1ra-480/2016 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP

Dosarul nr. 1ra-480/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Constantin Alerguș, Petru Moraru,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 noiembrie 2015, declarat de condamnatul

Bucila Mihail Mihail, născut la

24 iulie 1979 în Ukraina, reg. Odessa, r-nul Beleaevka, s.

Troițkoe, locuitor al s. Bahmut, r-nul Călărași, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 23.10.2012 – 29.04.2013,

instanța de apel: 22.05.2013 – 11.06.2013,

instanța de recurs ordinar: 24.09.2013 – 27.11.2013,

instanța de recurs în anulare: 29.09.2014 – 16.10.2014,

instanța de apel: 15.10.2015 – 18.11.2015,

instanța de recurs ordinar: 25.10.2016– 30.03.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, începând cu 16.09.2012.

Prin aceeași sentință, a fost condamnat și Boța Artur, dar în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

Bucila M. și Boța A., fiind în stare de ebrietate, aflându-se pe teritoriul gării feroviare

din or. Strășeni, l-au atacat pe Cepoi I., unde Bucila M. l-a apucat de mâini și i-a luat

din buzunarul cămășii 100 dolari SUA, apoi a scos un cuțit și a început să-l amenințe.

Partea vătămată a fugit, dar a fost ajuns de Boța A., care l-a lovit cu capul în față,

1

sustrăgându-i 150 lei. Astfel, inculpații i-au pricinuit lui Cepoi I. vătămări corporale

neînsemnate și o dauna considerabilă în sumă de 1350 lei.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și

sănătate, săvârșită de doua persoane, cu aplicarea altui obiect folosit în calitate de

armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, că

infracțiunea comisă este una gravă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de

ebrietate, anterior a fost condamnat de mai multe ori, antecedentele fiind stinse, însă

nu și-a făcut concluziile necesare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este

posibilă doar prin izolare de societate.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

ultimul să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Apelanții au invocat că sentința este nemotivată, bazată pe presupuneri, lipsită

de orice suport probatoriu. Nu au fost prezentate probe, nici măcar indirecte, ce ar

demonstra folosirea armei sau altui obiect adaptat de către inculpat.

2013, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe administrate, iar argumentele inculpatului, precum că probele ar fi fost

dobândite cu încălcarea procedurii penale, nu și-au găsit confirmarea.

solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

Recurenții au indicat că hotărârile judecătorești sunt nemotivate și fără suport

probatoriu.

Acuzarea nu a prezentat probe ce ar demonstra folosirea armei sau altui obiect

adaptat de către inculpat. Astfel, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridica greșită.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

partea vătămată nu a fost citat și audiat.

2013, ambele recursuri au fost declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Instanța de recurs a statuat că nu au fost stabilite presupusele erori de drept,

invocate de recurenți.

Instanțele de fond și apel au judecat cauza cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, a dat probelor o apreciere justă potrivit art. 101

Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine circumstanțele de fapt și de drept,

corect ajungând la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate, fiindu-i stabilită o pedeapsa echitabilă faptei comise.

Astfel, instanța de apel corect a conchis ca nu are motive de a pune la îndoială

declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați, în situația în care declarațiile lor

sunt consecutive, au o succesiune logică și sunt confirmate inclusiv prin procesul-

verbal de sesizare, raportul de expertiza medico-legala nr. 4774 din 17.09.2012,

2

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 16.09.2012, proceselor-verbale de

confruntare a părții vătămate cu inculpații.

judecătorești au devenit irevocabile.

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie achitat.

Recurentul a invocat că nu a săvârșit infracțiunea imputată, învinuirea înaintată

fiind abuzivă și neconfirmată prin probe, iar sentința – nemotivată și bazată pe

presupuneri.

octombrie 2014, recursul a fost declarat inadmisibil, ca fiind depus peste termen.

Instanța de recurs a constatat că nu a fost respectat termenul de 6 luni de

declarare a recursului în anulare.

sentinței instanței de fond și rejudecarea cauzei.

2015, apelul a fost respins ca inadmisibil.

Instanța de apel a statuat că inculpatul deja a epuizat căile de atac împotriva

sentinței. Asupra sentinței contestate s-au expus instanțele de apel și de recurs, astfel

că instanța de apel nu se va expune asupra fondului apelului, nefiind constatate

careva temeiuri de a interveni asupra legalității și temeiniciei sentinței instanței de

fond.

solicită casarea hotărârilor adoptate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța

de apel.

Recurentul a invocat că sentința este neîntemeiată și ilegală, iar examinarea

cauzei a avut loc cu încălcări procesuale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 12. din decizie).

3

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al condamnatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de

conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de condamnatul Bucila Mihail

Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

noiembrie 2015, deoarece nu îndeplinește cerințele legale de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 aprilie 2016.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Constantin Alerguș

Petru Moraru

4