1ra-260/2016 — art. 145 alin. 2 lit.a, e,i CP

1ra-260/2016 — art. 145 alin. 2 lit.a, e,i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-260/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

16 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatei Modruci Olesea prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2015 și de avocatul

Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Modruci Ion, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2015,

în cauza penală în privința lui

Modruci Olesea Valeriu,

născută la 26 iulie 1987, originară din s. Dominteni,

r-nul Drochia, domiciliată pînă la reținere în mun.

Bălți, str. Bulgară, nr. 134, ap. 11

și

Modruci Ion Grigore,

născut la 30 august 1984, originar din s. Rădulenii

Vechi, r-nul Florești, domiciliat în mun. Bălți, str.

Bulgară, nr. 134, ap. 11,

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

- Modruci Olesea în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i) Cod penal (red. 2002),

la 12 ani închisoare.

1

În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de

sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată

a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Bălți din 11 aprilie 2011, definitiv

fiindu-i stabilită pedeapsa 12 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar pentru femei de tip închis;

- Modruci Ion în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i) Cod penal (red. 2002),

la 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

septembrie 2011 Modruci Ion a aflat că soția sa Modruci Olesea este însărcinată.

De la început soții Modruci au hotărîrt să întrerupă sarcina, însă, din motiv că

termenul sarcinii era mare aceasta nu a fost întreruptă în mod legal prin

intervenția medicului specializat. Necătînd la faptul că sarcina nu a fost

întreruptă Modruci Olesea nu s-a adresat la medicul de familie pentru a fi luată

la evidență. Totodată, dorind să întrerupă sarcina prin orice mijloace

conștientizînd urmările care pot surveni și dorind producerea acestora,

inculpații au procurat preparate medicamentoase – ”Oxitoțin” pe care Modruci

Olesea le-a administrat intenționat fără prescripția și supravegherea medicului.

Ulterior, în perioada 08-09 aprilie 2012, aflîndu-se în apartamentul nr. 11

din mun. Bălți str. Bulgară, nr. 134, Modruci Olesea fiind ajutată de soțul

său Modruci Ion a născut un prunc viu de gen masculin, matur și viabil, cu

greutatea de 3,1 kg și talia – 49 cm. Din motiv că acest copil nu era dorit de

ambii soți, imediat după nașterea pruncului, avînd o înțelegere prealabilă,

acționînd cu premeditare cu intenție criminală unică îndreptată spre omorul

unei persoane, profitînd de starea de neputință a victimei datorită vîrstei

fragede, Modruci Ion a acoperit cu un ștergar căile respiratorii ale copilului

nou-născut pe care l-a apăsat cu mîna și l-a ținut un timp, după care, împreună

cu Modruci Olesea, creînd condiții pentru deces, au învelit copilul într-un

ștergar și l-au plasat într-o sacoșă de polietilen, pe care au dus-o la balcon,

lipsind astfel pruncul de posibilitatea de a respira, acțiuni care au provocat

decesul copilului nou-născut, survenit în rezultatul unei asfixii mecanice.

- acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii

pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie

condamnați conform învinuirii formulate la 20 ani închisoare, fiecare, iar în

privința lui Modruci Olesea să fie aplicate prevederile art. 85 Cod penal, cu

2

stabilirea pedepsei definitive de 25 ani închisoare.

În argumentarea cererii de apel procurorul a invocat că în speță nu

au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, care ar fi permis instanței de a

aplica pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia

inculpații au fost condamnați. Totodată, instanța nu a ținut cont de faptul că

Modruci Olesea anterior a fost condamnată pentru o infracțiune gravă, iar

prezenta infracțiune a comis-o în termenul de probă;

-avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatei Modruci Olesea, care a

solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărîri de achitare,

argumentînd că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate

suficiente probe care ar confirma că inculpata a comis infracțiunea incriminată,

or aceasta a explicat că a administrat preparatul – ”Oxitoțin” pentru a nu avea

dureri, necunoscînd despre faptul că acesta poate provoca nașterea. Totodată,

inculpata după naștere fiind într-o stare gravă s-a bazat pe explicațiile soțului

său, care i-a comunicat că pruncul s-a născut mort;

- inculpatul Modruci Ion și avocatul acestuia Rusu V. care au solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare. În argumentarea

soluției solicitate apelanții au invocat că în acțiunile inculpatului nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, mai mult la

momentul nașterii copilului Modruci Ion se afla la serviciu, iar cînd a revenit la

domiciliu a aflat de la soția sa despre cele întîmplate, însă din cauza stresului

nu a comunicat imediat despre cele întîmplate organelor de drept și nu a

chemat salvarea la insistența inculpatei.

2015, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de avocatul Rusnac A.

în numele inculpatei Modruci O. și de inculpatul Modruci I. și avocatul acestuia

Rusu V.

Apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată parțial sentința cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care, Modruci Olesea și Modruci Ion au fost condamnați în baza art. 145

alin. (2) lit. a), e), i) Cod penal (red. 2002), la 14 ani închisoare, fiecare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată lui Modruci Olesea i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a

pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Bălți din 11 aprilie 2011, definitiv

3

fiindu-i stabilită pedeapsa de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

pentru femei de tip închis.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

probelor și circumstanțelor cauzei, apreciindu-le din punct de vedere a utilității

și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia de vinovăție a inculpaților în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i) Cod penal.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele apelanților

referitor la faptul că copilul s-a născut mort, or atît din raportul de expertiză cît

și din declarațiile martorului Goncear V. rezultă că pruncul s-a născut viu, după

care Modruci I. i-a astupat căile respiratorii cu o cîrpă pînă acesta nu a mai

răcnit.

La fel, a fost respinsă versiunea inculpatului precum că la momentul

nașterii nu se afla acasă, aceasta fiind combătută prin declarațiile inculpatei

Modruci O. și ale martorului Gorbataia E., precum și prin procesul-verbal de

verificare a declarațiilor bănuitului Modruci I. la locul infracțiunii, acțiune

procesuală, care a fost efectuată în prezența avocatului V. Rusu.

Colegiul penal a statuat că prin declarațiile inculpatului Modruci I. și

martorilor Chetrari S. și Nagherneac N. se confirmă vinovăția lui Modruci O.

în comiterea omorului, or aceasta cu ajutorul soțului său, conștient a

administrat preparatul ”Oxitoțină” în timpul sarcinii, iar faptul că inculpații

dispuneau de preparatul dat la momentul nașterii denotă, că acesta a fost

procurat din timp, ceea ce confirmă caracterul premeditat al acțiunilor acestora,

precum și comiterea infracțiunii de către ambii soți.

Totodată, Colegiul a relevat că, intenția inculpaților de a omorî copilul se

confirmă și prin declarațiile martorului Goncear V. căruia Modruci I. i-a

comunicat că acest copil nu a fost dorit din cauza situației financiare grele,

motiv din care au decis să-l omoare la naștere.

În consecință, instanța de apel a concluzionat, că vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate se confirmă prin acțiunile premergătoare

comiterii omorului întreprinse de inculpați (tentative de a întrerupe sarcina),

cît și cele ulterioare, prin care aceștia au ținut o perioadă cadavrul copilului la

balcon, fapte ce indică la intenția inculpaților de a comite omorul și că acesta a

fost comis cu premeditare, fiind implicați ambii inculpați.

Cît privește apelul procurorului, Colegiul penal a conchis, că acesta este

4

întemeiat și urmează a fi admis, or instanța de fond pripit și neîntemeiat fără a

ține cont de prevederile art. 61,75 Cod penal, precum și de personalitatea

inculpaților care nu au conștientizat gravitatea faptelor prejudiciabile comise,

le-a stabilit pedeapsa la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale

în baza căreia i-a condamnat.

Rusnac Aliona în numele inculpatei Modruci Olesea care invocînd prevederile

art. 427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, argumentînd următoarele:

a) pe parcursul examinării cauzei nu au fost prezentate probe suficiente,

directe și utile, care în ansamblu coroborează între ele și confirmă că inculpata

a săvîrșit infracțiunea imputată;

b) în speță nu s-au stabilit cele 3 condiții obligatorii pentru omorul cu

premeditare. Astfel, nu s-a constatat că luarea hotărîrii de a săvîrși omorul a

premers cu o anumită perioadă de timp înainte de săvîrșirea faptei, or inculpata

timp de 9 luni nu a provocat avortul, ci a lăsat copilul să se dezvolte, acesta

născîndu-se în termen;

c) din probele cercetate de instanțele ierarhic inferioare nu rezultă

intenția inculpatei de a săvîrși infracțiunea de omor, element necesar pentru

componența acestei infracțiuni;

d) concluzia instanțelor de fond precum că inculpații au avut o înțelegere

din timp, acționînd cu premeditare, cu o intenție unică îndreptată la omorul

unei persoane este neîntemeiată, or copilul s-a născut în termen, iar la

examinarea medico-legală a cadavrului nu s-au depistat careva date privind

provocarea artificială a nașterii;

e) inculpata a administrat preparatul ”Oxitoțin” pentru a nu avea dureri,

despre faptul că acesta poate provoca nașterea dînsa nu cunoștea.

6.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Odobescu Ghenadie în numele

inculpatului Modruci Ion, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art.

427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat recurentul a invocat următoarele:

- instanța de apel a examinat unilateral apelul reieșind doar din probele

prezentate de acuzare fiind încălcat principiul contradictorialității;

- instanțele ierarhic inferioare contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 2)

5

Cod de procedură penală, au dat o apreciere eronată declarațiilor martorilor

audiați fără a menționa care fapte dovedesc aceste declarații;

- în speță nu au fost constatate cele 3 condiții obligatorii pentru omorul cu

premeditare;

- anume Modruci O. a curmat viața copilului în lipsa soțului său, iar

Modruci I. a dat declarații împotriva sa la rugămintea soției, care era în spital

într-o stare foarte gravă;

- la administrarea a 5 fiole de ”Oxitoțin” se intensifică contracțiile uterine

ceea ce poate duce la asfixie uterină, astfel fiind mare probabilitatea ca fătul să

se fi născut asfixiat;

- concluzia instanțelor de fond privind participația lui Modruci Ion la

comiterea infracțiunii este neîntemeiată ori la momentul nașterii copilului,

inculpatul nu se afla în apartament și nu a asistat la naștere, această concluzie

este bazată doar pe declarațiile contradictorii ale inculpatei, care în așa mod a

dorit să se răzbune pe Modruci Ion pentru faptul că acesta a părăsit-o;

- la baza hotărîrilor de condamnare instanțele a pus procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la fața locului, însă acesta nu demonstrează vinovăția

inculpatului, or din conținutul acestui act rezultă doar faptul că la 10 aprilie

2012 ora 23 00 cînd Modruci Ion a venit acasă de la serviciu a văzut copilul care

era mort lîngă soție, după care l-a învelit într-un ștergar și la pus într-o sacoșă

la balcon;

- decizia instanței de apel nu este clară, iar instanța a făcut mai multe

constatări contradictorii și anume, în unele cazuri se invocă că Modruci Olesea

și-a administrat preparatul ”Oxitoțin”, iar în altele că acest preparat i-a fost

injectat de către soțul său.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

ordinare declarate de avocați în numele inculpaților, solicitînd dispunerea

inadmisibilității acestora pe motiv că recurenții nu au argumentat ilegalitatea

hotărîrii cu indicarea problemelor de drept și temeiurilor prevăzute la art. 427

CPP, dar solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește

în prevederile normei sus menționate, deoarece aprecierea probelor ține de

soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui

temei de recurs.

6

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Potrivit prevederilor art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor

declarate împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestora în cazul în care constată că sunt vădit neîntemeiate.

În recursurile ordinare declarate de avocații Rusnac Aliona în numele

inculpatei Modruci Olesea și Odobescu Ghenadie în numele inculpatului

Modruci Ion se invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6), 8),12) Cod

de procedură penală, și anume că hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în următoarele temeiuri: în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau faptei săvîrșite i s-a dat

o încadrare juridică greșită.

În opinia Colegiului, instanța de apel just a concluzionat că, la pronunțarea

sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

și întemeiat a ajuns la concluzia că Modruci Ion și Modruci Olesea au săvîrșit

infracțiunea de omor premeditat asupra unui minor.

Colegiul constată, că instanța de apel a conchis întemeiat că vinovăția

inculpaților în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i)

Cod penal, și-a găsit confirmare prin declarațiile martorilor Nagherneac Nineli

din care rezultă că la internarea în spital Modruci O. se afla într-o stare extrem

de gravă cu semne evidente de naștere, însă aceasta nega faptul că a născut.

Ulterior din spusele pacientei a aflat că dînsa a administrat 5 fiole de preparat

”Oxitoțin” pentru a provoca nașterea (f.d.3-5, vol. II); Goncear Veaceslav, care

a relatat că a primit o înștiințare despre faptul că în maternitate a fost internată

o pacientă în stare extrem de gravă cu semne evidente de naștere, însă copilul

nu este cu ea. De la soțul pacientei a aflat că soția sa a născut un copil, care însă

7

nu a fost dorit și ei au hotărîrît să-l omoare la naștere. Tot de la Modruci Ion a

aflat că imediat după naștere copilul a fost asfixiat, iar ulterior plasat într-o

pungă la balcon, unde a și fost găsit de colaboratorii de poliție (f.d.6-7, vol. II);

Chetrari Silvia, care a explicat că administrarea preparatului ”Oxitoțin” la

începutul sarcinii poate provoca avortul, iar la o perioadă tîrzie de sarcină

acesta provoacă travaliu după care urmează nașterea (f.d.8, vol. II); Gorbata

Elena, care a menționat că Modruci Olesea este nepoata sa pe care la data de 12

aprilie 2012 a transportat-o la spital deoarece se simțea foarte rău. Abia la spital

a aflat că Olesea a născut un copil, după care l-a întrebat pe Ion unde este copilul

și el i-a comunicat că acesta este în apartament. Colaboratorilor de poliție

Modruci Ion le-a comunicat că el i-a administrat soției un preparat după care s-

a început nașterea la care el a asistat (f.d.20-21, vol. II); Șmigon Valeriu, care a

explicat că nu a cunoscut despre sarcina fiicei sale, deoarece inculpații nu i-au

comunicat și nici în vizită nu au venit o perioadă îndelungată(21-23, vol. II).

De rînd cu declarațiile martorilor nominalizați vina inculpaților se mai

confirmă și prin actele cauzei și anume: - procesul-verbal de cercetare la fața locului

cu tabelul foto, în care a fost cercetat apartamentul nr. 11 din str. Bulgară, nr. 134,

mun. Bălți, unde Modruci Ion a indicat locul unde a avut loc nașterea (f.d.14-

19, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 223D din 08.06.2012 din care

rezultă că Modruci O. a fost internată în staționar după naștere, nașterea a avut

loc la domiciliu după administrarea preparatului ”Oxitoțin” la 08.04.2012

(f.d.34-35, vol. I); raportul de expertiză medico–legală nr. (160D) 760 din 29 mai 2012

din care rezultă că fătul s-a născut viu, decesul pruncului a survenit în urma

asfixiei mecanice prin astuparea căilor respiratorii, inclusiv cu o cîrpă sau

ștergar, sau o combinare de asfixii prin astuparea căilor respiratorii și asfixie

mecanică prin aer confinat (lipsă de oxigen în aerul inspirat în condițiile aflării

pruncului în pungă de polietilenă) (f.d.26-28, vol. I); procesul-verbal de audiere a

bănuitului Modruci Ion, care cu lux de amănunte a descris împrejurările în care

copilul s-a născut și circumstanțele în care a decedat fătul (f.d.71-72, vol. I);

procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Modruci Ion la fața locului din

14.04.2012, prin care bănuitul a indicat locul unde a avut loc nașterea și unde a

fost ascuns copilul după naștere (f.d.73-74, vol. I); rapoartele de expertiză medico-

legale psihiatrice nr. 247 ”a” și 246 ”a” din 05.06.2016 din care rezultă că atît

Modruci Olesea cît și Modruci Ion în timpul săvîrșirii infracțiunii dereglări

psihotice temporare nu au manifestat, au putut conștientiza, percepe și controla

8

propriile acțiuni, la fel au putut să conștientizeze acțiunile proprii, avînd

capacitatea deplină de deliberare, în stare de afect nu s-au aflat, prin urmare

fiind recunoscuți responsabili (f.d.41-41, 469-47 vol. I); raportul de expertiză nr.

1474 din 28.08.2013, potrivit căruia Modruci Olesea în timpul nașterii sau

imediat după naștere nu s-a aflat în stare emoțională, care ar fi putut influența

esențial conștiința deoarece hotărîrea de a se izbăvi de acest copil a fost luată

cu mult înaintea nașterii de către ambii părinți. (f.d.201-203, vol. I); raportul de

expertiză psihiatrico-legală nr. 137a-2015 din 10.03.2015, din care rezultă ”În

momentul nașterii și imediat după naștere, reieșind din mărturiile expertizatei

și materialele prezentate în dosar nu sunt date de ar determina o stare de

tulburare psihică” (f.df.113-115, vol. II).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din

recursul avocatului, Rusnac Aliona ce ține de aprecierea și interpretarea

eronată în opinia acesteia a probelor, precum și lipsa probelor ce confirmă

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, ce a dus la stabilirea

greșită a faptelor, deoarece instanțele de fond, ținînd seama în plină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, au cercetat sub toate aspectele

probele prezentate de către părți, au audiat inculpații, martorii, au cercetat

probele administrate la dosar, dînd citire proceselor-verbale și altor

documente, verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor și ca urmare corect au stabilit starea de fapt, încadrarea în

drept și vinovăția inculpaților.

Probele administrate în cauză dovedesc în mod cert, că Modruci Olesea

și Modruci Ion se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin.(2) lit.a),e),i) Cod penal. Astfel, atît instanța de fond cît și cea de apel au

soluționat cazul examinînd toate probele în ansamblu, unele probe fiind

motivat respinse, altele acceptate. Totodată Colegiul statuează, că la aprecierea

probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane,

iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei

de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Prin urmare se

constată, că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de

instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care

materialul probator o susține.

9

Argumentul avocaților Rusnac A. și Odobescu Gh. precum că în speță nu

au fost stabilite cele 3 condiții obligatorii pentru ca fapta să fie calificată ca omor

premeditat, Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat, or inculpații au decis să

comită omorul cu o perioadă înainte de săvîrșirea infracțiunii, fapt ce se

confirmă atît prin declarațiile lui Modruci Ion date în calitate de bănuit (f.d.71-

72, vol. I) declarații care au fost confirmate și de martorul Goncear V. precum

și prin raportul de expertiză nr. 1474 din 28.08.2013 din care rezultă că ”hotărîrea

de a se izbăvi de acest copil a fost luată cu mult înainte de naștere de ambii

părinți”(201-203, vol. I).

La fel și comportamentul inculpaților denotă că aceștia au urmărit scopul

de a omorî pruncul la naștere, considerînd că nimeni nu va afla despre nașterea

copilului și omorul acestuia, fapt care avea să fie posibil dacă la inculpată nu

apăreau complicații după naștere.

Astfel, în confirmarea acestei concluzii Colegiul reține, că inculpații

intenționînd să se debaraseze de copilul nedorit, intenționat au ascuns sarcina

atît de părinți și rudele apropiate, fapt confirmat prin declarațiile martorilor

Șmigon Valeriu și Gorbataia Elena (tatăl și mătușa inculpatei f.d.21, 22-23 vol.

II) cît și de organele abilitate (medicul de familie) care urmau a lua gravida la

evidență.

La fel, urmează a fi respins ca neîntemeiat și declarativ și argumentul

avocatei Rusnac A. care indică că inculpata timp de 9 luni nu a provocat

avortul, ci a lăsat copilul să se dezvolte, aceste afirmații fiind combătute chiar

prin declarațiile inculpaților, care au relatat atît la urmărirea penală cît și în

cadrul cercetării judecătorești că au întreprins măsuri concrete în vederea

provocării avortului (au administrat preparatul Oxitoțin), iar cînd au depistat

că acesta nu a avut efectul dorit, s-au adresat la un medic pentru a întrerupe

sarcina, însă au primit refuz din cauza termenului mare.

Rezumînd cele menționate Colegiul constată, că probele prezentate de

acuzare și descrise mai sus confirmă atît intenția cît și înțelegerea prealabilă

dintre soții Modruci de a săvîrși omorul copilului nou născut, în acest scop fiind

din timp procurat preparatul ”Oxitoțin”, preparat, care pe larg este folosit în

obstetică și ginicologie, avînd proprietăți de contractare a musculaturii uterului

și se folosește pentru a iniția nașterea și pe parcurs pentru a mări travaliul.

Versiunea înaintă de avocata Rusnac A. precum că ”Oxitoțina” a fost

10

administrată de inculpată pentru a nu avea dureri, Colegiul penal o respinge

ca neîntemeiată, or din declarațiile lui Modruci Ion acest medicament a fost

utilizat în doză mare anume pentru a provoca nașterea. Tot aici, Colegiul

reține și faptul că din declarațiile inculpaților rezultă că anterior (cînd au aflat

despre sarcină) ei au mai utilizat medicamentul dat pentru a provoca avortul,

fapt ce confirmă că aceștia cunoșteau efectele preparatului dat.

Neîntemeiat este și argumentul avocatului Odobescu Ghenadie în

numele inculpatului Modruci Ion, prin care se tinde că apelul declarat de

apărare a fost examinat unilateral reieșind doar din probele prezentate de

acuzare fiind încălcat principiul contradictorialității, or după cum s-a

menționat mai sus instanța de apel a examinat toate probele prezentate de părți

și ținînd cont de prevederile art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală

și-a argumentat detaliat hotărîrea motivînd din ce considerent a admis unele

probe, iar altele le-a respins.

Tot aici, Colegiul reține că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel

apărarea a înaintat demersuri privind efectuarea expertizei psihologo-

psihiatrice repetate în privința inculpatei Modruci Olesea și audierea

martorilor Grădinari Eugen și Petruc Iurie (f.d.142, vol. II), demersurile date au

fost admise (f.d.99-100, 143-144, vol. II). Ulterior avocatul Odobescu Gh. a

renunțat la audierea martorilor solicitați. Prin urmare argumentul precum că

în speță a fost încălcat principiul contradicționalitații este declarativ și

neîntemeiat.

La fel, urmează a fi respins și argumentul avocatul Odobescu Gh.

referitor la faptul că anume Modruci O. a curmat viața copilului în lipsa soțului

său, iar Modruci I. a dat declarații împotriva sa la rugămintea soției, care era în

spital într-o stare foarte gravă, deoarece aceste afirmații se combat prin

declarațiile inculpaților date în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.10, 16-

verso-17 vol. II) din care rezultă că în perioada cînd Olesea se afla internată în

spitalul din mun. Bălți ei nu au comunicat și nu au avut careva întrevederi.

Alegațiile avocatului Odobescu Gh. precum că fătul s-a născut asfixiat

din cauza administrării unei doze mari de ”Oxitoțin” urmează a fi respinse, or

din raportul de expertiză nr. 160 ”D” din 17.04.2012, rezultă că pruncul s-a

născut viu, matur și viabil (f.d.26-28, vol. I).

Versiunea lui Modruci Ion precum că soția a născut în lipsa sa la fel nu

poate fi reținută, or, faptul că inculpatul a fost prezent în momentul cînd copilul

11

s-a născut se confirmă prin declarațiile sale depuse în cadrul urmăririi penale,

unde acesta descrie cu lux de amănunte momentul în care copilul s-a născut,

precum și a relatat unele circumstanțe pe care nu putea să le cunoască dacă nu

ar fi asistat la naștere, și anume: ”Buricul la nou-născut s-a rupt, personal buricul

nu am tăiat”(f.d.9, 72 vol. I). Faptul că cordonul ombelical a fost detașat de placentă

prin rupere a fost confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 160D

din 29.05.2012.

Reieșind din cele menționate Colegiul conchide, că sunt neîntemeiate

alegațiile recurentului Odobescu Gh. referitor la faptul că concluzia instanțelor

de fond privind prezența lui Modruci Ion în apartament în timpul nașterii se

bazează doar pe declarațiile contradictorii ale inculpatei, care în așa mod a dorit

să se răzbune pe Modruci Ion pentru faptul că acesta a părăsit-o.

Neîntemeiat este și argumentul avocatului Odobescu Gh. precum că prin

procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului la fața locului, nu a fost

demonstrată vinovăția lui Modruci Ion, deoarece această probă doar confirmă

faptul că la 10.04.2012 ora 2300 cînd Modruci Ion a venit acasă de la serviciu a

văzut copilul care era mort lîngă soție, după care l-a învelit într-un ștergar și la

pus într-o sacoșă la balcon.

La acest capitol instanța de recurs relevă, că verificarea declarațiilor la locul

infracțiunii este un procedeu special, esența căruia constă în verificarea și

stabilirea veridicității unor declarații anterioare ale bănuitului/învinuitului.

Astfel, organul de urmărire penală, efectuează această acțiune de urmărire

penală cu scopul de a concretiza și a verifica informația obținută anterior.

Altfel spus, scopul verificării declarațiilor la locul infracțiunii constă în

analiza și precizarea declarațiilor persoanei audiate anterior.

Ținînd cont de cele menționate, precum și de declarațiile date în calitate de

bănuit a lui Modruci Ion, prin care acesta a recunoscut că în momentul nașterii

a fost prezent în apartament și a primit personal nașterea, iar ulterior a asfixiat

nou născutul după care l-a pus într-o sacoșă de polietilenă la balcon, Colegiul

conchide că instanțele de fond corect au pus la baza hotărîrilor de condamnare

proba dată, prin care s-a stabilit veridicitatea declarațiilor lui Modruci Ion date

în calitate de bănuit.

Lipsit de temei este și argumentul avocatului Odobescu Gh. referitor la

neclaritatea deciziei în care se tinde că instanța a făcut mai multe constatări

contradictorii referitor la faptul cine anume a injectat preparatul ”Oxitoțin”,

12

inculpatei Modruci Olesea, or analizînd textul deciziei instanței de apel

Colegiul penal reține că din decizia instanței de apel clar rezultă că preparatul

”Oxitoțin”, a fost administrat inculpatei pentru a provoca avortul, acest

medicament fiind injectat de soțul său Modruci Ion.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente

ale infracțiunii, inclusiv vinovăția lui Modruci Olesea și Modruci Ion, după

cum rezultă din hotărîrile instanțelor judecătorești, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt motivîndu-și concluziile prin cumulul de probe

pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și

ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

Prin urmare, argumentele avocaților Odobescu Gh. și Rusnac A., precum

că inculpații nu au comis infracțiunea pentru care au fost recunoscuți vinovați,

sînt neîntemeiate și contravin probelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției

de către aceștea nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce există probe

pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării

lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lor în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Colegiul mai menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de

recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă

s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond

și, după caz, de instanța de apel, însă în speța nominalizată nu s-au stabilit

careva erori de drept.

Generalizînd cele menționate mai sus, Colegiul conchide că faptei

săvîrșite de către Modruci Ion și Modruci Olesea i s-a dat o apreciere și

încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă inculpaților li s-a stabilit cu

respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul

prejudiciabil al faptei comise, de persoana celor vinovați și de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea, fiindu-le

numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia au fost

declarați vinovați, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în

această parte la fel nu s-au stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate pe motiv că

acestea sunt vădit neîntemeiate.

13

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Rusnac

Aliona în numele inculpatei Modruci Olesea și de avocatul Odobescu Ghenadie

în numele inculpatului Modruci Ion împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2015 în cauza penală în privința lui

Modruci Olesea Valeriu și Modruci Ion Grigore ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 aprilie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

14