1ra-29/2016 — art. 42 alin. 2, 3, 5, art. 324 al.2 lit. b, c CP

1ra-29/2016 — art. 42 alin. 2, 3, 5, art. 324 al.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-29/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin, Toma

Nadejda,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei și de

către partea vătămată Rusu Igor, prin care solicită casarea deciziei Colegiului Penal

al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Mîțu Dumitru Vitalie, născut la 08 martie 1984

originar din s. Zastînca, r-ul Soroca și domiciliat în

or. Soroca, str. Ștefan cel Mare 113, ap. 16.

Sochirca Lilian Ion, născut la 22 octombrie 1978,

originar din s. Vădeni, r-ul Soroca și domiciliat în

or. Soroca, str. A. Popovici 6, ap. 25.

Pînzari Igor Alexei, născut la 12 aprilie 1986,

originar din s. Slobozia – Nouă, r-ul Dondușeni și

domiciliat în or. Soroca, str. Luceafărului 6, ap.13.

Baiura Andrei Vladimir, născut la 12 august

1982, originar din s. Șireuți, r-ul Briceni și

domiciliat în or. Soroca, str. Gospodarilor 12.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

2.19.11.2014 – 08.06.2015 (instanța de apel).

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

- Mîțu Dumitru a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin (3), art. 45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

1

- Sochirca Lilian a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- Pînzari Igor a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- Baiura Andrei a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- s-a respins acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Dumitru a fost învinuit de către procuror în aceea că, activând în funcția de ofițer

al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigații infracțiuni al

Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.23 EF din 06

martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost

acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în

vederea exercitării funcției autorității publice, încălcînd:

- prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire funcția

publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este

obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte

normele de conduită profesională și regulamentul intern;

- prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27

decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și

responsabilitatea colaboratorului poliției;

- pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se

opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte

organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție;

- fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Sochirca

Lilian, Pînzari Igor și Baiura Andrei, având rolul de autor, a pretins prin extorcare

de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul

cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a

cetățeanului Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe

teritoriul fostei școli din s. Zastînca r.Soroca.

La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor, aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind

chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru asupra circumstanțelor depistării la

16.01.2014, a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor

pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci

în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor bani în

2

sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind

decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17:00.

În aceeași zi, seara, Rusu Igor fiind telefonat de către Sochirca Lillian, s-a

prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu

dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru în sumă de 5000 euro, în rezultatul

discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor să aducă aceeași sumă de

5000 euro, dar în dolari SUA, pînă în ziua următoare către data de 22.01.2014.

La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304,

unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA,

solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii

pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de

3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a

transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, i-a comunicat

lui Rusu Igor ca discuțiile respective să nu fie divulgate.

Sochirca Lilian, pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii

extorcați în sumă de 3000 dolari americani, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana,

prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari Igor, care

în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana

că Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că, Sochirca Lilian și Mîțu

Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014.

Pînzari Igor, în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat

telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a

telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va

contacta mai târziu.

La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil,

aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014,

aproximativ la ora 21.30 min., aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.

În calitate de persoană publică, Mîțu Dumitru, acționând contrar activității

organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor,

constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și libertăților și intereselor

lor legitime, apărării cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de

apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de

religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat

autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu Igor .

Acțiunile lui Mîțu Dumitru au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza

art.42 alin. (3), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii

3

participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea,

acceptarea și primirea, personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de

bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a

îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de

bunuri.

Sochirca Lilian a fost pus sub învinuire precum că, activând în funcția de

ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției

criminale de investigație infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în

baza ordinului MAI nr.23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia

într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin

numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a

încălcat:

- prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este

obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte

normele de conduită profesională și regulamentul intern;

- prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27

decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și

responsabilitatea colaboratorului poliției;

- pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună

tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe

competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție;

- fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru,

Pînzari Igor și Baiura Andrei, având rolul de complice, a pretins prin extorcare de

la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul

cărora urma să nu-1 suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a

cetățeanului Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe

teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca.

La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind

chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru, asupra circumstanțelor depistării la

16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor

pentru a recunoaște fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci,

în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani în

sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind

decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00.

În aceeași zi seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a prezentat

la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de

banii pretinși de Mîțu Dumitru, în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor,

Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor, să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja

4

în dolari SUA, până în ziua următoare către data de 22.01.2014.

La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304,

unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA,

solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii

pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de

3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a

transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca

Lilian i-a comunicat lui Rusu Igor ca discuțiile purtate să nu fie divulgate.

Sochirca Lilian pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii

extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana prin

intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari Igor, care în

timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana că

Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu

Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014,

Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat

telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a

telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a

contacta mai târziu.

La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil,

aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014,

aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i

se cuvin în sumă de 2000 dolari SUA.

În calitate de persoană publică, Sochirca Lilian, acționând contrar activității

organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor,

constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor

legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de

apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de

religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat

autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu Igor.

Acțiunile lui Sochirca Lilian au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza

art.42 alin. (5), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) CP, după indicii participației

complexe la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și

primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii,

ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri.

Pînzari Igor a fost învinuit în aceea că, activând în funcția de șef de post,

ofițer superior de sector al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. l

5

al Secției Securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în

baza ordinului MAI nr.23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia,

într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent prin stipularea legii și prin

numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a

încălcat:

- prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este

obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte

normele de conduită profesională și regulamentul intern;

- prevederile art.18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27

decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și

responsabilitatea colaboratorului poliției;

- pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună

tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe

competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție;

- fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru,

Sochirca Lilian și Baiura Andrei, având rolul de complice, a pretins prin extorcare

de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul

cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a

cet. Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei

școli din s. Zastînca r. Soroca.

La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind

chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru asupra circumstanțelor depistării la

16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor

pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci,

în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor bani în

sumă de 5000 euro, pentru a nu-1 suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind

decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În

aceeași zi seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a prezentat la

IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de

banii pretinși de Mîțu Dumitru în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor Mîțu

Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor, să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari

SUA, până în ziua următoare către 22.01.2014.

La 22.01.2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui

Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând

permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce

Mîțu Dumitru i-a comunicat că, deja urmează să transmită suma de 3000 dolari

SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a transmite

suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca Lilian i-a

6

comunicat cet. Rusu Igor, ca discuțiile purtate să nu fie divulgate.

Sochirca Lilian, pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii

extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana, prin

intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari Igor, care în

timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat cet. Rusu Tatiana că

Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu

Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014,

Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat

telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a

telefonat pe Pînzari Igor care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va

contacta mai târziu.

La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil,

aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014,

aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i

se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA.

În calitate de persoană publică Pînzari Igor, acționând contrar activității

organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor,

constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor

lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de

apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de

religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat

autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu Igor.

Acțiunile lui Pînzari Igor au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza art.

42 alin. (5), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) CP, după indicii participației

complexe la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și

primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii,

ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri.

Baiura Andrei a fost pus sub învinuire precum că, activând în funcția de

ofițer superior de investigații al Serviciului analize crime al Inspectoratului de

poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind

persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin

stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice a încălcat:

- prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este

obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile

7

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte

normele de conduită profesională și regulamentul intern;

- prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27

decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și

responsabilitatea colaboratorului poliției;

- pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună

tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe

competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și

comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian și Pînzari

Igor, având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe

ultimul în cadrul investigării faptului de deces al cetățeanului Lupu Vitalie,

cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s.

Zastînca r. Soroca.

La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca, în biroul 304. fiind

chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru, asupra circumstanțelor depistării la

16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor

pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci,

în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani în

sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind

decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00.

În aceeași zi, seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a

prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu

dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru, în sumă de 5000 euro, în rezultatul

discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor să aducă aceeași sumă 5000

dar în dolari SUA, până în ziua următoare către 22.01.2014.

La 22.01.2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde

lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA,

solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii

pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de

3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămînă în Moldova pentru a

transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca - pe scări, Sochirca

Lilian i-a comunicat cet. Rusu Igor ca discuțiile purtate să nu fie divulgate.

Sochirca Lilian pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii

extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana, prin

intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari Igor, care în

timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana, că

Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu

Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014,

Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat

8

telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana l-a

telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o va

contacta mai târziu.

La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil,

aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se

cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior Baiura Andrei, la 20.02.2014,

aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii

26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i

se cuveneau în sumă de 2000 de dolari SUA.

În calitate de persoană publică Baiura Andrei, acționând contrar activității

organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor,

constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor

legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de

apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de

religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat

autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu

Igor.

Acțiunile lui Baiura Andrei au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza

art. 42 alin. (2), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii

participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea,

acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de

bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a

îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de

bunuri.

În motivarea soluției sale, instanța de fond a indicat, că învinuirea este bazată în

exclusivitate pe presupuneri, încălcîndu-se regulile probatoriului în procedura

penală, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre

vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Urmare a stării de lucruri elucidate și constatate în ședința de judecată, instanța de

fond a constatat că fapta coruperii pasive în participație complexă nu a avut loc,

impunându-se achitarea inculpaților în baza art. 324 CP.

solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii

noi prin care Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian, Pînzari Igor, Baiura Andrei să fie

condamnați pe infracțiunile incriminate și să fie admisă acțiunea civilă.

În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- este neîntemeiată mențiunea instanței de fond, precum că partea vătămată

Rusu Igor și martorii Tatiana Rusu, Alexandru Ursu nu au întărit afirmațiile

acuzatorului de stat, dînd dovadă de instabilitate, purtînd un caracter

9

contradictoriu. Or, declarațiile părții vătămate Rusu Igor, care în ședința de

judecată, cu lux de amănunte a relatat cum a fost supus presiunilor în incinta IP

Soroca, confirmate de către martorul Rusu Tatiana, nu pot fi catalogate ca fiind cu

caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către apărare (înștiințarea

IP Soroca nr.11102 din 05.08.2014, în care este indicat că „ în urma verificării

registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca în 15,01-20.02.2014, cet. Rusu

Igor și cet. Rusu Tatiana nu au vizitat incinta IP Soroca”). Aceste două probe nu

sînt diametral opuse și nu se combat, ba din contra se completează una pe alta,

deoarece însăși neînregistrarea cet. Rusu Igor și Rusu Tatiana în registrele

corespunzătoare ale inspectoratului de poliție, încadrează în logica și scopul

acțiunilor inculpaților, manifestate prin intimidarea persoanelor nominalizate,

anume în sediul organului de drept și determinarea acestora de a le transmite bani

ce nu li se cuvin;

- nu pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că declarațiile părții

vătămate Rusu Igor și a martorului Rusu Tatiana ar fi cu contradicții esențiale.

Aprecierile instanței în acest sens sînt nefondate și nu corespund materialelor

cauzei penale;

- din interceptarea între Pînzari Igor și martorul Rusu Tatiana, nu se confirmă

relațiile ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de vînzare cumpărare a unui

apartament;

- aprecierea critică de către instanța de fond, a declarațiilor martorului Ursu

Alexandru nu este argumentată;

- este nefondată concluzia instanței de fond, că „organul de urmărire penală nu

a verificat datele importante pentru stabilirea adevărului, și anume că inculpatul

Baiura Andrei și nu altcineva a apelat și a purtat discuții cu unii participanți la

proces,” argumentată prin faptul, că „simpla depistare la inculpați a unor

telefoane GSM, nu indică la faptul purtării convorbirilor de către ei personal,

instanța bazîndu-se pe declarațiile martorului Secară Igor, care este colegul de

serviciu al inculpaților;

- neglijarea hotărîrii judiciare de legalizare a rezultatelor măsurii speciale de

investigație și interpretarea normelor procesului penal prin prisma convingerii

proprii, duce la concluzia că instanța nu a luat în considerare probele acuzării în

deplină măsură.

respins apelul declarat de către procuror ca nefondat și s-a menținut sentința fără

modificări.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că:

„- instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză,

a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se

bazează pe materialul probant prezentat;

- concluzia instanței de apel se bazează pe probele cercetate în ședința instanței

10

de apel, fiind audiați inculpații Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian, Pînzari Igor,

Baiura Andrei care au pledat nevinovați, iar partea vătămată Rusu Igor, martorii

Rusu Tatiana, Ursu Alexandru, Rotaru Igor, Bernic Maxim, Herescu Mihai, și-au

susținut declarațiile date în instanța de fond, la fel au fost cercetate următoarele

probe scrise:

- raportul de expertiză nr. 44 din 10 februarie 2014 și nr. 57 din 18

februarie 2014, prin care au fost examinate bancnotele care urmau să fie

transmise sub controlul colaboratorilor CNA, concluzionându-se că acestea

corespund după metoda și calitatea imprimării, bancnotelor autentice (f.d.80-88,

92-98, vol. l,);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului, datat cu 20 februarie 2014, din

care reiese că au fost examinate Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor

referitoare la infracțiuni și incidente al IP Soroca și Registrul nr. l de evidență a

înștiințărilor referitoare la infracțiuni al IP Soroca. În cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat înregistrarea la 16.01.2014, ora 08.55, a informației

privind depistarea cadavrului cet. Lupu Vitalie în s.Zastînca, în fosta școală. La fel

și înregistrarea din 12.02.2014, ora 12.05, a raportului șefului de post Pînzari

Igor, precum că la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca a

fost depistat cadavrul cet. Lupu Vitalie, a.n.1987. Conform raportului medico-

legal nr.04 din 12.02.2014, moartea s-a produs în rezultatul intoxicării acute cu

etanol și metanol (f.d.193, vol. l,);

- procesul-verbal de ridicare din 20 februarie 2014, din care rezultă că

ofițerul de urmărire penală al IP Soroca, Rotaru Igor a predat ofițerului CNA

materialul înregistrat în R. l al IP Soroca cu nr. 114 din 12.02.2014, pe 23 file,

referitor la decesul cet. Lupu V., în care se conține raportul de constatare medico-

legală nr.04 din 12.02.2014, cu concluzia expertului că:

„Moartea numitului Lupu Vitalie s-a produs în rezultatul intoxicației acute,

combinate cu etanol și metanol, fapt confirmat prin rezultatele toxicologice

(alcoolemia a fost de 3,13 promile și metanol), datele macroscopice cu excluderea

patologiilor sau traumei, care ar putea duce la deces. Fracturile costale, plaga pe

gamba dreaptă, excoriațiile și echimozele depistate la cadavrul Lupu Vitalie sunt

rezultatul acțiunilor cu obiecte dure contondente, prin mecanism de lovire și

fricțiune și se califică drept vătămare corporală medie, care produc o dereglare de

sănătate de lungă durată, peste 21 zile. Leziunile menționate s-au produs anterior

morții și nu au nici o legătură cauzală cu cauza medicală a morții” ( f.d.230, vol.

l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 martie 2014, din care

reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Mîțu Dumitru, numerele de

IMEI 1 - 353266/05/873560/6 și IMEI 2 - 353266/05/873561/4, în care erau

introduse cartelele SIM cu nr. 069978182 și nr. 079385799. Registrul apelurilor

conținea la 20.02.2014, ultimele sunete efectuate la orele 21.35 și 21.37, inclusiv

11

către Sochirca Lilian ( f.d.216, vol. l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 martie 2014, din care

reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Pînzari Igor, avînd numărul

de IMEI - 354594/05/770248/6, în care era introdusă cartela SIM cu nr.

nu conținea sunete către ceilalți inculpați. La fel au fost examinate două explicații,

ridicate din automobilul lui Pînzari Igor, ele fiind din numele concubinei și fratelui

decedatului Lupu Vitalie, care redau că nu au plângeri pe cazul pricinuirii

leziunilor corporale ( f.d.222, vol. l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 martie 2014, din care

reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Baiura Andrei, avînd

numărul de IMEI - 359330/04/104356/1, în care era introdusă cartela SIM nr.

068457773 ( f.d.228, vol. l );

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 martie 2014, din care

rezultă că a fost examinat materialul constatator referitor la depistarea cadavrului

cet. Lupu Vitalie, conținând date conforme procesului-verbal de ridicare din 20

februarie 2014 ( f.d.255, vol. l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului, datat cu 18 martie 2014, din

care reiese, că au fost examinate descifrările apelurilor telefonice de la

079385799, utilizat de Mîțu Dumitru și s-a stabilit că de la acest post telefonic nu

fost efectuate sau primite apeluri de la telefoanele cu nr.069915075 și

nr.060727907, utilizate de Rusu Tatiana și Rusu Igor (f.d.104, vol. II);

- datele operatorului telefonic ”Orange” S.A., în care au fost ridicate

descifrările apelurilor telefonice de la postul telefonic nr. 069354973 utilizat de

Sochirca Lilian, nr. 068684942 utilizat de Pînzari Igor, nr. 068487773 utilizat de

Baiura Andrei, nr. 069978182 utilizat de Mîțu Dumitru, pentru perioada

20.01.2014-20.02.2014 ( f.d.21-39, 48-63, 69-85, 91-102, vol.II );

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 martie 2014, din care

reiese că au fost examinate descifrările apelurilor postului telefonic nr.069354973,

utilizat de Sochirca Lilian, numărului de telefon 068684942, utilizat de Pînzari

Igor, numărului de telefon 068487773, utilizat de Baiura Andrei, numărului de

telefon 069978182, utilizat de Mîțu Dumitru, pentru perioada 20.01.2014-

20.02.2014 și s-a stabilit că, la numărul de telefon utilizat de Sochirca Lilian, este

înregistrat apel în regim de intrare de la nr.069915075, utilizat de Rusu Tatiana,

la data de 06.02.2014, ora 12.22. S-a mai stabilit că, la numărul de telefon ridicat

de la Baiura Andrei, au fost înregistrate apeluri de ieșire-intrare în zilele de

13.02.2014, 17.02.2014 și 20.02.2014, adică legătura telefonică cu Rusu Tatiana,

numărul fiind poziționat în celula „Zastînca” (f.d.111-113, vol. 1);

- extrasului în copie din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor

referitoare la infracțiuni și incidente a IP Soroca, volumul 2 și Registrul nr. 1 pe

evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni a IP Soroca, volumul 1, s-a

12

stabilit că materialul constatator pe cazul decesului cet. Lupu Vitalie, de Pînzari

Igor a fost trecut în Registrul nr. 1, la 12.02.2014 (f. d. 194-203, vol. l);

- copia materialului înregistrat în Registrul nr. 1 cu nr. 114 din 12.02.2014,

care reflectă circumstanțele întreprinse în vederea stabilirii cauzei morții cet.

Lupu Vitalie (f.d.231-253, vol. l,);

- copia Registrului de înregistrare a cadavrelor la morga medico-legală

Soroca, prin care s-a stabilit că raportul de constatare medico-legală a fost

eliberat la 12.02.2014 lui Pînzari Igor ( f.d.5-7, vol. II);

- înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu

inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate de

Rusu Tatiana cu Pînzari Igor și cu Baiura Andrei (f.d.255, vol. II);

- procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație

controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin care

organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la

13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor

extorcați ( f.d.27-28, vol. l);

- procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații

documentare cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau

urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice

datate cu 06.02.2014, 07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de urmărire

penală s-a expus asupra rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii

banilor (f.d.50-51; 52-55; 58-60; 61-65; 68-70, vol. l).”

În motivarea deciziei instanța de apel mai invocă că „este întemeiată

concluzia instanței de fond, că cumulul de probe dobîndite în ședința de judecată

nu este suficient pentru condamnarea inculpaților de comiterea infracțiunii

imputate, deoarece nu a fost constatată existența faptei infracțiunii;

- Argumentele aduse de către procuror în susținerea apelului declarat, nu pot

fi reținute pentru a adopta hotărîrea solicitată de acesta, or, aceasta ar egala cu

ignorarea prevederilor legale prevăzute de art. art. 27 alin.(1), 2); 101 alin. (2),

(3), 100 alin.(4), 101 alin. (1), (4) Cod de procedură penală;

- organul de urmărire penală nu a luat toate măsurile prevăzute de lege

pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor

cauzei pentru stabilirea adevărului, după cum este stipulat în art. 254 alin. (1) din

Codul de procedură penală;

- acuzarea i-a învinuit pe Mîțu Dumitru, Sochircă Lililan, Pînzari Igor și

Baiura Andrei că prin participație complexă au extorcat de la Rusu Igor suma de

3000 dolari SUA, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca

ultimul să obțină o decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu Vitalie și ca

ulterior să primească acești bani de la Rusu Tatiana. Faptele date nu au fost

confirmate cu certitudine prin declarațiile părții vătămate Rusu Igor și a

martorilor principali ai acuzării Rusu Tatiana, Ursu Alexandru;

13

- argumentul apelantului precum că declarațiile părții vătămate și

înștiințarea a IP Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este indicat că „în urma

verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca în perioada

15.01.2014-20.02.2014, cet. Rusu Igor și cet. Rusu Tatiana nu au vizitat incinta IP

Soroca”), nu se combat, dar se completează una pe alta, este doar o presupunere

a părții acuzării;

- apelantul indică, că potrivit probelor administrate de acuzator, de la Rusu

Igor banii au fost extorcați de către inculpatul Mîțu Dumitru sub pretextul

nimicirii probelor din materiale (explicația pe care Rusu Igor a semnat-o în

incinta IP Soroca), iar martorul Rusu Tatiana în urma discuției cu inculpatul

Pînzari Igor a conștientizat că banii sunt pentru dobîndirea unei concluzii de

expertiză favorabile soțului său;

- urmează a fi luat în considerație și atitudinea martorului față de inculpați,

inclusiv prezența la momentul pretinsei infracțiuni și la momentul examinării

cauzei în apel, a relațiilor ostile între familia părții vătămate și inculpați;

- este întemeiată concluzia instanței de fond, că în cadrul audierii, Rusu Igor

a menționat că, la 22 ianuarie 2014, fiind chemat de Mîțu Dumitru a fost

înregistrat în registrul de la intrarea în IP Soroca, însă în informația nr. 11102,

datată cu 05.08.2014, se confirmă contrariul. La fel, contradictorialitatea

declarațiilor părții vătămate reiese și din aceea, că acesta a declarat că doar unul

din inculpați a extorcat banii și anume Mîțu Dumitru, pe cînd în plîngerea sa

adresată CNA, el a indicat și pe Sochirca Lililan;

- în ședințele judiciare nu au fost confirmate prin alte probe afirmațiile părții

vătămate, că Mîțu Dumitru a scris pe o foaie cifra 5000 euro, iar Sochirca Lilian

i-a comunicat că banii trebuie prezentați până la ora 17.00 seara.

- instanța de fond a apreciat critic declarațiile depuse de Ursu Alexandru,

pentru că acesta este în conflict cu inculpații;

- înregistrările audio prezentate de acuzare, instanța de fond întemeiat a

constatat că nu pot fi considerate ca probe pertinente, fiindcă nu se cunoaște care

sunt persoanele între care au avut loc discuțiile înregistrate;

- prin sentința instanței de fond nu au fost neglijate hotărîrile judiciare de

legalizare a respectării cerințelor legale privind efectuarea măsurilor speciale de

investigație. Însă prin încheierile date nu a fost constatat că probele obținute din

activitatea lui Rusu Igor și Rusu Tatiana și anume înregistrările audio, inclusiv

discul prezentat de către partea vătămată, sunt înregistrări cu inculpații;

- cu toate că inculpații au fost învinuiți că ar fi primit de la Rusu Tatiana

bani în sumă de 1000 și 2000 dolari SUA, faptul transmiterii și primirii acestora

nu a fost demonstrat, nefiind probat într-un mod cert, instanța de fond întemeiat a

constatat, că lipsește obiectul material al infracțiunii și astfel e imposibilă

emiterea unei sentințe de condamnare;

- în condițiile unor probe contradictorii, la soluționarea cazului, instanța va

14

interpreta în favoarea inculpatului dubiile în probarea învinuirii, în conformitate

cu art. 21 din Constituție, orice persoană acuzată de un delict este prezumată

nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, acest drept este

garantat și prin art. 6§ 2 CEDO;

- tot din aceste motive este legală concluzia primei instanțe de respingere a

acțiunii civile înaintate.”

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei și de

către partea vătămată Rusu Igor, prin care solicită casarea deciziei Colegiului Penal

al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015.

5.1. În motivarea recursului declarat, procurorul invocă:

- ca temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței”;

- conform art. 417 pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă „temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date”;

- la adoptarea sentinței de achitare, cît și a deciziei de menținere a sentinței

de achitare, instanțele de judecată nu au respectat prevederile art. art. 95 alin. (1),

100 alin. (4), 101, 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, nefiind apreciate

corect probele și neindicînd motivele respingerii probelor acuzării;

- comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților se confirmă prin cumulul

de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare recirprocă, nu-i

de acord cu achitarea inculpaților din motivul că s-a constatat existența faptei

infracțiunii incriminate;

- ilegal s-a adoptat decizia de menținere a sentinței de achitare, dînd

prioritate, în exclusivitate depozițiilor inculpaților (care au dat declarații

contradictorii), nefiind apreciate declarațiile părții vătămate Rusu Igor și a

martorului Rusu Tatiana, precum și a celorlalți martori audiați în instanță;

- este neîntemeiată mențiunea că partea vătămată Rusu Igor și martorii Rusu

Tatiana, Ursu Alexandru, nu au confirmat afirmațiile acuzatorului de stat, dînd

dovadă de instabilitate, purtînd un caracter contradictoriu;

- neînregistrarea cet. Rusu Igor și Rusu Tatiana, în registrele de evidență a

vizitatorilor în IP Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, se încadrează în logica și

scopul acțiunilor inculpaților, manifestate prin intimidarea persoanelor

nominalizate și determinarea acestora, de a le transmite bani ce nu li se cuvin;

- nu pot fi acceptate nici concluziile, precum că între declarațiile părții

vătămate Rusu Igor și martorul Rusu Tatiana sunt contradicții esențiale. În

declarațiile lor se vorbește despre acțiunile de extorcare din partea diferitor

15

inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor,

constituie forma complexă de participație la săvîrșirea infracțiunilor incriminate.

Discuțiile între aceste persoane au fost înregistrate și contradicții în urma

examinării acestora, nu au fost fixate. Din discuție rezultă că inculpatul Pînzari

Igor, nemijlocit indică la explicația care urmează a fi nimicită va rămîne lămurirea

pe care însăși el, Pînzari Igor, a primit-o de la partea vătămată. Discuția este

amiabilă, ce combate argumentul privind relațiile ostile din anul 2006;

- nu-i argumentată aprecierea critică a declarațiilor martorului Ursu

Alexandru;

- sunt eronate concluziile instanțelor că inculpatul Baiura Andrei nu a

discutat la telefonul mobil cu Rusu Tatiana, deoarece la inculpatul Baiura Andrei a

fost ridicat telefonul nr. 2 indicat, plus și martorul Ursu Alexandru a declarat că a

fost telefonat de inculpatul Baiura Andrei de la numărul indicat. Declarațiile

martorului Secară Igor, sunt date de colegul de serviciu al inculpaților;

- declarațiile martorului Bernic Maxim au fost ignorate, în partea unde el a

indicat că investigația depistării cadavrului lui Lupu Vitalie, a fost repartizată lui

Pînzari Igor, iar Sochirca Lilian, Mîțu Dumitru și Baiura Andrei n-au fost implicați

în investigația cazului dat;

- este ignorată descifrarea apelurilor telefonice, ridicată la operatorul de

telefonie mobilă „Orange” S.A., care certifică că inculpații au avut contacte

telefonice cu părțile vătămate și martorii și este eronat că aceste descifrări nu pot

servi ca probe;

- este eronată și concluzia privind faptul, că lipsa banilor demonstrează

imposibilitatea emiterii unei sentințe de condamnare, pe cînd transmiterea banilor a

fost documentată legal;

- cumulul de probe administrat, se află într-o coroborare reciprocă;

- instanța de apel a adoptat decizia de menținere a sentinței de achitare,

contrar prevederilor art. art. 414, 417 Cod de procedură penală;

5.2. În motivarea recursului declarat, partea vătămată invocă:

- vinovăția tuturor inculpaților a fost probată integral și în afara oricărui

dubiu;

- ambele instanțe judecătorești nu au apreciat profund probele;

- declarațiile lui nu pot fi catalogate – cu caracter contradictoriu, în baza

unei înștiințări nr. 11102 din 05.08.2014, fiindcă nu există astfel de declarații;

- instanța prin confuzie a apreciat declarațiile sale și ale lui Rusu Tatiana ca

contradictorii;

- discuția între martorul Rusu Tatiana și inculpatul Pînzari Igor a fost

amabilă, din interceptare nu se face referire la nici un conflict;

- instanța a abordat subiectiv faptele examinate;

- instanța a neglijat și a declarat nule înregistrările de pe CD, care au fost

autorizate de judecătorul de instrucție, conform prevederilor art. 1322, 135 Cod de

16

procedură penală;

- circumstanțele transmiterii banilor și intenția inculpaților de a ascunde

urmele crimei, nu a permis organului de urmărire penală, depistarea banilor

transmiși, banii sunt obiectul material al infracțiunii;

- sentința este ilegală, cu caracter contradictoriu;

- la aplicarea pedepsei inculpaților urmează a se ține cont de prevederile art.

art. 61,75 alin. (1) Cod penal și inculpații să fie recunoscuți culpabili și condamnați

pentru săvîrșirea faptelor incriminate;

- instanța de fond și instanța de apel eronat invocă nerespectarea

prevederilor art. 110 alin. (8) Cod de procedură penală.

- atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au dat o apreciere justă

probelor administrate la cauza penală;

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii

atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv să o caseze total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care

a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Potrivit prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419, 436 alin.

(1), (2) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că

nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Totodată, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de

judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele probe, la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărîre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

17

Colegiul penal lărgit constată temenicia motivelor invocate de către procuror

în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat pe

motivele invocate de procuror în apelul său.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra motivelor invocate în apelul procurorului (f.d. 228-233, vol. IV), în care a

indicat că:

„- în sentință se invocă nerespectarea de către organul de urmărire

penală a prevederilor art. 110 alin. (8) din Codul de procedură penală

„Modalități speciale de audiere a martorului și protecția lui”, cu toate că

în cadrul urmăririi penale, această procedură nu a fost utilizată, nefiind

audiați nici unul din martori conform acestei proceduri;

- în sentință se menționează că „partea vătămată Rusu Ig. și martorii

Rusu T., Ursu A., nu au întărit afirmațiile acuzatorului de stat, dînd dovadă

de instabilitate, purtînd un caracter contradictoriu, raționamentul instanței

nu este relevant și nu are suport legal;

- declarațiile părții vătămate Rusu Igor, nu pot fi catalogate ca fiind

cu un caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către

apărare (înregistrarea IP Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este

indicat că „în urma verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP

Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, cet. Rusu Ig. și Rusu T., nu au vizitat

incinta IP Soroca”, aceste două probe nu sunt diametral opuse și nu

contravin, ba din contra se completează una pe alta, deoarece însăși

neînregistrarea cet. Rusu Ig. și Rusu T., în registrele corespunzătoare ale

inspectoratului de poliție, se încadrează în logica și scopul acțiunilor

inculpaților;

- nu pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că între

declarațiile părții vătămate Rusu Ig. și a martorului Rusu T., ar fi fost

contradicții esențiale, din conținutul cărora este clar că de fapt partea

vătămată și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare din partea

diferitor inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și

în ansamblul lor constituie forma complexă de participație la săvîrșirea

infracțiunii imputate;

- în sentință este indicat precum că între soții Rusu și inculpatul

Pînzari Ig. ar fi existat relații ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de

vînzare cumpărare a unui apartament, fapt ce ar pune la îndoială

obiectivitatea depozițiilor date de către soții Rusu și că „declarațiile soților

Rusu sunt îndoielnice, nu sunt clare și nu conțin esențe ce ar avea efect

pentru soluționarea cauzei”, aceste concluzii fiind lipsite de suport legal, și

contravin prevederilor art. 59-60, 105-109 din Codul de procedură penală,

deoarece depozițiile persoanelor fixate, date de altfel sub jurămînt, se

18

coroborează perfect cu alte mijloace de probă, acumulate legal în cadrul

urmăririi penale și confirmate în procesul examinării judiciare a cazului;

- discuția inculpatului Pînzari, cu martorul Rusu T., nemijlocit indică

la explicația, pe care urmează să o nimicească și va rămîne lămurirea pe

care însăși Pînzari a primit-o de la partea vătămată și totodată se

concretizează că urmează să „dea” la expertiză”;

- aprecierea critică de către instanță a declarațiilor martorului Ursu

A., nu este argumentată;

- instanța de judecată, în urma audierii martorilor Bernic M., Rotaru

Ig. și Herescu M., a concluzionat greșit că … inculpații nu puteau cunoaște

despre cazul investigat și rezultatul expertizei cadavrului Lupu V.

Enunțarea, precum că un martor poate ști ce cunosc sau nu inculpații, este

atipică pentru un argument juridic, fiind lipsită de conținut;

- instanța de judecată a mai concluzionat, precum că „organul de

urmărire penală nu a verificat datele importante pentru stabilirea

adevărului și anume că inculpatul Baiura A. și nu altcineva a apelat și

purta discuții cu unii participanții la proces”, argumentat că „simpla

depistare la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică faptul purtării

convorbirilor de către ei personal”, bazîndu-se pe declarațiile martorilor

Secară Igor, colegul de serviciu al inculpaților, argument ce contravine

vădit probelor din cauza penală, astfel la inculpatul Baiura A., a fost

depistat și ridicat telefonul mobil cu numărul concret, examinarea

telefonului și descifrarea convorbirilor telefonice, denotă că Baiura purta

convorbiri de la acest număr cu Rusu T. Totodată martorul Ursu A. a

declarat că a fost telefonat de Baiura A. și anume de la numărul indicat;

- prin neadmiterea în calitate de probă a purtătorului de informații cu

înregistrarea discuției între inculpatul Mîțu D. și partea vătămată Rusu Ig,

prezentată de ultimul organelor de anchetă o dată cu actul de sesizare,

instanța de judecată nemijlocit i-a încălcat drepturile acestuia, prevăzute de

art. 23, 59, 60, 244-247, 327, 364 din Codul de procedură penală, fapt care

este inadmisibil într-un proces echitabil;

- neglijînd declarațiile martorului Rusu T. și acțiunile de umărire

penală petrecute în temeiul prevederilor art. 135 din Codul de procedură

penală, instanța arbitrar s-a expus că „faptul transmiterii și primirii

banilor nu a fost demonstrat deloc și că acești bani se aflau în circulație

pînă la acel moment, nu a fost probat în mod cert”. În sprijinul afirmației

artificiale, în sentință, instanța aduce drept argument că „în procesele

verbale privind controlul transmiterii banilor nu se conțin date cînd și în ce

mod au fost transmise mijloacele bănești și nu sunt date referitor la soarta

acestora și locul aflării lor…”, care este doar o expresie sintetică, din

19

motiv că norma procesual penală nu prevede astfel de rigori la realizarea

măsurii speciale de investigații legate de controlul transmiterii banilor;

- concluzia instanței precum că „lipsa banilor demonstrează

imposibilitatea emiterii unei sentințe de acuzare”, nu este plauzibilă și nu

are suport legal, în condițiile cînd transmitrea mijloacelor bănești a fost

documentată legal;

- potrivit textului sentinței, este evident că probele inculpaților și

forma de a se apăra au determinat aprecierea unilaterală a probelor

acuzării și a unui fapt evident de corupere pasivă comis de inculpați, fapt

care a dus la emiterea unei sentințe ilegale, cu caracter contradictoriu.”

Anume asupra acestor motive invocate de către procuror în apel, instanța de

apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.

Colegiul penal lărgit mai menționează că la motivarea deciziei (f.d.110-113,

vol. V), instanța de apel s-a limitat la invocarea expresiilor preluate din sentință

(f.d.219-121, vol. IV), fără o motivare concretă, detaliată și convingătoare asupra

declarațiilor părții vătămate Rusu Igor și a martorilor Rusu Tatiana, Ursu

Alexandru, a ignorat circumstanțele invocate de aceștia și nu le-a coroborat cu

celelalte probe decisive administrate la cauza penală, și anume „procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 19 martie 2014, din care reiese că au fost examinate

descifrările apelurilor postului telefonic nr.069354973, utilizat de Sochirca Lilian,

numărului de telefon 068684942, utilizat de Pînzari Igor, numărului de telefon

068487773, utilizat de Baiura Andrei, numărului de telefon 069978182, utilizat de

Mîțu Dumitru, pentru perioada 20.01.2014-20.02.2014 și s-a stabilit că, la

numărul de telefon utilizat de Sochirca L., este înregistrat apel în regim de intrare

de la nr.069915075, utilizat de Rusu T., la data de 06.02.2014, ora 12.22. S-a mai

stabilit că, la numărul de telefon ridicat de la Baiura A., au fost înregistrate

apeluri de ieșire - intrare în zilele de 13.02.2014, 17.02.2014 și 20.02.2014, adică

legătura telefonică cu Rusu T., numărul fiind poziționat în celula „Zastînca” (f.d.

111-113, vol. II); înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R

cu inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate

de Rusu Tatiana cu Pînzari I. și Baiura A. (f.d.255, vol.II); procesele-verbale

privind efectuarea măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor,

datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin care organul de urmărire penală a

constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la 13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014,

a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați (f.d.27-28, vol. I); procesele-

verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații, documentate cu

ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau mărirea prin sistemul de

poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice datate cu 06.02.2014,

07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de mărire penală s-a expus asupra

rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii banilor (f.d.50-51; 52-55; 58-

60; 61-65; 68-70, vol. I), și a motivat superficial respingerea acestor probe.

20

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că deși conform rechizitoriului

(f.d.110-114, vol. III), inculpaților Mîțu Dumitru – în calitate de autor, Sochirca

Lilian în calitate de complice, Pînzari Igor – în calitate de complice, Baiura Andrei

– în calitate de autor, li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și

prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin

pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea

funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri, instanța de apel omite

să se expună asupra căror acțiuni alternative, componente a laturii obiective a

infracțiunii incriminate inculpaților, aceasta le respinge ca nefiind probate prin

cumulul de probe administrat, examinat și verificat în instanța de apel, menținînd

sub acest aspect doar constatarea primei instanțe, că „în speța dată lipsește obiectul

material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, faptul transmiterii și

primirii banilor de inculpați, nefiind probat într-un mod cert, fapt ce nu permite

emiterea unei sentințe de condamnare” (f.d.112, verso, 113 vol. V) și menționînd

eronat în decizie (f.d.110, verso), că „acuzarea i-a învinuit pe inculpați că prin

participație complexă au extorcat de la partea vătămată suma de 3000 de dolari,

pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca ultimul să obțină o

decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu V. și ca ulterior să primească acești

bani de la Rusu Tatiana”, fără a se referi în volum deplin la învinuirea formulată în

rechizitoriu, adică pe pretindere, acceptare și primire.

În acest context, Colegiul penal lărgit mai menționează că conform

prevederilor art. 324 Cod penal, în varianta tip, prevăzută la alin. (1) a acestui

articol, latura obiectivă a acestei infracțiuni se manifestă prin trei acțiuni

alternative – pretinderea, acceptarea sau primirea, astfel elementul material al

infracțiunii de corupere pasivă este realizat din momentul săvîrșirii în mod separat

a unei singure acțiuni din cele trei menționate. Totodată se reține că infracțiunea de

corupere pasivă are un caracter formal și se consideră consumată din momentul

pretinderii, acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, de către persoană

publică de bunuri, servicii, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană,

pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, nefiind condiționată de faptul dacă

acțiunea de pretindere este urmată sau nu de acțiunea de acceptare sau de primire a

bunurilor sau serviciilor, precum și dacă fiecare din aceste acțiuni au loc

individual, în lipsa celorlalte două alternative. La fel, se reține că în varianta

agravată, prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, incriminată inculpaților

conform rechizitoriului, această infracțiune la fel este una formală și se consideră

consumată din momentul extorcării în întregime a remunerației ilicite.

cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

21

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să

respingă recursul ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs

a decizie instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz se reține că, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 08 iunie 2015, a fost pronunțată la 01 iulie 2015, fiind înmînată copia acesteia

inclusiv și părții vătămate Rusu Igor, pentru ce acesta s-a și semnat în recipisa de

primire (f.d. 115, vol. V).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că termenul de declarare a

recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 01 iulie 2015 a

expirat la 31 iulie 2015.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 28 septembrie 2015,

conform ștampilei grefei Colegiului pe foaia recursului declarat (f.d. 132, vol. V),

partea vătămată Rusu Igor a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel

evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar de 30 zile.

În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar declarat la

28 septembrie 2015, de către partea vătămată Rusu Igor este inadmisibil, fiind

declarat peste termen.

Totodată Colegiul penal lărgit reține că potrivit prevederilor art. 420 alin. (4)

Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă

legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu

recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

Astfel, în urma cercetării materialelor cauzei, instanța de recurs constată că

partea vătămată Rusu Igor, nu a utilizat calea de atac a apelului în speța dată, iar

potrivit normei legale sus citate, acesta decade din dreptul de a ataca cu recurs

decizia instanței de apel.

declarat de partea vătămată Rusu Igor și va admite recursul declarat de procurorul

în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, constatînd că

decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu trimiterea cauzei pentru

22

rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, eroare care nu

poate fi corectată de către instanța de recurs ordinar în speța dată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual - penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror și în

măsura competenței sale și asupra motivelor din recursul declarat de procuror și

ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și

întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată

Rusu Igor.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, în cauza penală privindu-i pe Mîțu

Dumitru Vitalie, Sochirca Lilian Ion, Pînzari Igor Alexei, Baiura Andrei

Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 10 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

23