lei, Iațco Claudia i-a primit la sosire din or. Roma, Italia de la
agenția de turism „Amadeus Travel”, unde anterior au fost transmiși de către cet.
2
Hlopețchi Igor. Banii primiți Iațco Claudia i-a folosit în scopuri personale,
cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună considerabilă.
Așa dar, Iațco Claudia este învinuită de acuzatorul de stat că, a însușit de la
cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 21974 Euro, care conform
cursului oficial constituia 336026, 63 lei și de la cet. Caiudin Denis mijloace
bănești în sumă de 3000 dolari SUA, care conform cursului oficial constituia
37738,20 lei, iar în total bani în sumă de 373764, 83 lei.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror și de părțile vătămate
Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis Nicolae.
3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata Iațco Claudia Alexandru să fie
recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod
penal (ca urmare a modificărilor la Codul penal) și condamnată la o pedeapsă de
12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru
femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de 5 ani.
În susținerea solicitării sale, procurorul a invocat că, instanța de fond a
pronunțat o sentință ilegală, ignorînd prevederile art. 101 și 394 Cod de
procedură penală, adică, fără a examina probele prezentate sub toate aspectele și
în mod obiectiv, ca rezultat, dînd o apreciere greșită circumstanțelor de fapt, iar
în acest sens, pronunțînd o sentință de achitare, cu toate că cumulul de probe
administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată
dovedesc pe deplin vinovăția inculpatei Iațco Claudia de săvîrșirea infracțiunii
imputate.
3.2. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena au solicitat
condamnarea inculpatei Iațco Claudia pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute art.
190 alin. (5) Cod Penal, reîncadrate din art.195 alin.(2) Cod penal și încasarea din
contul lui Iațco Claudia în beneficiul său a sumei de 21 975 euro, echivalentul a
336 026 lei, invocînd că, instanța de fond a cercetat probele în mod unilateral,
fiind interpretate eronat declarațiile martorilor, concluziile experților, favorizînd
în acest mod situația inculpatei.
3.3. Partea vătămată Caiudin Denis de asemenea, a solicitat condamnarea
inculpatei Iațco Claudia pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute art. 190 alin. (5)
Cod Penal, reîncadrate din art. 195 alin.(2) Cod penal și încasarea din contul lui
Iațco Claudia în beneficiul său a sumei de 3000 euro, echivalentul a 37 738,20 lei,
invocînd aceleași motive ca și în apelul declarat de către părțile vătămate
Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015
au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de părțile
vătămate și menținută hotărîrea atacată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, instanța de
fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv
cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, adoptînd în
3
mod legal o sentință de achitare în privința lui Iațco Claudia, învinuită de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, pe motiv că nu
s - a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost săvîrșită de inculpată.
În această ordine de idei, Colegiul penal a verificat declarațiile și probele
materiale examinate de prima instanță, menționînd următoarele:
declarațiile inculpatei Iațco Claudia, corespund adevărului, deoarece atât
la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și acelei de apel dânsa a
dat declarații consecvente, concludente, care coroborează cu întreaga sistemă de
probe, și demonstrează cu certitudine nevinovăția ei, iar pe parcursul judecării
cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care
ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpatei Iațco Claudia în
comiterea infracțiunii imputate sau ar combate declarațiile acesteia, ci,
dimpotrivă, s-a constatat cu certitudine că dânsa, n-a însușit bunurile altor
persoane în proporții deosebit de mari;
declarațiile părții vătămate Hlopețchi Igor, sunt declarații subiective, nu
corespund adevărului, și nu pot servi drept probe, care ar demonstra vina
inculpatei Iațco Claudia în comiterea infracțiunii încriminate, deoarece acestea se
combat de întreaga sistemă de probe, or, aceste declarații nu au nici un suport
obiectiv și nu se confirmă prin careva probe obiective, ci doar prin unele
declarații subiective;
declarațiile părții vătămate Hlopețchi Elena nu demonstrează vina
inculpatei Iațco Claudia în comiterea escrocheriei imputate, deoarece dînsa nu
indică la inculpată că ar fi comis careva fapte care ar constitui infracțiunea
imputată ei, or, declarațiile părții vătămate Hlopețchi Elena rezultă din spusele
soțului său Hlopețchi Igor, astfel Hlopețchi Elena n - a fost martor ocular la
transmiterea banilor;
declarațiile martorilor Crudu Nelea și Cheșcu Alexandru, au fost puse la
îndoială, deoarece aceștia au declarat că la 04.04.2006 partea vătămată Hlopețchi
Igor i-a dat inculpatei un împrumut în sumă de 7400 euro, pe cînd în recipisa
menționată este indicată suma de 9750 euro (nouă mii șapte sute cincizeci) euro,
pe un termen de 3 luni (f. d. 102, vol. II), ceea ce în cazul dat creează anumite
dubii referitor la vinovăția inculpatei Iațco Claudia, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod
de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea
infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea
învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează
în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Mai mult ca atît, Crudu Nelea și
Cheșcu Alexandru sunt colegi de serviciu, iar Crudu Nelea subalternul părții
vătămate Hlopețchi Igor, fiind cointeresați în cazul dat pentru condamnarea
inculpatei Iațco Claudia;
declarațiile martorilor Gheorghița Filip și Blanari Vladimir, care și-au
susținut declarațiile date în ședința de judecată a instanței de fond, nu
demonstrează vina inculpatei Iațco Claudia în comiterea escrocheriei imputate,
deoarece aceștia nu indică că inculpata ar fi comis careva fapte, care ar constitui
infracțiunea imputată ei, deoarece nici unul dintre acești martori n-au fost
4
martori oculari la transmiterea cărorva sume de bani. Mai mult ca atât,
declarațiile martorului Blanari Vladimir indică la faptul că Iațco Claudia le arăta
niște hîrtii, planuri, scheme și nu la transmiterea cărorva sume de bani;
declarațiile martorilor Cîrciumaru Valeriu, Boțan Vladimir și Miteva
Valentina, demonstrează, cu certitudine, nevinovăția inculpatei Iațco Claudia în
comiterea infracțiunii imputate ei, și, de asemenea, din aceste declarații se
constată, cu certitudine, că inculpata, la sfirșitul lunii noiembrie 2005 n-a primit
de la familia Hlopețchi suma de 12000 euro, lîngă circ, în mașina ei, deoarece
potrivit declarațiilor acestor martori automobilul ei, de marca Mitsubishi se afla
în acea perioadă, la reparație;
declarațiile martorilor Baraliuc Valeriu și Rusu Iurie, demonstrează, cu
certitudine, nevinovăția ultimei în comiterea infracțiunii imputate ei, și, de
asemenea, din aceste declarații se constată, cu certitudine, că dânsa nu s-a întâlnit
cu partea vătămată Caiudin Denis la vama Criva și n-a primit de la ultimul bani în
sumă de 3000 dolari SUA pentru un lot de pămînt;
declarațiile martorilor Sîrbu Andrei și Rurac Nicolae, demonstrează, cu
certitudine, nevinovăția ultimei în comiterea infracțiunii imputate ei, și, de
asemenea, din aceste declarații se constată, cu certitudine, că firmele, care au
participat la licitația terenurilor situate pe str. Testemițanu, 3 și Ioana Radu, 27
„a”, nu au fost conduse de Iațco Claudia, nu au fost înregistrate pe numele
inculpatei, ultima nici nu a cunoscut de existența acestor firme, deoarece n-au fost
acumulate careva probe obiective, veridice și concludente, care ar corobora între
ele și ar demonstra contrariul celor concluzionate mai sus;
declarațiile martorilor Doneț Ana, Basico-Rusu Diana, demonstrează, cu
certitudine, nevinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, deoarece
aceste declarații indică la faptul, că însuși Hlopețchi Igor îi datora inculpatei Iațco
Claudia peste 30000 euro și din acest motiv Iațco Claudia l-a rugat pe Hlopețchi
Igor să achite biletul de avion în sumă de 224 euro, din datoria pe care o are față
de ea.
La fel, instanța de apel a conchis că, de asemenea, nu pot servi ca probe, care
ar demonstra vinovăția lui Iațco Claudia în comiterea infracțiunii imputate ei, nici
următoarele probe, invocate de apelanți, deoarece nici una din ele nu indică
direct sau indirect la faptul că inculpata ar fi comis infracțiunea imputată, cum ar
fi:
- recipisa ridicată de la Caiudin Denis, conform căreia Iațco Claudia la data
de 25.07.2005 ar fi primit de la cet. Caiudin D. trei mii dolari SUA pentru un lot de
pămînt în mun. Chișinău;
- recipisa ridicată de la Hlopețchi Igor, conform căreia Iațco Claudia ar fi
confirmat că la data de 04.04.2006 a primit de la el și soția lui Hlopețchi Elena
douăsprezece mii euro pentru realizarea lor a lotului de pămînt în mărime de
6 ari pe str. Testemițanu 3, mun. Chișinău, cu garanția încheierii contractului de
cumpărare - vînzare după licitație în termen de 5 zile, că în ziua întocmirii
recipisei a primit nouă mii șapte sute cinzeci euro pe un termen de 3 luni și a
5
garantat punerea în gaj a apartamentului nr.23 de pe str. Burebista 68/1, mun.
Chișinău în timp de trei zile;
- o foaie cu text tapat ridicată de la Hlopețchi Igor, cu conținutul „... Aș vrea
să nu te superi pe mine ... îți voi întoarce toate datoriile. Tu știi, că acum bani nu
am, dar îi voi avea foarte mulți... Doar nu se va pierde munca mea de un an de zile.
Eu voi fi proprietară de pămînt cu bani și cu viitor asigurat. Crezi, că nu am putut
să vînd loturile altora? Nimănui nu i-aș fi iertat faptul umilinței, căci m-ai jignit,
cerându-mi nu dragoste, dar recipisă pentru bani...” (f. d. 102, vol. II);
- concluzia din raportul de expertiză nr. 117 din 27.04.2007, reiese că
semnătura din colțul stîng a recipisei eliberate și semnate de cet. Iațco Claudia
datată cu 15.07.2005 a fost îndeplinită de însuși cet. Iațco Claudia. Inscripția
manuscrisă a datei din colțul stîng a recipisei, care a fost eliberată și semnată de
cet. Iațco Claudia datată cu 15.07.2005 a fost executată însuși de cet. Claudia Iațco
(f. d. 168-170, vol. I);
- concluzia din raportul de expertiză nr. 116 din 27.04.2007, reiese că
semnătura de la rubrica „Confirm: Claudia Iațco” din recipisa eliberată și semnată
de cet. Iațco Claudia datată cu 04.04.2006 și pe un fragment de filă cu text de tipar
subsemnat în litigiu au fost îndeplinite de însuși cet. Iațco Claudia (f. d. 160-162,
vol. I);
- concluzia din raportul expertizei suplimentare nr.1459/146 din
10.05.2007, potrivit căreia, semnătura de la rubrica „Confirm: Claudia Iațco” din
recipisa datată cu 04.04.2006 a fost executată de numita Iațco Claudia. Semnătura
de la partea inferioară, colțul stîng al fragmentului de text realizat la imprimantă,
a fost executat de numita Iațco Claudia. Semnătura din partea stingă a recipisei
datate cu 25.07.2005, a fost executată de numiita Iațco Claudia. Datarea
„25.07.2005” de sub această semnătură, de asemenea, a fost executată de numita
Iațco Claudia (f. d. 188 - 194, vol. I);
- concluzia din raportul de expertiză nr. 16 din 23.01.2013 efectuată de
Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, elementele de
asemănare identificate între semnăturile din colțul inferior stîng de pe
documentul datat 25.07.2005, „Recipisa” datată 04.04.2006, scrisoarea care
începe cu textul „Dragostea mea” și semnăturile de comparație executate de Iațco
Claudia, o indică pe aceasta ca posibilă autoare a semnăturilor contestate (f. d.
235, 236, Vol. III).
Reieșind din analiza probelor expuse mai sus, instanța de apel a considerat
că acestea nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina inculpatei Iațco
Claudia în comiterea infracțiunii imputate ei, deoarece nici una din ele nu indică
la aceea că aceasta din interes material, a dobândit ilicit bunurile altei persoane,
prin înșelăciune și abuz de încredere.
Astfel, instanța de apel a conchis că, pe episodul cu partea vătămată Caiudin
Denis, nu au fost prezentate alte probe, în afara recipisei și declarațiilor părții
vătămate Caiudin Denis, probe ce trezesc dubii referitor la învinuirea inculpatei,
deoarece din materialele cauzei, declarațiile martorilor s-a stabilit, că Caiudin
Denis nu a fost prezent la 08.05.2005 la vama Criva, nu cunoaște că la volanul
6
automobilului nu era Claudia Iațco, dar fiul ei Dorin Iațco și că în automobil mai
era o a treia persoană Irina Pînzari, fapt confirmat prin informația Serviciului de
Grăniceri al Republicii Moldova nr.22/6014 din 24.12.2010 (f. d. 2, 3 vol. III) și
ștampilele de trecere a frontierei în pașapoartele acestora (f. d. 208-209, vol. II).
Instanța de apel a menționat că, pe acest episod urmărirea penală a fost
pornită prin ordonanța ofițerului de urmărire penală a CCCEC din data de
22.02.2007 în baza plîngerii cet. Caiudin Denis din 02.02.2007, care a fost audiat
în calitate de parte vătămată la 22.01.2008.
Mai mult ca atît, potrivit declarațiilor martorilor Baraliuc Valeriu și Rusu
Iurie automobilul Claudiei Iațco a fost condus de către fiul ei, Dorin Iațco și nu a
fost defectat în ziua de 08.05.2005, totodată, fiind reținută și proba apărării, și
anume, certificatul nr. 18634 din 31.12.2009 din CP s. Rîșcani, mun. Chișinău din
care reiese, că la data de 08.05.2005 nu se află la evidență ordinul de delegare a
colaboratorilor, prin urmare Denis Caiudin nu a fost în deplasare la 08.05.2005,
nu numai la vama Criva, dar nici în alt loc (f. d. 201, vol. II).
Cu referire la episodul cu partea vătămată Hlopețchi Igor, instanța de apel a
constatat că învinuirea se bazează exclusiv pe declarațiile lui Hlopețchi Igor și
subalternilor săi, Cheșcu Alexandru, Crudu Nelea, Blanari Vladimir și Caiudin
Denis, deoarece din materialele parvenite de la conducerea Aparatului
Guvernului, inclusiv, Fișa Postului în care se descriu atribuțiile de serviciu a
inculpatei, rezultă, că Claudia Iațco nu are nici o tangență cu concursurile sau
licitațiile patrimoniului public, iar informația despre privatizarea prin concurs a
terenurilor din str. Testemițanu, 3 și Ioana Radu, 27 „a” cu suprafețele menționate
nu din spusele inculpatei, după februarie 2005, dar prin intermediul Monitorului
Oficii nr. 13 8-146/743 din 13.08.2004, unde a fost publicată Legea cu privire la
privatizarea a două terenuri și la unele măsuri de asigurare cu spațiu locativ a
militarilor Armatei Naționale, nr.29i-XV din 28.07.2004.
Referitor la învinuirea adusă inculpatei, precum că, folosindu-se de
încrederea obținută a cerut de la cet. Hlopețchi Igor să-i achite biletul de avion cu
cursa Roma-Chișinău în sumă de 224 euro, obligîndu-se să restituie banii
împreună cu sumele primite anterior, Colegiul penal, la acest capitol a indicat că,
este relevant și faptul apariției cu întîrziere a recipiselor din 04.04.2006 și
25.07.2005, care nu sunt scrise de către inculpata Claudia Iațco, iar Hlopețchi
Igor, inventînd motivele de incapacitatea de a scrie personal recipise de către
inculpată, motivînd într-un singur caz, că ea ar fi avut degetul arătător la mîna
dreaptă bandajat, cu toate, că semnătura a fost depusă cu același deget bandajat,
însă careva devieri de la semnătura sa originală nu s-au depistat. De aici rezultă,
că semnătura pe recipisa din 04.04.2006 nu a fost executată de către inculpată,
fapt ce coincide cu declarațiile inculpatei și raportul de expertiză efectuat în
România, dispusă în baza încheierii instanței de fond din 20 decembrie 2012.
Reieșind din expunerea experților, instanța de apel a constatat că, recipisa
datată cu data de 04.04.2006 și scrisoarea cu text a căror printare au fost
executate la una și aceeași imprimantă, adică la imprimanta la care lucra Crudu
Nelea, astfel, declarațiile inculpatei, precum că ea nu a perfectat scrisoarea și nu a
7
semnat-o, instanța le-a considerat corespunzătoare adevărului și le-a pus la baza
sentinței de achitare a ei.
Mai mult ca atît, instanța de apel a indicat că, expertul în raportul său mai
menționează, că la studierea dosarului a constatat, că cel puțin unul din
documentele realizate de organele competente din Republica Moldova, respectiv
procesul-verbal de audiere a martorului Crudu Nelea din 13 martie 2007, editat și
imprimat cu echipamente informatice prezintă defecte de imprimare similare
celor observate la recipisă, prin urmare nu se exclude posibilitatea executării a
celor două texte la una și aceeași imprimantă (f. d. 127-128, vol. III).
Totodată instanța de apel a constatat că, în procesul examinării cauzei, pe
recipisa datată cu 04.04.2006, a fost adăugată în ea și semnătura lui Hlopețchi
Igor, care la urmărirea penală, la Comisariatul de Poliție mun. Chișinău și la
Centrul Național de Expertize Judiciare lipsea, ceea ce se confirmă prin fotocopia
recipisei din dosar (f. d. 203, vol. I).
Instanța de apel a menționat că, în cadrul instanței de apel, la demersul
apărătorului Gheorghe Amihalachioaie, Ministrului Afacerilor Interne s-a solicitat
efectuarea unui control informatic a computerului în IP sector Rîșcani, mun.
Chișinău, secția resurse umane folosit de către ex-colaboratorul Nelea Crudu, care
s-a scris sau se bănuiește că ar fi scris recipisa de împrumut a sumei bănești de
către Iațco Claudia de la ex – vicecomisarul IP Rîșcani, Igor Hlopețchi la data de
04.04.2006.
Astfel, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 3990 din 24-28
aprilie 2015, s-a concluzionat, că în urma examinării calculatorului expertizat au
fost depistate 8 fișiere care conțin cuvântul „recipisă”. Toate fișierele au fost
anexate la raport informat electronic, însă nici un fișier din cele depistate nu
conține textul recipisei întocmite la data de 04.04.2006, ceea ce demonstrează că
Nelea Crudu n-a întocmit acea recipisă la acest calculator, de aceea declarațiile
martorilor Nelea Crudu, Cheșcu Alexandru și a părții vătămate Hlopețchi Igor,
precum că Iațco Claudia la acea dată n-a împrumutat de la Hlopețchi Igor 7400
pentru serviciile avocatului fiului său din Roma, au fost apreciate critic de către
instanța de apel.
Instanța de apel, de asemenea, analizînd materialele cauzei penale, și anume,
explicațiile depuse în adresa CCCEC la data de 08.11.2006 de către Elena
Hlopețchi (f. d. 66, vol. I) și de către Igor Hlopețchi la data de 10.11.2006 (f. d. 67,
vol. I), rezultă că nu existau careva recipise și martori la împrumutul banilor
inculpatei, inclusiv și recipisa din 04.04.2006.
Prin urmare, Procuratura Anticorupție la 27 noiembrie 2006 a emis
ordonanța de neîncepere a urmăririi penale împotriva inculpatei pe faptele
indicate în petiția familiei Hlopețchi, dat fiind faptul că relațiile apărute între
acestea purtau un caracter civil, urma a fi satisfăcute în instanța de judecată în
procedură civilă (f. d. 24, vol. I), care în ansamblu demonstrează lipsa probelor
scrise cu privire la datoria pretinsă de către familia Hlopețchi.
Aceasta se confirmă și prin înregistrările conversației audio, executate de
către colaboratorii din CG Poliție mun. Chișinău în modul stabilit de lege și fără
8
careva încălcări, unde Hlopețchi Igor a declarat în mod direct, că el este dator
inculpatei cu peste 30 mii euro și din motivul ca să nu-i întoarcă împrumutul de
bani el a organizat această tentativă, astfel, instanța de apel a considerat ca fiind
veridice declarațiile inculpatei, că Hlopețchi Igor a împrumutat bani de la
inculpată în sumă de peste 30000 euro și că tentativa de omor organizată de
ultimul a fost inițiată pe motivul eschivării de la restituirea împrumutului.
Instanța de apel a relevat că, organul de urmărire penală nu a luat în vedere
aceste probe incontestabile, iar instanța de fond justificat a considerat necesar de
a emite în privința inculpatei Iațco Claudia o sentință de achitare.
Apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, în ansamblu cu toate probele administrate atât în ședința de judecată
a primei instanțe și a celei de apel, instanța de apel a conchis cu certitudine, că
instanței nu i-au fost prezentate probe incontestabile privind vinovăția
inculpatei Iațco Claudia de săvîrșirea infracțiunii imputate (art. 190 alin.(5) Cod
penal).
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către
procuror și de părțile vătămate Hlopețchi Igor, Hlopețchi Elena și Caiudin Denis.
6.1. În motivarea recursului procurorul invocă temeiurile prevăzute în pct.
6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, indicînd aceleași motive ca și în cererea de
apel, considerînd că soluția instanței de apel privind menținerea hotărîrii primei
instanțe de achitare a lui Iațco Claudia este una vădit ilegală și neîntemeiată.
În opinia recurentului cumulul de probe administrate în faza de urmărire
penală și cercetate în ședințele de judecată în instanțele de fond și de apel
demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatei Iațco Claudia în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar instanța de apel contrar
prevederilor art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală, practicii judiciare
constante, nu a analizat obiectiv, sub toate aspectele probele prezentate în
sprijinul acuzării, ci doar a acordat prioritate probelor prezentate de către
apărare, considerînd ca veridice declarațiile inculpatei Iațco Claudia.
Solicită casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța
de apel, în alt complet de judecată.
6.2. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena, în motivarea
recursurilor declarate, care sunt identice după conținut, invocînd toate temeiurile
din pct. 6) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, consideră hotărîrile
adoptate de către instanțele de fond și de apel de achitare a inculpatei Iațco
Claudia ilegale și neîntemeiate, indicînd următoarele:
instanța de apel nu a corectat toate erorile judiciare comise de instanța
de fond, care au fost depistate și reflectate în cererile de apel, astfel nu s-a expus
asupra motivelor invocate în apel;
instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa
valoare probele expuse în apelul procurorului și al părților vătămate, care
dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;
9
instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul a săvârșit acțiuni care
demonstrează nedorința acestuia de a-și executa angajamentul, mai mult ca atît
acesta a încercat să comercializeze apartamentul în scopul zădărnicirii satisfacerii
acțiunii civile;
instanța de apel nu s-a expus asupra probelor acuzării, le-a apreciat
eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe
probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului;
instanța de apel s-a eschivat de la analiza probelor din punct de vedere
al pertinenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor;
instanțele de judecată la emiterea hotărîrilor, au dat prioritate
declarațiilor inculpatului Iațco Claudia, declarații care contravin celor declarate
de părțile vătămate și de martori și, în special, de probele directe care au fost
administrate în prezenta pricină;
instanța de apel a apreciat probele unilateral, le-a ignorat sau le-a
denaturat, favorizînd astfel inculpata, totodată nu a pătruns în esența probelor
respective, apreciindu-le superficial și incorect;
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fiecărei probe prezentate de
acuzatorul de stat, dar s-a limitat la utilizarea unor expresii de ordin general,
precum că procurorul nu a prezentat probe incontestabile, care ar confirma
vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor imputate;
menționează că, părțile au solicitat instanței de apel ca martorul Doneț
Ana să fie audiată repetat și la data de 14.04.2015 instanța de apel a admis
demersul de audiere a unui șir de martori, printre care și Doneț Ana, iar la data de
09.06.2015 președintele ședinței abuziv a respins demersul de audiere a
martorilor care a fost admis la ședința precedentă, evitînd astfel să elucideze un
moment probatoriu relevant;
consideră că, instanța de apel a comis un viciu fundamental referitor la
punerea la îndoială a faptelor stabilite printr-o hotărîre judecătorească
irevocabilă, care se bucură de autoritatea lucrului judecat în condițiile art.123
Cod de procedură civilă, și anume, verdictul dat de către Colegiul civil al Curții de
Apel Chișinău din data de 26 noiembrie 2013 în pricina civilă Iațco Claudia versus
Hlopețchi Igor privind încasarea datoriei, prin care acțiunea a fost respinsă, însă
instanța de apel, hotărîrea care se contestă a pus la îndoială acest fapt, indicînd în
repetate rînduri că Hlopețchi Igor îi este dator lui Claudia Iațco suma de 31 666
euro, însă nu a fost argumentat prin nici o probă această versiune a inculpatei;
indicînd art.6 CEDO, specifică faptul că, instanța de apel nu s-a expus
asupra acțiunii civile, care a fost înaintată în cadrul procesului penal, or lăsarea
fără soluționare a acțiunii constituie o violare a Convenției;
în opinia recurenților, în speța dată, persistă elementele caracteristicii
ale erorii grave de fapt, care se exprimă prin modul de apreciere a materialului
probator al cauzei.
Solicită, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță,
în alt complet de judecată.
10
6.3. Partea vătămată Caiudin Denis, în motivarea recursului declarat, care
este analogic după conținut cu recursurile părților vătămate Hlopețchi Igor și
Hlopețchi Elena, fiind adus și în corespundere cu episodul său, modificată familia
și suma de bani, invocînd toate temeiurile din pct. 6) alin.(1) al art.427 Cod de
procedură penală, consideră hotărîrile adoptate de către instanțele de fond și de
apel de achitare a inculpatei Iațco Claudia ilegale și neîntemeiate.
Mai mult ca atît, partea vătămată atrage atenția instanței, la faptul că
instanța de apel în genere a lăsat fără examinare apelul declarat de către acesta.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, au depus referințe părțile vătămate Hlopețchi Igor și Caiudin Denis,
precum și inculpata Iațco Claudia.
7.1. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Caiudin Denis, solicită admiterea
recursului ordinar declarat de către procuror, considerînd că decizia instanței de
apel este ilegală și neîntemeiată.
7.2. Inculpata Iațco Claudia, solicită inadmisibilitatea recursurilor declarate
de către procuror și părțile vătămate, ca vădit neîntemeiate, considerînd că
decizia instanței de apel este una legală și întemeiată.
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul
lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul
instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii
atacate.
8.1. Recurenții invocă temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,
dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.
Colegiul penal, analizînd decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de
norma menționată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului
declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în
hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul
declarat, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art. 414
alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
11
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul lărgit consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut
hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit
circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin
рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra
nevinovăției inculpatei Iațco Claudia Alexandru de săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 195 alin.(2) Codul penal, fiind adoptată o hotărîre de achitare a
acesteia, pentru că nu s - a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost
săvîrșită de inculpată, motivîndu-și soluția în acest sens.
Totodată, instanța de recurs relevă faptul că, instanța de apel a menționat în
hotărîrea sa că: „…în ședința instanței de apel, acuzatorul de stat n-a prezentat nici
o probă care ar fi demonstrat vinovăția inculpata IAȚCO Claudia în comiterea
infracțiunii imputate lui, în baza art. 190 alin.(5) Codul penal, or, conform art. 415
CPP: (21) Judecind apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel
nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea
învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.
Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o
mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial
condamnarea inculpata.
Martorii care au fost interogați în instanța de apel au dat aceleași declarații,
ca și în instanța de fond, declarații care demonstrează, cu certitudine, nevinovăția
inculpatei IAȚCO Claudia în comiterea infracțiunii, imputate ei” (f.d.193 - 197,
vol. V).
La fel, instanța de apel a indicat că: „Nerespectarea jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul
de procedură penală, care îl obligă pe acuzatorul de stat, după o hotărîre de
achitare pronunțată de prima instanța, să prezinte în ședința de judecată anumite
probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpata, urmează să fie apreciată ca
nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatei în cadrul examinării apelului
declarat împotriva sentinței de achitare.
Ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea
prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală lezează dreptul
inculpatei la un proces echitabil, drept garantat de art.6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale” (f.d.193, vol. V).
În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată
prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
12
Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că temeiurile invocate de
către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare
la judecarea cauzei în prima instanță și cea de apel, și asupra acestora instanțele
judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate, așa cum este
indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește
și reiterarea căreia nu o consideră necesară.
Reieșind din conținutul recursurilor declarate de procuror și părțile
vătămate, Colegiul lărgit constată că aceștia nu sunt de acord cu aprecierea
probelor de către instanța de apel, considerînd că în așa mod a fost comisă o
eroare gravă de fapt, solicitînd ca instanța de recurs să dea o apreciere nouă
probelor administrate în cauza dată (probe care au fost indicate în cererile de
apel și asupra cărora și-au expus părerea partea acuzării și părțile vătămate).
În aceste sens, Colegiul penal menționează că, potrivit art.6 pct.111) Cod de
procedură penală eroare gravă de fapt înseamnă stabilirea eronată a faptelor, în
existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le
confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu
reprezintă o apreciere greșită a probelor.
Mai mult ca atît, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și
nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind
atribuțiile exclusive al instanțelor de fond (prima instanță și instanța de apel).
8.2. Referitor la alegațiile recurenților Hlopețchi, precum că, președintele
Colegiului, la data de 09.06.2015, abuziv a respins demersul de audiere a
martorilor, printre care și Doneț Ana, solicitat de părți, care a fost admis la ședința
precedentă din 14.04.2015, evitînd astfel să elucideze un moment probatoriu
relevant, Colegiul lărgit specifică faptul că, potrivit procesului – verbal al ședinței
de judecată în instanța de apel din 14 aprilie 2015, instanța de apel a admis
demersul înaintat de către avocatul inculpatei, Amihalachioaie Gh., privind
audierea martorilor solicitați, și anume: Jomir, Harea, Doneț și Doneț Ana, cu toate
că avocatul Lebedinschi M., reprezentantul părților vătămate Hlopețchi Elena și
Caiudin Denis, a solicitat respingerea acestuia, indicând că acești martori nu pot
să relateze nimic nou, precum și procurorul Ciobanu S. a relatat că, este dreptul
apărării de a prezenta martori, însă este o sentință de achitare și de aceea nu vede
necesitatea audierii lor (f. d. 158, vol. V).
Ulterior, în ședința de judecată din 09 iunie 2015 de către avocatul
Amihalachioaie Gh. repetat a fost înaintat demersul privind audierea martorilor
Jomir, Harea, Doneț și Doneț Ana, care erau prezenți, însă fiind pus în discuție
acest demers, procurorul și avocatul Lebedinschi M., de asemenea, au considerat
că nu văd necesitatea audierii acestor martori, și astfel, instanța a respins
demersul înaintat de avocat (f. d. 159-160, vol. V).
Reieșind din cele menționate sus, Colegiul lărgit constată că, aceste alegații
ale recurenților sunt neîntemeiate, deoarece președintele Colegiului în instanța de
apel a respectat prevederile art. 364 Cod de procedură penală.
13
8.3. Referitor la viciul fundamental, care în opinia recurenților a fost comis
de instanța de apel prin punerea la îndoială a faptelor stabilite printr-o hotărîre
judecătorească irevocabilă, Colegiul lărgit indică că, potrivit art.427 alin.(2) Cod
de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) al aceleași norme pot fi
invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a
avut loc în instanța de apel, însă din conținutul apelurilor, discursurilor anexate la
materialele cauzei date și potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată în
instanța de apel, astfel de argument nici nu a fost indicat, astfel, că instanța de
apel nu s-a expus asupra acestuia.
8.4. În ce privește argumentul recurentului Caiudin Denis, precum că apelul
declarat de către acesta, în genere, a fost lăsat fără examinare, Colegiul lărgit îl
consideră nefondat, deoarece în partea introductivă, partea descriptivă și
dispozitiv, se face referire și la apelul declarat de partea vătămată Caiudin Denis,
precum „.....a judecat, în ședință publică, apelurile procurorului STAVILA Mihai și a
părților vătămate HLOPEȚCHI Igor, HLOPEȚCHI Elena și CAIUDIN Denis, declarate
împotriva sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 21 februarie 2014, în
cauza penală privind condamnarea lui IAȚCO Claudia…” (f.d.165, vol. V); „ …..Se
resping, apelurile procurorului STAVILĂ Mihai și a părților vătămate HLOPEȚCHI
Igor, HLOPEȚCHI Elena și CAIUDIN Denis, declarate împotriva sentinței Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 21 februarie 2014, în privința lui IAȚCO Claudia
Alexandru, ca nefondate.” (f.d.194, vol. V), precum și în partea descriptivă în care
au fost indicate solicitările părții vătămate și ulterior, expunerea instanței de apel
referitor la episodul cu partea vătămată Caiudin Denis (f. d. 185-186, vol. V).
8.5. Colegiul lărgit consideră neîntemeiate și alegațiile recurenților, precum
că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 6 CEDO, deoarece nu s-a expus
asupra acțiunilor civile, care au fost înaintate în cadrul procesului penal de către
părțile vătămate, considerînd că nesoluționarea acestor acțiunii constituie o
violare a Convenției.
În acest sens, Colegiul lărgit menționează că, potrivit art.225 alin. (4) Cod de
procedură penală, instanța de judecată lasă acțiunea civilă fără soluționare în
procesul penal în cazul adoptării sentinței de încetare a urmăririi penale sau de
achitare din motivul lipsei componenței infracțiunii, fapt ce nu împiedică
persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta în ordinea procedurii civile.
Colegiul consideră că în prezenta cauză penală nu au fost încălcate principiile
prevăzute de art. 6 CEDO, deoarece instanțele de judecată la examinarea cauzei
penale în privința lui Iațco Claudia au respectat dreptul la un proces echitabil,
principiile contradictorialității și egalității armelor.
Astfel, Colegiul penal reține că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au
găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța
examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.
414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate
urmează a fi respinse, ca inadmisibile.
14
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de procurorul
adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu și de
părțile vătămate Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis
Nicolae, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
09 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Iațco Claudia Alexandru.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 21 aprilie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Alerguș Constantin
15