1ra-19/2016 — art.195 alin.2 CP

1ra-19/2016 — art.195 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra- 19/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de procurorul

adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu și de

părțile vătămate Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis

Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 iunie 2015, în cauza penală în privința lui

Iațco Claudia Alexandru, născută la

25.06.1950, originară din satul Frasin, raionul

Dondușeni, domiciliată în mun. Chișinău,

str. Burebista, 68/1, ap. 23.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Iațco Claudia Alexandru învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195

alin. (2) Codul penal a fost achitată pentru că nu s - a constatat existența faptei

infracțiunii, fapta nu a fost săvîrșită de inculpată.

este învinuită de către organul de urmărire penală pentru faptul, că a însușit

bunurile altor persoane în proporții deosebit de mari în următoarele

circumstanțe:

În perioada din 03 martie 2003 pînă la 16 ianuarie 2007, Iațco Claudia a

activat în calitate de consultant principal în domeniul probleme de drept al

Aparatului Guvernului al Republicii Moldova. Conform obligațiunilor de serviciu,

în luna februarie 2005, de către Iațco Claudia a fost expertizat proiectul de

1

Hotărîre a Guvernului „Cu privire la unele măsuri de asigurare cu spațiu locativ a

militarilor Armatei Naționale”, care prevedea privatizarea terenurilor din strada

N. Testemițanu, 3 și Ioana Radu 27 „a” din mun. Chișinău.

Folosindu-se de informația obținută și prezentîndu-se drept persoana

responsabilă de vînzarea loturilor de terenuri din strada N. Testemițanu, 3, Iațco

Claudia din interes material, urmărind scopul de dobândire ilicită a bunurilor

altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în lunile mai-iunie 2005 i-a

propus spre vînzare cet. Caiudin Denis un lot de pămînt, explicîndu-i că contractul

de vînzare – cumpărare va fi încheiat după petrecerea licitației.

În continuare, Iațco Claudia, realizîndu-și intențiile sale criminale, la 25 iulie

2005 a primit de la cet. Caiudin Denis mijloace bănești în sumă de 3000 dolari

SUA, care conform cursului valutar oficial constituia 37738,2 lei, pe care le-a

folosit în scopuri personale, cauzîndu-i cet. Caiudin Denis daună în proporții

deosebit de mari.

Tot ea, prezentîndu-se drept persoana responsabilă de vînzarea loturilor de

pămînt din strada N. Testemițanu, 3, din interes material, urmărind scopul de

dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

în luna octombrie 2005 i-a propus spre vînzare cet. Hlopețchi Igor un lot de

pămînt cu suprafața de 6 ari, explicîndu-i că contractul de vînzare - cumpărare va

fi încheiat după petrecerea licitației.

În continuare, Iațco Claudia, realizîndu-și intențiile sale criminale, la sfîrșitul

lunii noiembrie 2005 a primit de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă

de 12000 euro, care conform cursului valutar oficial constituia 179736 lei, pe

care le-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, folosindu-se de încrederea obținută, în luna februarie 2006 a primit

de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 2350 Euro, care conform

cursului valutar oficial constituia 36359,90 lei, pe care le-a folosit în scopuri

personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în proporții deosebit de mari.

Folosindu-se de încrederea obținută, la 04 aprilie 2006 a solicitat un împrumut de

la cet. Hlopețchi Igor în sumă de 8000 Euro, obligîndu-se să restituie banii după

vînzarea loturilor de pămînt.

Realizîndu-și intențiile sale criminale, la 04 aprilie 2006, Iațco Claudia a

primit de la cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 7400 euro, care

conform cursului valutar oficial constituia 116189,62 lei, pe care le-a folosit, în

scopuri personale, cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună în proporții deosebit de

mari.

La 20 iunie 2006 Iațco Claudia, folosindu-se de încrederea obținută a cerut

de la cet. Hlopețchi Igor să-i achite biletul de avion cu cursa Roma-Chișinău în

sumă de 224 euro, obligîndu-se să restituie banii împreună cu sumele primite

anterior. Banii în sumă de 224 Euro, care conform cursului valutar oficial

constituia 3741,11 lei, Iațco Claudia i-a primit la sosire din or. Roma, Italia de la

agenția de turism „Amadeus Travel”, unde anterior au fost transmiși de către cet.

2

Hlopețchi Igor. Banii primiți Iațco Claudia i-a folosit în scopuri personale,

cauzîndu-i cet. Hlopețchi Igor daună considerabilă.

Așa dar, Iațco Claudia este învinuită de acuzatorul de stat că, a însușit de la

cet. Hlopețchi Igor mijloace bănești în sumă de 21974 Euro, care conform

cursului oficial constituia 336026, 63 lei și de la cet. Caiudin Denis mijloace

bănești în sumă de 3000 dolari SUA, care conform cursului oficial constituia

37738,20 lei, iar în total bani în sumă de 373764, 83 lei.

Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis Nicolae.

3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata Iațco Claudia Alexandru să fie

recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal (ca urmare a modificărilor la Codul penal) și condamnată la o pedeapsă de

12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru

femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 5 ani.

În susținerea solicitării sale, procurorul a invocat că, instanța de fond a

pronunțat o sentință ilegală, ignorînd prevederile art. 101 și 394 Cod de

procedură penală, adică, fără a examina probele prezentate sub toate aspectele și

în mod obiectiv, ca rezultat, dînd o apreciere greșită circumstanțelor de fapt, iar

în acest sens, pronunțînd o sentință de achitare, cu toate că cumulul de probe

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată

dovedesc pe deplin vinovăția inculpatei Iațco Claudia de săvîrșirea infracțiunii

imputate.

3.2. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena au solicitat

condamnarea inculpatei Iațco Claudia pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute art.

190 alin. (5) Cod Penal, reîncadrate din art.195 alin.(2) Cod penal și încasarea din

contul lui Iațco Claudia în beneficiul său a sumei de 21 975 euro, echivalentul a

336 026 lei, invocînd că, instanța de fond a cercetat probele în mod unilateral,

fiind interpretate eronat declarațiile martorilor, concluziile experților, favorizînd

în acest mod situația inculpatei.

3.3. Partea vătămată Caiudin Denis de asemenea, a solicitat condamnarea

inculpatei Iațco Claudia pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute art. 190 alin. (5)

Cod Penal, reîncadrate din art. 195 alin.(2) Cod penal și încasarea din contul lui

Iațco Claudia în beneficiul său a sumei de 3000 euro, echivalentul a 37 738,20 lei,

invocînd aceleași motive ca și în apelul declarat de către părțile vătămate

Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de părțile

vătămate și menținută hotărîrea atacată.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, adoptînd în

3

mod legal o sentință de achitare în privința lui Iațco Claudia, învinuită de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, pe motiv că nu

s - a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost săvîrșită de inculpată.

În această ordine de idei, Colegiul penal a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță, menționînd următoarele:

 declarațiile inculpatei Iațco Claudia, corespund adevărului, deoarece atât

la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și acelei de apel dânsa a

dat declarații consecvente, concludente, care coroborează cu întreaga sistemă de

probe, și demonstrează cu certitudine nevinovăția ei, iar pe parcursul judecării

cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpatei Iațco Claudia în

comiterea infracțiunii imputate sau ar combate declarațiile acesteia, ci,

dimpotrivă, s-a constatat cu certitudine că dânsa, n-a însușit bunurile altor

persoane în proporții deosebit de mari;

 declarațiile părții vătămate Hlopețchi Igor, sunt declarații subiective, nu

corespund adevărului, și nu pot servi drept probe, care ar demonstra vina

inculpatei Iațco Claudia în comiterea infracțiunii încriminate, deoarece acestea se

combat de întreaga sistemă de probe, or, aceste declarații nu au nici un suport

obiectiv și nu se confirmă prin careva probe obiective, ci doar prin unele

declarații subiective;

 declarațiile părții vătămate Hlopețchi Elena nu demonstrează vina

inculpatei Iațco Claudia în comiterea escrocheriei imputate, deoarece dînsa nu

indică la inculpată că ar fi comis careva fapte care ar constitui infracțiunea

imputată ei, or, declarațiile părții vătămate Hlopețchi Elena rezultă din spusele

soțului său Hlopețchi Igor, astfel Hlopețchi Elena n - a fost martor ocular la

transmiterea banilor;

 declarațiile martorilor Crudu Nelea și Cheșcu Alexandru, au fost puse la

îndoială, deoarece aceștia au declarat că la 04.04.2006 partea vătămată Hlopețchi

Igor i-a dat inculpatei un împrumut în sumă de 7400 euro, pe cînd în recipisa

menționată este indicată suma de 9750 euro (nouă mii șapte sute cincizeci) euro,

pe un termen de 3 luni (f. d. 102, vol. II), ceea ce în cazul dat creează anumite

dubii referitor la vinovăția inculpatei Iațco Claudia, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează

în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Mai mult ca atît, Crudu Nelea și

Cheșcu Alexandru sunt colegi de serviciu, iar Crudu Nelea subalternul părții

vătămate Hlopețchi Igor, fiind cointeresați în cazul dat pentru condamnarea

inculpatei Iațco Claudia;

 declarațiile martorilor Gheorghița Filip și Blanari Vladimir, care și-au

susținut declarațiile date în ședința de judecată a instanței de fond, nu

demonstrează vina inculpatei Iațco Claudia în comiterea escrocheriei imputate,

deoarece aceștia nu indică că inculpata ar fi comis careva fapte, care ar constitui

infracțiunea imputată ei, deoarece nici unul dintre acești martori n-au fost

4

martori oculari la transmiterea cărorva sume de bani. Mai mult ca atât,

declarațiile martorului Blanari Vladimir indică la faptul că Iațco Claudia le arăta

niște hîrtii, planuri, scheme și nu la transmiterea cărorva sume de bani;

 declarațiile martorilor Cîrciumaru Valeriu, Boțan Vladimir și Miteva

Valentina, demonstrează, cu certitudine, nevinovăția inculpatei Iațco Claudia în

comiterea infracțiunii imputate ei, și, de asemenea, din aceste declarații se

constată, cu certitudine, că inculpata, la sfirșitul lunii noiembrie 2005 n-a primit

de la familia Hlopețchi suma de 12000 euro, lîngă circ, în mașina ei, deoarece

potrivit declarațiilor acestor martori automobilul ei, de marca Mitsubishi se afla

în acea perioadă, la reparație;

 declarațiile martorilor Baraliuc Valeriu și Rusu Iurie, demonstrează, cu

certitudine, nevinovăția ultimei în comiterea infracțiunii imputate ei, și, de

asemenea, din aceste declarații se constată, cu certitudine, că dânsa nu s-a întâlnit

cu partea vătămată Caiudin Denis la vama Criva și n-a primit de la ultimul bani în

sumă de 3000 dolari SUA pentru un lot de pămînt;

 declarațiile martorilor Sîrbu Andrei și Rurac Nicolae, demonstrează, cu

certitudine, nevinovăția ultimei în comiterea infracțiunii imputate ei, și, de

asemenea, din aceste declarații se constată, cu certitudine, că firmele, care au

participat la licitația terenurilor situate pe str. Testemițanu, 3 și Ioana Radu, 27

„a”, nu au fost conduse de Iațco Claudia, nu au fost înregistrate pe numele

inculpatei, ultima nici nu a cunoscut de existența acestor firme, deoarece n-au fost

acumulate careva probe obiective, veridice și concludente, care ar corobora între

ele și ar demonstra contrariul celor concluzionate mai sus;

 declarațiile martorilor Doneț Ana, Basico-Rusu Diana, demonstrează, cu

certitudine, nevinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, deoarece

aceste declarații indică la faptul, că însuși Hlopețchi Igor îi datora inculpatei Iațco

Claudia peste 30000 euro și din acest motiv Iațco Claudia l-a rugat pe Hlopețchi

Igor să achite biletul de avion în sumă de 224 euro, din datoria pe care o are față

de ea.

La fel, instanța de apel a conchis că, de asemenea, nu pot servi ca probe, care

ar demonstra vinovăția lui Iațco Claudia în comiterea infracțiunii imputate ei, nici

următoarele probe, invocate de apelanți, deoarece nici una din ele nu indică

direct sau indirect la faptul că inculpata ar fi comis infracțiunea imputată, cum ar

fi:

- recipisa ridicată de la Caiudin Denis, conform căreia Iațco Claudia la data

de 25.07.2005 ar fi primit de la cet. Caiudin D. trei mii dolari SUA pentru un lot de

pămînt în mun. Chișinău;

- recipisa ridicată de la Hlopețchi Igor, conform căreia Iațco Claudia ar fi

confirmat că la data de 04.04.2006 a primit de la el și soția lui Hlopețchi Elena

douăsprezece mii euro pentru realizarea lor a lotului de pămînt în mărime de

6 ari pe str. Testemițanu 3, mun. Chișinău, cu garanția încheierii contractului de

cumpărare - vînzare după licitație în termen de 5 zile, că în ziua întocmirii

recipisei a primit nouă mii șapte sute cinzeci euro pe un termen de 3 luni și a

5

garantat punerea în gaj a apartamentului nr.23 de pe str. Burebista 68/1, mun.

Chișinău în timp de trei zile;

- o foaie cu text tapat ridicată de la Hlopețchi Igor, cu conținutul „... Aș vrea

să nu te superi pe mine ... îți voi întoarce toate datoriile. Tu știi, că acum bani nu

am, dar îi voi avea foarte mulți... Doar nu se va pierde munca mea de un an de zile.

Eu voi fi proprietară de pămînt cu bani și cu viitor asigurat. Crezi, că nu am putut

să vînd loturile altora? Nimănui nu i-aș fi iertat faptul umilinței, căci m-ai jignit,

cerându-mi nu dragoste, dar recipisă pentru bani...” (f. d. 102, vol. II);

- concluzia din raportul de expertiză nr. 117 din 27.04.2007, reiese că

semnătura din colțul stîng a recipisei eliberate și semnate de cet. Iațco Claudia

datată cu 15.07.2005 a fost îndeplinită de însuși cet. Iațco Claudia. Inscripția

manuscrisă a datei din colțul stîng a recipisei, care a fost eliberată și semnată de

cet. Iațco Claudia datată cu 15.07.2005 a fost executată însuși de cet. Claudia Iațco

(f. d. 168-170, vol. I);

- concluzia din raportul de expertiză nr. 116 din 27.04.2007, reiese că

semnătura de la rubrica „Confirm: Claudia Iațco” din recipisa eliberată și semnată

de cet. Iațco Claudia datată cu 04.04.2006 și pe un fragment de filă cu text de tipar

subsemnat în litigiu au fost îndeplinite de însuși cet. Iațco Claudia (f. d. 160-162,

vol. I);

- concluzia din raportul expertizei suplimentare nr.1459/146 din

10.05.2007, potrivit căreia, semnătura de la rubrica „Confirm: Claudia Iațco” din

recipisa datată cu 04.04.2006 a fost executată de numita Iațco Claudia. Semnătura

de la partea inferioară, colțul stîng al fragmentului de text realizat la imprimantă,

a fost executat de numita Iațco Claudia. Semnătura din partea stingă a recipisei

datate cu 25.07.2005, a fost executată de numiita Iațco Claudia. Datarea

„25.07.2005” de sub această semnătură, de asemenea, a fost executată de numita

Iațco Claudia (f. d. 188 - 194, vol. I);

- concluzia din raportul de expertiză nr. 16 din 23.01.2013 efectuată de

Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, elementele de

asemănare identificate între semnăturile din colțul inferior stîng de pe

documentul datat 25.07.2005, „Recipisa” datată 04.04.2006, scrisoarea care

începe cu textul „Dragostea mea” și semnăturile de comparație executate de Iațco

Claudia, o indică pe aceasta ca posibilă autoare a semnăturilor contestate (f. d.

235, 236, Vol. III).

Reieșind din analiza probelor expuse mai sus, instanța de apel a considerat

că acestea nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina inculpatei Iațco

Claudia în comiterea infracțiunii imputate ei, deoarece nici una din ele nu indică

la aceea că aceasta din interes material, a dobândit ilicit bunurile altei persoane,

prin înșelăciune și abuz de încredere.

Astfel, instanța de apel a conchis că, pe episodul cu partea vătămată Caiudin

Denis, nu au fost prezentate alte probe, în afara recipisei și declarațiilor părții

vătămate Caiudin Denis, probe ce trezesc dubii referitor la învinuirea inculpatei,

deoarece din materialele cauzei, declarațiile martorilor s-a stabilit, că Caiudin

Denis nu a fost prezent la 08.05.2005 la vama Criva, nu cunoaște că la volanul

6

automobilului nu era Claudia Iațco, dar fiul ei Dorin Iațco și că în automobil mai

era o a treia persoană Irina Pînzari, fapt confirmat prin informația Serviciului de

Grăniceri al Republicii Moldova nr.22/6014 din 24.12.2010 (f. d. 2, 3 vol. III) și

ștampilele de trecere a frontierei în pașapoartele acestora (f. d. 208-209, vol. II).

Instanța de apel a menționat că, pe acest episod urmărirea penală a fost

pornită prin ordonanța ofițerului de urmărire penală a CCCEC din data de

22.02.2007 în baza plîngerii cet. Caiudin Denis din 02.02.2007, care a fost audiat

în calitate de parte vătămată la 22.01.2008.

Mai mult ca atît, potrivit declarațiilor martorilor Baraliuc Valeriu și Rusu

Iurie automobilul Claudiei Iațco a fost condus de către fiul ei, Dorin Iațco și nu a

fost defectat în ziua de 08.05.2005, totodată, fiind reținută și proba apărării, și

anume, certificatul nr. 18634 din 31.12.2009 din CP s. Rîșcani, mun. Chișinău din

care reiese, că la data de 08.05.2005 nu se află la evidență ordinul de delegare a

colaboratorilor, prin urmare Denis Caiudin nu a fost în deplasare la 08.05.2005,

nu numai la vama Criva, dar nici în alt loc (f. d. 201, vol. II).

Cu referire la episodul cu partea vătămată Hlopețchi Igor, instanța de apel a

constatat că învinuirea se bazează exclusiv pe declarațiile lui Hlopețchi Igor și

subalternilor săi, Cheșcu Alexandru, Crudu Nelea, Blanari Vladimir și Caiudin

Denis, deoarece din materialele parvenite de la conducerea Aparatului

Guvernului, inclusiv, Fișa Postului în care se descriu atribuțiile de serviciu a

inculpatei, rezultă, că Claudia Iațco nu are nici o tangență cu concursurile sau

licitațiile patrimoniului public, iar informația despre privatizarea prin concurs a

terenurilor din str. Testemițanu, 3 și Ioana Radu, 27 „a” cu suprafețele menționate

nu din spusele inculpatei, după februarie 2005, dar prin intermediul Monitorului

Oficii nr. 13 8-146/743 din 13.08.2004, unde a fost publicată Legea cu privire la

privatizarea a două terenuri și la unele măsuri de asigurare cu spațiu locativ a

militarilor Armatei Naționale, nr.29i-XV din 28.07.2004.

Referitor la învinuirea adusă inculpatei, precum că, folosindu-se de

încrederea obținută a cerut de la cet. Hlopețchi Igor să-i achite biletul de avion cu

cursa Roma-Chișinău în sumă de 224 euro, obligîndu-se să restituie banii

împreună cu sumele primite anterior, Colegiul penal, la acest capitol a indicat că,

este relevant și faptul apariției cu întîrziere a recipiselor din 04.04.2006 și

25.07.2005, care nu sunt scrise de către inculpata Claudia Iațco, iar Hlopețchi

Igor, inventînd motivele de incapacitatea de a scrie personal recipise de către

inculpată, motivînd într-un singur caz, că ea ar fi avut degetul arătător la mîna

dreaptă bandajat, cu toate, că semnătura a fost depusă cu același deget bandajat,

însă careva devieri de la semnătura sa originală nu s-au depistat. De aici rezultă,

că semnătura pe recipisa din 04.04.2006 nu a fost executată de către inculpată,

fapt ce coincide cu declarațiile inculpatei și raportul de expertiză efectuat în

România, dispusă în baza încheierii instanței de fond din 20 decembrie 2012.

Reieșind din expunerea experților, instanța de apel a constatat că, recipisa

datată cu data de 04.04.2006 și scrisoarea cu text a căror printare au fost

executate la una și aceeași imprimantă, adică la imprimanta la care lucra Crudu

Nelea, astfel, declarațiile inculpatei, precum că ea nu a perfectat scrisoarea și nu a

7

semnat-o, instanța le-a considerat corespunzătoare adevărului și le-a pus la baza

sentinței de achitare a ei.

Mai mult ca atît, instanța de apel a indicat că, expertul în raportul său mai

menționează, că la studierea dosarului a constatat, că cel puțin unul din

documentele realizate de organele competente din Republica Moldova, respectiv

procesul-verbal de audiere a martorului Crudu Nelea din 13 martie 2007, editat și

imprimat cu echipamente informatice prezintă defecte de imprimare similare

celor observate la recipisă, prin urmare nu se exclude posibilitatea executării a

celor două texte la una și aceeași imprimantă (f. d. 127-128, vol. III).

Totodată instanța de apel a constatat că, în procesul examinării cauzei, pe

recipisa datată cu 04.04.2006, a fost adăugată în ea și semnătura lui Hlopețchi

Igor, care la urmărirea penală, la Comisariatul de Poliție mun. Chișinău și la

Centrul Național de Expertize Judiciare lipsea, ceea ce se confirmă prin fotocopia

recipisei din dosar (f. d. 203, vol. I).

Instanța de apel a menționat că, în cadrul instanței de apel, la demersul

apărătorului Gheorghe Amihalachioaie, Ministrului Afacerilor Interne s-a solicitat

efectuarea unui control informatic a computerului în IP sector Rîșcani, mun.

Chișinău, secția resurse umane folosit de către ex-colaboratorul Nelea Crudu, care

s-a scris sau se bănuiește că ar fi scris recipisa de împrumut a sumei bănești de

către Iațco Claudia de la ex – vicecomisarul IP Rîșcani, Igor Hlopețchi la data de

04.04.2006.

Astfel, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 3990 din 24-28

aprilie 2015, s-a concluzionat, că în urma examinării calculatorului expertizat au

fost depistate 8 fișiere care conțin cuvântul „recipisă”. Toate fișierele au fost

anexate la raport informat electronic, însă nici un fișier din cele depistate nu

conține textul recipisei întocmite la data de 04.04.2006, ceea ce demonstrează că

Nelea Crudu n-a întocmit acea recipisă la acest calculator, de aceea declarațiile

martorilor Nelea Crudu, Cheșcu Alexandru și a părții vătămate Hlopețchi Igor,

precum că Iațco Claudia la acea dată n-a împrumutat de la Hlopețchi Igor 7400

pentru serviciile avocatului fiului său din Roma, au fost apreciate critic de către

instanța de apel.

Instanța de apel, de asemenea, analizînd materialele cauzei penale, și anume,

explicațiile depuse în adresa CCCEC la data de 08.11.2006 de către Elena

Hlopețchi (f. d. 66, vol. I) și de către Igor Hlopețchi la data de 10.11.2006 (f. d. 67,

vol. I), rezultă că nu existau careva recipise și martori la împrumutul banilor

inculpatei, inclusiv și recipisa din 04.04.2006.

Prin urmare, Procuratura Anticorupție la 27 noiembrie 2006 a emis

ordonanța de neîncepere a urmăririi penale împotriva inculpatei pe faptele

indicate în petiția familiei Hlopețchi, dat fiind faptul că relațiile apărute între

acestea purtau un caracter civil, urma a fi satisfăcute în instanța de judecată în

procedură civilă (f. d. 24, vol. I), care în ansamblu demonstrează lipsa probelor

scrise cu privire la datoria pretinsă de către familia Hlopețchi.

Aceasta se confirmă și prin înregistrările conversației audio, executate de

către colaboratorii din CG Poliție mun. Chișinău în modul stabilit de lege și fără

8

careva încălcări, unde Hlopețchi Igor a declarat în mod direct, că el este dator

inculpatei cu peste 30 mii euro și din motivul ca să nu-i întoarcă împrumutul de

bani el a organizat această tentativă, astfel, instanța de apel a considerat ca fiind

veridice declarațiile inculpatei, că Hlopețchi Igor a împrumutat bani de la

inculpată în sumă de peste 30000 euro și că tentativa de omor organizată de

ultimul a fost inițiată pe motivul eschivării de la restituirea împrumutului.

Instanța de apel a relevat că, organul de urmărire penală nu a luat în vedere

aceste probe incontestabile, iar instanța de fond justificat a considerat necesar de

a emite în privința inculpatei Iațco Claudia o sentință de achitare.

Apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, în ansamblu cu toate probele administrate atât în ședința de judecată

a primei instanțe și a celei de apel, instanța de apel a conchis cu certitudine, că

instanței nu i-au fost prezentate probe incontestabile privind vinovăția

inculpatei Iațco Claudia de săvîrșirea infracțiunii imputate (art. 190 alin.(5) Cod

penal).

procuror și de părțile vătămate Hlopețchi Igor, Hlopețchi Elena și Caiudin Denis.

6.1. În motivarea recursului procurorul invocă temeiurile prevăzute în pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, indicînd aceleași motive ca și în cererea de

apel, considerînd că soluția instanței de apel privind menținerea hotărîrii primei

instanțe de achitare a lui Iațco Claudia este una vădit ilegală și neîntemeiată.

În opinia recurentului cumulul de probe administrate în faza de urmărire

penală și cercetate în ședințele de judecată în instanțele de fond și de apel

demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatei Iațco Claudia în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar instanța de apel contrar

prevederilor art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală, practicii judiciare

constante, nu a analizat obiectiv, sub toate aspectele probele prezentate în

sprijinul acuzării, ci doar a acordat prioritate probelor prezentate de către

apărare, considerînd ca veridice declarațiile inculpatei Iațco Claudia.

Solicită casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

6.2. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Hlopețchi Elena, în motivarea

recursurilor declarate, care sunt identice după conținut, invocînd toate temeiurile

din pct. 6) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, consideră hotărîrile

adoptate de către instanțele de fond și de apel de achitare a inculpatei Iațco

Claudia ilegale și neîntemeiate, indicînd următoarele:

 instanța de apel nu a corectat toate erorile judiciare comise de instanța

de fond, care au fost depistate și reflectate în cererile de apel, astfel nu s-a expus

asupra motivelor invocate în apel;

 instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa

valoare probele expuse în apelul procurorului și al părților vătămate, care

dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

9

 instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul a săvârșit acțiuni care

demonstrează nedorința acestuia de a-și executa angajamentul, mai mult ca atît

acesta a încercat să comercializeze apartamentul în scopul zădărnicirii satisfacerii

acțiunii civile;

 instanța de apel nu s-a expus asupra probelor acuzării, le-a apreciat

eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe

probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului;

 instanța de apel s-a eschivat de la analiza probelor din punct de vedere

al pertinenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor;

 instanțele de judecată la emiterea hotărîrilor, au dat prioritate

declarațiilor inculpatului Iațco Claudia, declarații care contravin celor declarate

de părțile vătămate și de martori și, în special, de probele directe care au fost

administrate în prezenta pricină;

 instanța de apel a apreciat probele unilateral, le-a ignorat sau le-a

denaturat, favorizînd astfel inculpata, totodată nu a pătruns în esența probelor

respective, apreciindu-le superficial și incorect;

 instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fiecărei probe prezentate de

acuzatorul de stat, dar s-a limitat la utilizarea unor expresii de ordin general,

precum că procurorul nu a prezentat probe incontestabile, care ar confirma

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor imputate;

 menționează că, părțile au solicitat instanței de apel ca martorul Doneț

Ana să fie audiată repetat și la data de 14.04.2015 instanța de apel a admis

demersul de audiere a unui șir de martori, printre care și Doneț Ana, iar la data de

09.06.2015 președintele ședinței abuziv a respins demersul de audiere a

martorilor care a fost admis la ședința precedentă, evitînd astfel să elucideze un

moment probatoriu relevant;

 consideră că, instanța de apel a comis un viciu fundamental referitor la

punerea la îndoială a faptelor stabilite printr-o hotărîre judecătorească

irevocabilă, care se bucură de autoritatea lucrului judecat în condițiile art.123

Cod de procedură civilă, și anume, verdictul dat de către Colegiul civil al Curții de

Apel Chișinău din data de 26 noiembrie 2013 în pricina civilă Iațco Claudia versus

Hlopețchi Igor privind încasarea datoriei, prin care acțiunea a fost respinsă, însă

instanța de apel, hotărîrea care se contestă a pus la îndoială acest fapt, indicînd în

repetate rînduri că Hlopețchi Igor îi este dator lui Claudia Iațco suma de 31 666

euro, însă nu a fost argumentat prin nici o probă această versiune a inculpatei;

 indicînd art.6 CEDO, specifică faptul că, instanța de apel nu s-a expus

asupra acțiunii civile, care a fost înaintată în cadrul procesului penal, or lăsarea

fără soluționare a acțiunii constituie o violare a Convenției;

 în opinia recurenților, în speța dată, persistă elementele caracteristicii

ale erorii grave de fapt, care se exprimă prin modul de apreciere a materialului

probator al cauzei.

Solicită, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță,

în alt complet de judecată.

10

6.3. Partea vătămată Caiudin Denis, în motivarea recursului declarat, care

este analogic după conținut cu recursurile părților vătămate Hlopețchi Igor și

Hlopețchi Elena, fiind adus și în corespundere cu episodul său, modificată familia

și suma de bani, invocînd toate temeiurile din pct. 6) alin.(1) al art.427 Cod de

procedură penală, consideră hotărîrile adoptate de către instanțele de fond și de

apel de achitare a inculpatei Iațco Claudia ilegale și neîntemeiate.

Mai mult ca atît, partea vătămată atrage atenția instanței, la faptul că

instanța de apel în genere a lăsat fără examinare apelul declarat de către acesta.

penală, au depus referințe părțile vătămate Hlopețchi Igor și Caiudin Denis,

precum și inculpata Iațco Claudia.

7.1. Părțile vătămate Hlopețchi Igor și Caiudin Denis, solicită admiterea

recursului ordinar declarat de către procuror, considerînd că decizia instanței de

apel este ilegală și neîntemeiată.

7.2. Inculpata Iațco Claudia, solicită inadmisibilitatea recursurilor declarate

de către procuror și părțile vătămate, ca vădit neîntemeiate, considerînd că

decizia instanței de apel este una legală și întemeiată.

lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

8.1. Recurenții invocă temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Colegiul penal, analizînd decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de

norma menționată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în

hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

11

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul lărgit consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin

рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra

nevinovăției inculpatei Iațco Claudia Alexandru de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 195 alin.(2) Codul penal, fiind adoptată o hotărîre de achitare a

acesteia, pentru că nu s - a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost

săvîrșită de inculpată, motivîndu-și soluția în acest sens.

Totodată, instanța de recurs relevă faptul că, instanța de apel a menționat în

hotărîrea sa că: „…în ședința instanței de apel, acuzatorul de stat n-a prezentat nici

o probă care ar fi demonstrat vinovăția inculpata IAȚCO Claudia în comiterea

infracțiunii imputate lui, în baza art. 190 alin.(5) Codul penal, or, conform art. 415

CPP: (21) Judecind apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel

nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea

învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.

Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o

mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpata.

Martorii care au fost interogați în instanța de apel au dat aceleași declarații,

ca și în instanța de fond, declarații care demonstrează, cu certitudine, nevinovăția

inculpatei IAȚCO Claudia în comiterea infracțiunii, imputate ei” (f.d.193 - 197,

vol. V).

La fel, instanța de apel a indicat că: „Nerespectarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul

de procedură penală, care îl obligă pe acuzatorul de stat, după o hotărîre de

achitare pronunțată de prima instanța, să prezinte în ședința de judecată anumite

probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpata, urmează să fie apreciată ca

nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatei în cadrul examinării apelului

declarat împotriva sentinței de achitare.

Ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală lezează dreptul

inculpatei la un proces echitabil, drept garantat de art.6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale” (f.d.193, vol. V).

În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

12

Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că temeiurile invocate de

către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare

la judecarea cauzei în prima instanță și cea de apel, și asupra acestora instanțele

judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate, așa cum este

indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește

și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate de procuror și părțile

vătămate, Colegiul lărgit constată că aceștia nu sunt de acord cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, considerînd că în așa mod a fost comisă o

eroare gravă de fapt, solicitînd ca instanța de recurs să dea o apreciere nouă

probelor administrate în cauza dată (probe care au fost indicate în cererile de

apel și asupra cărora și-au expus părerea partea acuzării și părțile vătămate).

În aceste sens, Colegiul penal menționează că, potrivit art.6 pct.111) Cod de

procedură penală eroare gravă de fapt înseamnă stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Mai mult ca atît, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind

atribuțiile exclusive al instanțelor de fond (prima instanță și instanța de apel).

8.2. Referitor la alegațiile recurenților Hlopețchi, precum că, președintele

Colegiului, la data de 09.06.2015, abuziv a respins demersul de audiere a

martorilor, printre care și Doneț Ana, solicitat de părți, care a fost admis la ședința

precedentă din 14.04.2015, evitînd astfel să elucideze un moment probatoriu

relevant, Colegiul lărgit specifică faptul că, potrivit procesului – verbal al ședinței

de judecată în instanța de apel din 14 aprilie 2015, instanța de apel a admis

demersul înaintat de către avocatul inculpatei, Amihalachioaie Gh., privind

audierea martorilor solicitați, și anume: Jomir, Harea, Doneț și Doneț Ana, cu toate

că avocatul Lebedinschi M., reprezentantul părților vătămate Hlopețchi Elena și

Caiudin Denis, a solicitat respingerea acestuia, indicând că acești martori nu pot

să relateze nimic nou, precum și procurorul Ciobanu S. a relatat că, este dreptul

apărării de a prezenta martori, însă este o sentință de achitare și de aceea nu vede

necesitatea audierii lor (f. d. 158, vol. V).

Ulterior, în ședința de judecată din 09 iunie 2015 de către avocatul

Amihalachioaie Gh. repetat a fost înaintat demersul privind audierea martorilor

Jomir, Harea, Doneț și Doneț Ana, care erau prezenți, însă fiind pus în discuție

acest demers, procurorul și avocatul Lebedinschi M., de asemenea, au considerat

că nu văd necesitatea audierii acestor martori, și astfel, instanța a respins

demersul înaintat de avocat (f. d. 159-160, vol. V).

Reieșind din cele menționate sus, Colegiul lărgit constată că, aceste alegații

ale recurenților sunt neîntemeiate, deoarece președintele Colegiului în instanța de

apel a respectat prevederile art. 364 Cod de procedură penală.

13

8.3. Referitor la viciul fundamental, care în opinia recurenților a fost comis

de instanța de apel prin punerea la îndoială a faptelor stabilite printr-o hotărîre

judecătorească irevocabilă, Colegiul lărgit indică că, potrivit art.427 alin.(2) Cod

de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) al aceleași norme pot fi

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a

avut loc în instanța de apel, însă din conținutul apelurilor, discursurilor anexate la

materialele cauzei date și potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel, astfel de argument nici nu a fost indicat, astfel, că instanța de

apel nu s-a expus asupra acestuia.

8.4. În ce privește argumentul recurentului Caiudin Denis, precum că apelul

declarat de către acesta, în genere, a fost lăsat fără examinare, Colegiul lărgit îl

consideră nefondat, deoarece în partea introductivă, partea descriptivă și

dispozitiv, se face referire și la apelul declarat de partea vătămată Caiudin Denis,

precum „.....a judecat, în ședință publică, apelurile procurorului STAVILA Mihai și a

părților vătămate HLOPEȚCHI Igor, HLOPEȚCHI Elena și CAIUDIN Denis, declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 21 februarie 2014, în

cauza penală privind condamnarea lui IAȚCO Claudia…” (f.d.165, vol. V); „ …..Se

resping, apelurile procurorului STAVILĂ Mihai și a părților vătămate HLOPEȚCHI

Igor, HLOPEȚCHI Elena și CAIUDIN Denis, declarate împotriva sentinței Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 21 februarie 2014, în privința lui IAȚCO Claudia

Alexandru, ca nefondate.” (f.d.194, vol. V), precum și în partea descriptivă în care

au fost indicate solicitările părții vătămate și ulterior, expunerea instanței de apel

referitor la episodul cu partea vătămată Caiudin Denis (f. d. 185-186, vol. V).

8.5. Colegiul lărgit consideră neîntemeiate și alegațiile recurenților, precum

că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 6 CEDO, deoarece nu s-a expus

asupra acțiunilor civile, care au fost înaintate în cadrul procesului penal de către

părțile vătămate, considerînd că nesoluționarea acestor acțiunii constituie o

violare a Convenției.

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că, potrivit art.225 alin. (4) Cod de

procedură penală, instanța de judecată lasă acțiunea civilă fără soluționare în

procesul penal în cazul adoptării sentinței de încetare a urmăririi penale sau de

achitare din motivul lipsei componenței infracțiunii, fapt ce nu împiedică

persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta în ordinea procedurii civile.

Colegiul consideră că în prezenta cauză penală nu au fost încălcate principiile

prevăzute de art. 6 CEDO, deoarece instanțele de judecată la examinarea cauzei

penale în privința lui Iațco Claudia au respectat dreptul la un proces echitabil,

principiile contradictorialității și egalității armelor.

Astfel, Colegiul penal reține că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate

urmează a fi respinse, ca inadmisibile.

14

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de procurorul

adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu și de

părțile vătămate Hlopețchi Igor Pavel, Hlopețchi Elena Nicolae și Caiudin Denis

Nicolae, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Iațco Claudia Alexandru.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 21 aprilie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

15