1ra-29/2016 — Art. 42 alin. 2, 3, 5, art. 324 al.2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 24 septembrie 2014: - Mîțu Dumitru a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin (3), art. 45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 1 - Sochirca Lilian a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Pînzari Igor a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - Baiura Andrei a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - s-a respins acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpatul Mîțu Dumitru a fost învinuit de către procuror în aceea că, activând în funcția de ofițer al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigații infracțiuni al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcției autorității publice, încălcînd: - prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; - prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27 decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; - pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție; - fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Sochirca Lilian, Pînzari Igor și Baiura Andrei, având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cetățeanului Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r.Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor, aflându-se la IP Soroca, în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014, a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor bani în 2 sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17:00. În aceeași zi, seara, Rusu Igor fiind telefonat de către Sochirca Lillian, s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor să aducă aceeași sumă de 5000 euro, dar în dolari SUA, pînă în ziua următoare către data de 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca, pe scări, i-a comunicat lui Rusu Igor ca discuțiile respective să nu fie divulgate. Sochirca Lilian, pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari americani, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana, prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari Igor, care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana că Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că, Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014. Pînzari Igor, în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat telefonic, când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014, aproximativ la ora 21.30 min., aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Mîțu Dumitru, acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și libertăților și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor, indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice Rusu Igor . Acțiunile lui Mîțu Dumitru au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza art.42 alin. (3), art.45, art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii 3 participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Sochirca Lilian a fost pus sub învinuire precum că, activând în funcția de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale de investigație infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat: - prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; - prevederile art. 18, 26 alin (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27 decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; - pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție; - fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru, Pînzari Igor și Baiura Andrei, având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-1 suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cetățeanului Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru, asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște fapta aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi către ora 17.00. În aceeași zi seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru, în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor, să aducă aceeași sumă de 5000 dar deja 4 în dolari SUA, până în ziua următoare către data de 22.01.2014. La 22 ianuarie 2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca Lilian i-a comunicat lui Rusu Igor ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca Lilian pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca, Pînzari Igor, care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana că Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o v-a contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014, aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică, Sochirca Lilian, acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu Igor. Acțiunile lui Sochirca Lilian au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza art.42 alin. (5), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) CP, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Pînzari Igor a fost învinuit în aceea că, activând în funcția de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Zastînca al sectorului de poliție nr. l 5 al Secției Securitate publică a Inspectoratului de poliție Soroca al IGP al MAI, în baza ordinului MAI nr.23 EF din 06 martie 2013, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a încălcat: - prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; - prevederile art.18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr.320 din 27 decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; - pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție; - fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian și Baiura Andrei, având rolul de complice, a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces a cet. Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca în biroul 304, fiind chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-1 suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor, să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare către 22.01.2014. La 22.01.2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în biroul, unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că, deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămână în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca pe scări, Sochirca Lilian i-a 6 comunicat cet. Rusu Igor, ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca Lilian, pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana, prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari Igor, care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat cet. Rusu Tatiana că Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana 1-a telefonat pe Pînzari Igor care sub pretextul că este ocupat, i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior, Baiura Andrei, la 20.02.2014, aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 2000 dolari SUA. În calitate de persoană publică Pînzari Igor, acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor și cetățenilor și intereselor lor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu Igor. Acțiunile lui Pînzari Igor au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza art. 42 alin. (5), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) CP, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind complice, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Baiura Andrei a fost pus sub învinuire precum că, activând în funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului analize crime al Inspectoratului de poliție Soroca al IGP, în baza ordinului MAI nr.85 EF din 07 februarie 2014, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice a încălcat: - prevederile art. 22 alin. (l) lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care este obligat să respecte Constituția și legislația în vigoare, drepturile și libertățile 7 cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională și regulamentul intern; - prevederile art. 18, 26 alin. (1), 28 a Legii cu privire la poliție nr. 320 din 27 decembrie 2012, prin care este obligat să respecte atribuțiile poliției și responsabilitatea colaboratorului poliției; - pct. 15 lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie a polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cauzele de corupție din poliție, fiind în participație și comun acord cu colaboratorii IP Soroca Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian și Pînzari Igor, având rolul de autor, a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin în sumă de 3000 dolari SUA, în schimbul cărora urma să nu-l suspecte pe ultimul în cadrul investigării faptului de deces al cetățeanului Lupu Vitalie, cadavrul căruia a fost depistat la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca. La 21 ianuarie 2014, Rusu Igor aflându-se la IP Soroca, în biroul 304. fiind chestionat de Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru, asupra circumstanțelor depistării la 16.01.2014 a cadavrului cet. Lupu Vitalie, a fost supus amenințărilor și presiunilor pentru a recunoaște faptul aplicării loviturilor decedatului Lupu Vitalie. Tot atunci, în timpul discuțiilor, Mîțu Dumitru a pretins prin extorcare de la Rusu Igor, bani în sumă de 5000 euro, pentru a nu-l suspecta de omor în cadrul investigațiilor privind decesul cet. Lupu Vitalie, obligându-1 să aducă banii în aceeași zi, către ora 17.00. În aceeași zi, seara, Rusu Igor, fiind telefonat de către Sochirca Lilian, s-a prezentat la IP Soroca în biroul 304, unde i-a comunicat lui Sochirca Lilian, că nu dispune de banii pretinși de Mîțu Dumitru, în sumă de 5000 euro, în rezultatul discuțiilor, Mîțu Dumitru i-a comunicat lui Rusu Igor să aducă aceeași sumă 5000 dar în dolari SUA, până în ziua următoare către 22.01.2014. La 22.01.2014, cet. Rusu Igor s-a prezentat la IP Soroca în birou1 304, unde lui Mîțu Dumitru i-a comunicat că nu dispune de suma de 5000 de dolari SUA, solicitând permisiunea să plece la muncă în Rusia, de unde va transmite banii pretinși, la ce Mîțu Dumitru i-a comunicat că deja urmează să transmită suma de 3000 dolari SUA, dar soția sa, cet. Rusu Tatiana, să rămînă în Moldova pentru a transmite suma pretinsă. Ieșind din biroul 304 al IP Soroca - pe scări, Sochirca Lilian i-a comunicat cet. Rusu Igor ca discuțiile purtate să nu fie divulgate. Sochirca Lilian pentru a-1 determina pe cet. Rusu Igor să transmită banii extorcați în sumă de 3000 dolari SUA, a făcut legătură cu cet. Rusu Tatiana, prin intermediul șefului postului de poliție Zastînca al IP Soroca Pînzari Igor, care în timpul discuțiilor din 06.02.2014 și 07.02.2014, i-a confirmat lui Rusu Tatiana, că Sochirca Lilian este la curent cu discuțiile purtate și că Sochirca Lilian și Mîțu Dumitru nu vor lua direct banii, dar prin mijlocitori. Tot atunci, la 07.02.2014, Pînzari Igor în timpul discuției cu cet. Rusu Tatiana, a stabilit ca să fie contactat 8 telefonic când va deține banii. Ulterior, la 11.02.2014, cet. Rusu Tatiana l-a telefonat pe Pînzari Igor, care sub pretextul că este ocupat i-a comunicat că o va contacta mai târziu. La 13.02.2014, Baiura Andrei, fiind împreună cu Pînzari Igor în automobil, aproximativ la ora 17.05, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana soția lui Rusu Igor, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 1000 dolari SUA. Ulterior Baiura Andrei, la 20.02.2014, aproximativ la ora 21.30, aflându-se în preajma casei situate pe str. Renașterii 26/A, în or. Soroca, a primit de la Rusu Tatiana, soția cet. Rusu Igor, bani ce nu i se cuveneau în sumă de 2000 de dolari SUA. În calitate de persoană publică Baiura Andrei, acționând contrar activității organelor de poliție care mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor legitime, apărării cetățenilor indiferent de situația lor socială, patrimonială, de apartenență națională, de rasă, sex și vârstă, de studii și limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, prin abuz de serviciu, a subminat autoritatea statului reprezentat prin organele de poliție, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice, și daune materiale persoanei fizice cet. Rusu Igor. Acțiunile lui Baiura Andrei au fost încadrate juridic în rechizitoriu în baza art. 42 alin. (2), art.45, art.324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, după indicii participației complexe la coruperea pasivă, fiind autor, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri. În motivarea soluției sale, instanța de fond a indicat, că învinuirea este bazată în exclusivitate pe presupuneri, încălcîndu-se regulile probatoriului în procedura penală, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Urmare a stării de lucruri elucidate și constatate în ședința de judecată, instanța de fond a constatat că fapta coruperii pasive în participație complexă nu a avut loc, impunându-se achitarea inculpaților în baza art. 324 CP.

Sentința a fost contestată cu apel de către procurorul Catan Sergiu, care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii noi prin care Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian, Pînzari Igor, Baiura Andrei să fie condamnați pe infracțiunile incriminate și să fie admisă acțiunea civilă. În motivarea apelului procurorul a invocat că: - este neîntemeiată mențiunea instanței de fond, precum că partea vătămată Rusu Igor și martorii Tatiana Rusu, Alexandru Ursu nu au întărit afirmațiile acuzatorului de stat, dînd dovadă de instabilitate, purtînd un caracter 9 contradictoriu. Or, declarațiile părții vătămate Rusu Igor, care în ședința de judecată, cu lux de amănunte a relatat cum a fost supus presiunilor în incinta IP Soroca, confirmate de către martorul Rusu Tatiana, nu pot fi catalogate ca fiind cu caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către apărare (înștiințarea IP Soroca nr.11102 din 05.08.2014, în care este indicat că „ în urma verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca în 15,01-20.02.2014, cet. Rusu Igor și cet. Rusu Tatiana nu au vizitat incinta IP Soroca”). Aceste două probe nu sînt diametral opuse și nu se combat, ba din contra se completează una pe alta, deoarece însăși neînregistrarea cet. Rusu Igor și Rusu Tatiana în registrele corespunzătoare ale inspectoratului de poliție, încadrează în logica și scopul acțiunilor inculpaților, manifestate prin intimidarea persoanelor nominalizate, anume în sediul organului de drept și determinarea acestora de a le transmite bani ce nu li se cuvin; - nu pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că declarațiile părții vătămate Rusu Igor și a martorului Rusu Tatiana ar fi cu contradicții esențiale. Aprecierile instanței în acest sens sînt nefondate și nu corespund materialelor cauzei penale; - din interceptarea între Pînzari Igor și martorul Rusu Tatiana, nu se confirmă relațiile ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de vînzare cumpărare a unui apartament; - aprecierea critică de către instanța de fond, a declarațiilor martorului Ursu Alexandru nu este argumentată; - este nefondată concluzia instanței de fond, că „organul de urmărire penală nu a verificat datele importante pentru stabilirea adevărului, și anume că inculpatul Baiura Andrei și nu altcineva a apelat și a purtat discuții cu unii participanți la proces,” argumentată prin faptul, că „simpla depistare la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică la faptul purtării convorbirilor de către ei personal, instanța bazîndu-se pe declarațiile martorului Secară Igor, care este colegul de serviciu al inculpaților; - neglijarea hotărîrii judiciare de legalizare a rezultatelor măsurii speciale de investigație și interpretarea normelor procesului penal prin prisma convingerii proprii, duce la concluzia că instanța nu a luat în considerare probele acuzării în deplină măsură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, s-a respins apelul declarat de către procuror ca nefondat și s-a menținut sentința fără modificări. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că: „- instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat; - concluzia instanței de apel se bazează pe probele cercetate în ședința instanței 10 de apel, fiind audiați inculpații Mîțu Dumitru, Sochirca Lilian, Pînzari Igor, Baiura Andrei care au pledat nevinovați, iar partea vătămată Rusu Igor, martorii Rusu Tatiana, Ursu Alexandru, Rotaru Igor, Bernic Maxim, Herescu Mihai, și-au susținut declarațiile date în instanța de fond, la fel au fost cercetate următoarele probe scrise: - raportul de expertiză nr. 44 din 10 februarie 2014 și nr. 57 din 18 februarie 2014, prin care au fost examinate bancnotele care urmau să fie transmise sub controlul colaboratorilor CNA, concluzionându-se că acestea corespund după metoda și calitatea imprimării, bancnotelor autentice (f.d.80-88, 92-98, vol. l,); - procesul-verbal de cercetare la fața locului, datat cu 20 februarie 2014, din care reiese că au fost examinate Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Soroca și Registrul nr. l de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni al IP Soroca. În cadrul cercetării judecătorești s-a constatat înregistrarea la 16.01.2014, ora 08.55, a informației privind depistarea cadavrului cet. Lupu Vitalie în s.Zastînca, în fosta școală. La fel și înregistrarea din 12.02.2014, ora 12.05, a raportului șefului de post Pînzari Igor, precum că la 16.01.2014, pe teritoriul fostei școli din s. Zastînca r. Soroca a fost depistat cadavrul cet. Lupu Vitalie, a.n.1987. Conform raportului medico- legal nr.04 din 12.02.2014, moartea s-a produs în rezultatul intoxicării acute cu etanol și metanol (f.d.193, vol. l,); - procesul-verbal de ridicare din 20 februarie 2014, din care rezultă că ofițerul de urmărire penală al IP Soroca, Rotaru Igor a predat ofițerului CNA materialul înregistrat în R. l al IP Soroca cu nr. 114 din 12.02.2014, pe 23 file, referitor la decesul cet. Lupu V., în care se conține raportul de constatare medico- legală nr.04 din 12.02.2014, cu concluzia expertului că: „Moartea numitului Lupu Vitalie s-a produs în rezultatul intoxicației acute, combinate cu etanol și metanol, fapt confirmat prin rezultatele toxicologice (alcoolemia a fost de 3,13 promile și metanol), datele macroscopice cu excluderea patologiilor sau traumei, care ar putea duce la deces. Fracturile costale, plaga pe gamba dreaptă, excoriațiile și echimozele depistate la cadavrul Lupu Vitalie sunt rezultatul acțiunilor cu obiecte dure contondente, prin mecanism de lovire și fricțiune și se califică drept vătămare corporală medie, care produc o dereglare de sănătate de lungă durată, peste 21 zile. Leziunile menționate s-au produs anterior morții și nu au nici o legătură cauzală cu cauza medicală a morții” ( f.d.230, vol. l); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 martie 2014, din care reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Mîțu Dumitru, numerele de IMEI 1 - 353266/05/873560/6 și IMEI 2 - 353266/05/873561/4, în care erau introduse cartelele SIM cu nr. 069978182 și nr. 079385799. Registrul apelurilor conținea la 20.02.2014, ultimele sunete efectuate la orele 21.35 și 21.37, inclusiv 11 către Sochirca Lilian ( f.d.216, vol. l); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 martie 2014, din care reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Pînzari Igor, avînd numărul de IMEI - 354594/05/770248/6, în care era introdusă cartela SIM cu nr. 068684942. Registrul apelurilor la 20.02.2014, în intervalul de timp 20.00-22.00, nu conținea sunete către ceilalți inculpați. La fel au fost examinate două explicații, ridicate din automobilul lui Pînzari Igor, ele fiind din numele concubinei și fratelui decedatului Lupu Vitalie, care redau că nu au plângeri pe cazul pricinuirii leziunilor corporale ( f.d.222, vol. l); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 martie 2014, din care reiese că a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Baiura Andrei, avînd numărul de IMEI - 359330/04/104356/1, în care era introdusă cartela SIM nr. 068457773 ( f.d.228, vol. l ); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 martie 2014, din care rezultă că a fost examinat materialul constatator referitor la depistarea cadavrului cet. Lupu Vitalie, conținând date conforme procesului-verbal de ridicare din 20 februarie 2014 ( f.d.255, vol. l); - procesul-verbal de cercetare la fața locului, datat cu 18 martie 2014, din care reiese, că au fost examinate descifrările apelurilor telefonice de la 079385799, utilizat de Mîțu Dumitru și s-a stabilit că de la acest post telefonic nu fost efectuate sau primite apeluri de la telefoanele cu nr.069915075 și nr.060727907, utilizate de Rusu Tatiana și Rusu Igor (f.d.104, vol. II); - datele operatorului telefonic ”Orange” S.A., în care au fost ridicate descifrările apelurilor telefonice de la postul telefonic nr. 069354973 utilizat de Sochirca Lilian, nr. 068684942 utilizat de Pînzari Igor, nr. 068487773 utilizat de Baiura Andrei, nr. 069978182 utilizat de Mîțu Dumitru, pentru perioada 20.01.2014-20.02.2014 ( f.d.21-39, 48-63, 69-85, 91-102, vol.II ); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 martie 2014, din care reiese că au fost examinate descifrările apelurilor postului telefonic nr.069354973, utilizat de Sochirca Lilian, numărului de telefon 068684942, utilizat de Pînzari Igor, numărului de telefon 068487773, utilizat de Baiura Andrei, numărului de telefon 069978182, utilizat de Mîțu Dumitru, pentru perioada 20.01.2014- 20.02.2014 și s-a stabilit că, la numărul de telefon utilizat de Sochirca Lilian, este înregistrat apel în regim de intrare de la nr.069915075, utilizat de Rusu Tatiana, la data de 06.02.2014, ora 12.22. S-a mai stabilit că, la numărul de telefon ridicat de la Baiura Andrei, au fost înregistrate apeluri de ieșire-intrare în zilele de 13.02.2014, 17.02.2014 și 20.02.2014, adică legătura telefonică cu Rusu Tatiana, numărul fiind poziționat în celula „Zastînca” (f.d.111-113, vol. 1); - extrasului în copie din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente a IP Soroca, volumul 2 și Registrul nr. 1 pe evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni a IP Soroca, volumul 1, s-a 12 stabilit că materialul constatator pe cazul decesului cet. Lupu Vitalie, de Pînzari Igor a fost trecut în Registrul nr. 1, la 12.02.2014 (f. d. 194-203, vol. l); - copia materialului înregistrat în Registrul nr. 1 cu nr. 114 din 12.02.2014, care reflectă circumstanțele întreprinse în vederea stabilirii cauzei morții cet. Lupu Vitalie (f.d.231-253, vol. l,); - copia Registrului de înregistrare a cadavrelor la morga medico-legală Soroca, prin care s-a stabilit că raportul de constatare medico-legală a fost eliberat la 12.02.2014 lui Pînzari Igor ( f.d.5-7, vol. II); - înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate de Rusu Tatiana cu Pînzari Igor și cu Baiura Andrei (f.d.255, vol. II); - procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin care organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la 13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați ( f.d.27-28, vol. l); - procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații documentare cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice datate cu 06.02.2014, 07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de urmărire penală s-a expus asupra rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii banilor (f.d.50-51; 52-55; 58-60; 61-65; 68-70, vol. l).” În motivarea deciziei instanța de apel mai invocă că „este întemeiată concluzia instanței de fond, că cumulul de probe dobîndite în ședința de judecată nu este suficient pentru condamnarea inculpaților de comiterea infracțiunii imputate, deoarece nu a fost constatată existența faptei infracțiunii; - Argumentele aduse de către procuror în susținerea apelului declarat, nu pot fi reținute pentru a adopta hotărîrea solicitată de acesta, or, aceasta ar egala cu ignorarea prevederilor legale prevăzute de art. art. 27 alin.(1), 2); 101 alin. (2), (3), 100 alin.(4), 101 alin. (1), (4) Cod de procedură penală; - organul de urmărire penală nu a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, după cum este stipulat în art. 254 alin. (1) din Codul de procedură penală; - acuzarea i-a învinuit pe Mîțu Dumitru, Sochircă Lililan, Pînzari Igor și Baiura Andrei că prin participație complexă au extorcat de la Rusu Igor suma de 3000 dolari SUA, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca ultimul să obțină o decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu Vitalie și ca ulterior să primească acești bani de la Rusu Tatiana. Faptele date nu au fost confirmate cu certitudine prin declarațiile părții vătămate Rusu Igor și a martorilor principali ai acuzării Rusu Tatiana, Ursu Alexandru; 13 - argumentul apelantului precum că declarațiile părții vătămate și înștiințarea a IP Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este indicat că „în urma verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca în perioada 15.01.2014-20.02.2014, cet. Rusu Igor și cet. Rusu Tatiana nu au vizitat incinta IP Soroca”), nu se combat, dar se completează una pe alta, este doar o presupunere a părții acuzării; - apelantul indică, că potrivit probelor administrate de acuzator, de la Rusu Igor banii au fost extorcați de către inculpatul Mîțu Dumitru sub pretextul nimicirii probelor din materiale (explicația pe care Rusu Igor a semnat-o în incinta IP Soroca), iar martorul Rusu Tatiana în urma discuției cu inculpatul Pînzari Igor a conștientizat că banii sunt pentru dobîndirea unei concluzii de expertiză favorabile soțului său; - urmează a fi luat în considerație și atitudinea martorului față de inculpați, inclusiv prezența la momentul pretinsei infracțiuni și la momentul examinării cauzei în apel, a relațiilor ostile între familia părții vătămate și inculpați; - este întemeiată concluzia instanței de fond, că în cadrul audierii, Rusu Igor a menționat că, la 22 ianuarie 2014, fiind chemat de Mîțu Dumitru a fost înregistrat în registrul de la intrarea în IP Soroca, însă în informația nr. 11102, datată cu 05.08.2014, se confirmă contrariul. La fel, contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate reiese și din aceea, că acesta a declarat că doar unul din inculpați a extorcat banii și anume Mîțu Dumitru, pe cînd în plîngerea sa adresată CNA, el a indicat și pe Sochirca Lililan; - în ședințele judiciare nu au fost confirmate prin alte probe afirmațiile părții vătămate, că Mîțu Dumitru a scris pe o foaie cifra 5000 euro, iar Sochirca Lilian i-a comunicat că banii trebuie prezentați până la ora 17.00 seara. - instanța de fond a apreciat critic declarațiile depuse de Ursu Alexandru, pentru că acesta este în conflict cu inculpații; - înregistrările audio prezentate de acuzare, instanța de fond întemeiat a constatat că nu pot fi considerate ca probe pertinente, fiindcă nu se cunoaște care sunt persoanele între care au avut loc discuțiile înregistrate; - prin sentința instanței de fond nu au fost neglijate hotărîrile judiciare de legalizare a respectării cerințelor legale privind efectuarea măsurilor speciale de investigație. Însă prin încheierile date nu a fost constatat că probele obținute din activitatea lui Rusu Igor și Rusu Tatiana și anume înregistrările audio, inclusiv discul prezentat de către partea vătămată, sunt înregistrări cu inculpații; - cu toate că inculpații au fost învinuiți că ar fi primit de la Rusu Tatiana bani în sumă de 1000 și 2000 dolari SUA, faptul transmiterii și primirii acestora nu a fost demonstrat, nefiind probat într-un mod cert, instanța de fond întemeiat a constatat, că lipsește obiectul material al infracțiunii și astfel e imposibilă emiterea unei sentințe de condamnare; - în condițiile unor probe contradictorii, la soluționarea cazului, instanța va 14 interpreta în favoarea inculpatului dubiile în probarea învinuirii, în conformitate cu art. 21 din Constituție, orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, acest drept este garantat și prin art. 6§ 2 CEDO; - tot din aceste motive este legală concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii civile înaintate.”

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei și de către partea vătămată Rusu Igor, prin care solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015. 5.1. În motivarea recursului declarat, procurorul invocă: - ca temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”; - conform art. 417 pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă „temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date”; - la adoptarea sentinței de achitare, cît și a deciziei de menținere a sentinței de achitare, instanțele de judecată nu au respectat prevederile art. art. 95 alin. (1), 100 alin. (4), 101, 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, nefiind apreciate corect probele și neindicînd motivele respingerii probelor acuzării; - comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare recirprocă, nu-i de acord cu achitarea inculpaților din motivul că s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate; - ilegal s-a adoptat decizia de menținere a sentinței de achitare, dînd prioritate, în exclusivitate depozițiilor inculpaților (care au dat declarații contradictorii), nefiind apreciate declarațiile părții vătămate Rusu Igor și a martorului Rusu Tatiana, precum și a celorlalți martori audiați în instanță; - este neîntemeiată mențiunea că partea vătămată Rusu Igor și martorii Rusu Tatiana, Ursu Alexandru, nu au confirmat afirmațiile acuzatorului de stat, dînd dovadă de instabilitate, purtînd un caracter contradictoriu; - neînregistrarea cet. Rusu Igor și Rusu Tatiana, în registrele de evidență a vizitatorilor în IP Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, se încadrează în logica și scopul acțiunilor inculpaților, manifestate prin intimidarea persoanelor nominalizate și determinarea acestora, de a le transmite bani ce nu li se cuvin; - nu pot fi acceptate nici concluziile, precum că între declarațiile părții vătămate Rusu Igor și martorul Rusu Tatiana sunt contradicții esențiale. În declarațiile lor se vorbește despre acțiunile de extorcare din partea diferitor 15 inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor, constituie forma complexă de participație la săvîrșirea infracțiunilor incriminate. Discuțiile între aceste persoane au fost înregistrate și contradicții în urma examinării acestora, nu au fost fixate. Din discuție rezultă că inculpatul Pînzari Igor, nemijlocit indică la explicația care urmează a fi nimicită va rămîne lămurirea pe care însăși el, Pînzari Igor, a primit-o de la partea vătămată. Discuția este amiabilă, ce combate argumentul privind relațiile ostile din anul 2006; - nu-i argumentată aprecierea critică a declarațiilor martorului Ursu Alexandru; - sunt eronate concluziile instanțelor că inculpatul Baiura Andrei nu a discutat la telefonul mobil cu Rusu Tatiana, deoarece la inculpatul Baiura Andrei a fost ridicat telefonul nr. 2 indicat, plus și martorul Ursu Alexandru a declarat că a fost telefonat de inculpatul Baiura Andrei de la numărul indicat. Declarațiile martorului Secară Igor, sunt date de colegul de serviciu al inculpaților; - declarațiile martorului Bernic Maxim au fost ignorate, în partea unde el a indicat că investigația depistării cadavrului lui Lupu Vitalie, a fost repartizată lui Pînzari Igor, iar Sochirca Lilian, Mîțu Dumitru și Baiura Andrei n-au fost implicați în investigația cazului dat; - este ignorată descifrarea apelurilor telefonice, ridicată la operatorul de telefonie mobilă „Orange” S.A., care certifică că inculpații au avut contacte telefonice cu părțile vătămate și martorii și este eronat că aceste descifrări nu pot servi ca probe; - este eronată și concluzia privind faptul, că lipsa banilor demonstrează imposibilitatea emiterii unei sentințe de condamnare, pe cînd transmiterea banilor a fost documentată legal; - cumulul de probe administrat, se află într-o coroborare reciprocă; - instanța de apel a adoptat decizia de menținere a sentinței de achitare, contrar prevederilor art. art. 414, 417 Cod de procedură penală; 5.2. În motivarea recursului declarat, partea vătămată invocă: - vinovăția tuturor inculpaților a fost probată integral și în afara oricărui dubiu; - ambele instanțe judecătorești nu au apreciat profund probele; - declarațiile lui nu pot fi catalogate – cu caracter contradictoriu, în baza unei înștiințări nr. 11102 din 05.08.2014, fiindcă nu există astfel de declarații; - instanța prin confuzie a apreciat declarațiile sale și ale lui Rusu Tatiana ca contradictorii; - discuția între martorul Rusu Tatiana și inculpatul Pînzari Igor a fost amabilă, din interceptare nu se face referire la nici un conflict; - instanța a abordat subiectiv faptele examinate; - instanța a neglijat și a declarat nule înregistrările de pe CD, care au fost autorizate de judecătorul de instrucție, conform prevederilor art. 1322, 135 Cod de 16 procedură penală; - circumstanțele transmiterii banilor și intenția inculpaților de a ascunde urmele crimei, nu a permis organului de urmărire penală, depistarea banilor transmiși, banii sunt obiectul material al infracțiunii; - sentința este ilegală, cu caracter contradictoriu; - la aplicarea pedepsei inculpaților urmează a se ține cont de prevederile art. art. 61,75 alin. (1) Cod penal și inculpații să fie recunoscuți culpabili și condamnați pentru săvîrșirea faptelor incriminate; - instanța de fond și instanța de apel eronat invocă nerespectarea prevederilor art. 110 alin. (8) Cod de procedură penală. - atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au dat o apreciere justă probelor administrate la cauza penală;

Judecînd recursul ordinar declarat de către procuror, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale. Potrivit prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419, 436 alin. (1), (2) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare. Totodată, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. 17 Colegiul penal lărgit constată temenicia motivelor invocate de către procuror în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele invocate de procuror în apelul său. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului (f.d. 228-233, vol. IV), în care a indicat că: „- în sentință se invocă nerespectarea de către organul de urmărire penală a prevederilor art. 110 alin. (8) din Codul de procedură penală „Modalități speciale de audiere a martorului și protecția lui”, cu toate că în cadrul urmăririi penale, această procedură nu a fost utilizată, nefiind audiați nici unul din martori conform acestei proceduri; - în sentință se menționează că „partea vătămată Rusu Ig. și martorii Rusu T., Ursu A., nu au întărit afirmațiile acuzatorului de stat, dînd dovadă de instabilitate, purtînd un caracter contradictoriu, raționamentul instanței nu este relevant și nu are suport legal; - declarațiile părții vătămate Rusu Igor, nu pot fi catalogate ca fiind cu un caracter contradictoriu în raport cu datele prezentate de către apărare (înregistrarea IP Soroca nr. 11102 din 05.08.2014, în care este indicat că „în urma verificării registrului de evidență a vizitatorilor al IP Soroca, în perioada 15.01-20.02.2014, cet. Rusu Ig. și Rusu T., nu au vizitat incinta IP Soroca”, aceste două probe nu sunt diametral opuse și nu contravin, ba din contra se completează una pe alta, deoarece însăși neînregistrarea cet. Rusu Ig. și Rusu T., în registrele corespunzătoare ale inspectoratului de poliție, se încadrează în logica și scopul acțiunilor inculpaților; - nu pot fi acceptate nici concluziile instanței, precum că între declarațiile părții vătămate Rusu Ig. și a martorului Rusu T., ar fi fost contradicții esențiale, din conținutul cărora este clar că de fapt partea vătămată și martorul vorbesc despre acțiunile de extorcare din partea diferitor inculpați și aceste acțiuni într-adevăr sunt diferite după conținut și în ansamblul lor constituie forma complexă de participație la săvîrșirea infracțiunii imputate; - în sentință este indicat precum că între soții Rusu și inculpatul Pînzari Ig. ar fi existat relații ostile din 2006, ca rezultat al tranzacției de vînzare cumpărare a unui apartament, fapt ce ar pune la îndoială obiectivitatea depozițiilor date de către soții Rusu și că „declarațiile soților Rusu sunt îndoielnice, nu sunt clare și nu conțin esențe ce ar avea efect pentru soluționarea cauzei”, aceste concluzii fiind lipsite de suport legal, și contravin prevederilor art. 59-60, 105-109 din Codul de procedură penală, deoarece depozițiile persoanelor fixate, date de altfel sub jurămînt, se 18 coroborează perfect cu alte mijloace de probă, acumulate legal în cadrul urmăririi penale și confirmate în procesul examinării judiciare a cazului; - discuția inculpatului Pînzari, cu martorul Rusu T., nemijlocit indică la explicația, pe care urmează să o nimicească și va rămîne lămurirea pe care însăși Pînzari a primit-o de la partea vătămată și totodată se concretizează că urmează să „dea” la expertiză”; - aprecierea critică de către instanță a declarațiilor martorului Ursu A., nu este argumentată; - instanța de judecată, în urma audierii martorilor Bernic M., Rotaru Ig. și Herescu M., a concluzionat greșit că … inculpații nu puteau cunoaște despre cazul investigat și rezultatul expertizei cadavrului Lupu V. Enunțarea, precum că un martor poate ști ce cunosc sau nu inculpații, este atipică pentru un argument juridic, fiind lipsită de conținut; - instanța de judecată a mai concluzionat, precum că „organul de urmărire penală nu a verificat datele importante pentru stabilirea adevărului și anume că inculpatul Baiura A. și nu altcineva a apelat și purta discuții cu unii participanții la proces”, argumentat că „simpla depistare la inculpați a unor telefoane GSM, nu indică faptul purtării convorbirilor de către ei personal”, bazîndu-se pe declarațiile martorilor Secară Igor, colegul de serviciu al inculpaților, argument ce contravine vădit probelor din cauza penală, astfel la inculpatul Baiura A., a fost depistat și ridicat telefonul mobil cu numărul concret, examinarea telefonului și descifrarea convorbirilor telefonice, denotă că Baiura purta convorbiri de la acest număr cu Rusu T. Totodată martorul Ursu A. a declarat că a fost telefonat de Baiura A. și anume de la numărul indicat; - prin neadmiterea în calitate de probă a purtătorului de informații cu înregistrarea discuției între inculpatul Mîțu D. și partea vătămată Rusu Ig, prezentată de ultimul organelor de anchetă o dată cu actul de sesizare, instanța de judecată nemijlocit i-a încălcat drepturile acestuia, prevăzute de art. 23, 59, 60, 244-247, 327, 364 din Codul de procedură penală, fapt care este inadmisibil într-un proces echitabil; - neglijînd declarațiile martorului Rusu T. și acțiunile de umărire penală petrecute în temeiul prevederilor art. 135 din Codul de procedură penală, instanța arbitrar s-a expus că „faptul transmiterii și primirii banilor nu a fost demonstrat deloc și că acești bani se aflau în circulație pînă la acel moment, nu a fost probat în mod cert”. În sprijinul afirmației artificiale, în sentință, instanța aduce drept argument că „în procesele verbale privind controlul transmiterii banilor nu se conțin date cînd și în ce mod au fost transmise mijloacele bănești și nu sunt date referitor la soarta acestora și locul aflării lor…”, care este doar o expresie sintetică, din 19 motiv că norma procesual penală nu prevede astfel de rigori la realizarea măsurii speciale de investigații legate de controlul transmiterii banilor; - concluzia instanței precum că „lipsa banilor demonstrează imposibilitatea emiterii unei sentințe de acuzare”, nu este plauzibilă și nu are suport legal, în condițiile cînd transmitrea mijloacelor bănești a fost documentată legal; - potrivit textului sentinței, este evident că probele inculpaților și forma de a se apăra au determinat aprecierea unilaterală a probelor acuzării și a unui fapt evident de corupere pasivă comis de inculpați, fapt care a dus la emiterea unei sentințe ilegale, cu caracter contradictoriu.” Anume asupra acestor motive invocate de către procuror în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. Colegiul penal lărgit mai menționează că la motivarea deciziei (f.d.110-113, vol. V), instanța de apel s-a limitat la invocarea expresiilor preluate din sentință (f.d.219-121, vol. IV), fără o motivare concretă, detaliată și convingătoare asupra declarațiilor părții vătămate Rusu Igor și a martorilor Rusu Tatiana, Ursu Alexandru, a ignorat circumstanțele invocate de aceștia și nu le-a coroborat cu celelalte probe decisive administrate la cauza penală, și anume „procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 martie 2014, din care reiese că au fost examinate descifrările apelurilor postului telefonic nr.069354973, utilizat de Sochirca Lilian, numărului de telefon 068684942, utilizat de Pînzari Igor, numărului de telefon 068487773, utilizat de Baiura Andrei, numărului de telefon 069978182, utilizat de Mîțu Dumitru, pentru perioada 20.01.2014-20.02.2014 și s-a stabilit că, la numărul de telefon utilizat de Sochirca L., este înregistrat apel în regim de intrare de la nr.069915075, utilizat de Rusu T., la data de 06.02.2014, ora 12.22. S-a mai stabilit că, la numărul de telefon ridicat de la Baiura A., au fost înregistrate apeluri de ieșire - intrare în zilele de 13.02.2014, 17.02.2014 și 20.02.2014, adică legătura telefonică cu Rusu T., numărul fiind poziționat în celula „Zastînca” (f.d. 111-113, vol. II); înregistrările audio, imprimate pe purtătorii de informație CD-R cu inscripțiile 1315, 1316; 1341; 1342; 1343, pe care se conțin discuțiile purtate de Rusu Tatiana cu Pînzari I. și Baiura A. (f.d.255, vol.II); procesele-verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor, datate cu 14.02.2014 și 21.02.2014, prin care organul de urmărire penală a constatat că, ofițerul CNA Curmei Chiril, la 13.02.2014 și respectiv la 20.02.2014, a efectuat controlul transmiterii banilor extorcați (f.d.27-28, vol. I); procesele- verbale privind efectuarea măsurii speciale de investigații, documentate cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau mărirea prin sistemul de poziționare globală GPS ori prin alte mijloace tehnice datate cu 06.02.2014, 07.02.2014 și 18.02.2014, prin care organul de mărire penală s-a expus asupra rezultatelor înregistrărilor controlului transmiterii banilor (f.d.50-51; 52-55; 58- 60; 61-65; 68-70, vol. I), și a motivat superficial respingerea acestor probe. 20 Totodată, Colegiul penal lărgit reține că deși conform rechizitoriului (f.d.110-114, vol. III), inculpaților Mîțu Dumitru – în calitate de autor, Sochirca Lilian în calitate de complice, Pînzari Igor – în calitate de complice, Baiura Andrei – în calitate de autor, li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, adică pretinderea, acceptarea și primirea personal și prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, de mai multe persoane cu extorcare de bunuri, instanța de apel omite să se expună asupra căror acțiuni alternative, componente a laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpaților, aceasta le respinge ca nefiind probate prin cumulul de probe administrat, examinat și verificat în instanța de apel, menținînd sub acest aspect doar constatarea primei instanțe, că „în speța dată lipsește obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, faptul transmiterii și primirii banilor de inculpați, nefiind probat într-un mod cert, fapt ce nu permite emiterea unei sentințe de condamnare” (f.d.112, verso, 113 vol. V) și menționînd eronat în decizie (f.d.110, verso), că „acuzarea i-a învinuit pe inculpați că prin participație complexă au extorcat de la partea vătămată suma de 3000 de dolari, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției, în așa mod ca ultimul să obțină o decizie favorabilă pe cazul decesului lui Lupu V. și ca ulterior să primească acești bani de la Rusu Tatiana”, fără a se referi în volum deplin la învinuirea formulată în rechizitoriu, adică pe pretindere, acceptare și primire. În acest context, Colegiul penal lărgit mai menționează că conform prevederilor art. 324 Cod penal, în varianta tip, prevăzută la alin. (1) a acestui articol, latura obiectivă a acestei infracțiuni se manifestă prin trei acțiuni alternative – pretinderea, acceptarea sau primirea, astfel elementul material al infracțiunii de corupere pasivă este realizat din momentul săvîrșirii în mod separat a unei singure acțiuni din cele trei menționate. Totodată se reține că infracțiunea de corupere pasivă are un caracter formal și se consideră consumată din momentul pretinderii, acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, de către persoană publică de bunuri, servicii, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, nefiind condiționată de faptul dacă acțiunea de pretindere este urmată sau nu de acțiunea de acceptare sau de primire a bunurilor sau serviciilor, precum și dacă fiecare din aceste acțiuni au loc individual, în lipsa celorlalte două alternative. La fel, se reține că în varianta agravată, prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, incriminată inculpaților conform rechizitoriului, această infracțiune la fel este una formală și se consideră consumată din momentul extorcării în întregime a remunerației ilicite.

Judecînd recursul ordinar declarat de partea vătămată Rusu Igor, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. 21 Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să respingă recursul ca inadmisibil. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a decizie instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz se reține că, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, a fost pronunțată la 01 iulie 2015, fiind înmînată copia acesteia inclusiv și părții vătămate Rusu Igor, pentru ce acesta s-a și semnat în recipisa de primire (f.d. 115, vol. V). Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 01 iulie 2015 a expirat la 31 iulie 2015. În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 28 septembrie 2015, conform ștampilei grefei Colegiului pe foaia recursului declarat (f.d. 132, vol. V), partea vătămată Rusu Igor a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar de 30 zile. În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar declarat la 28 septembrie 2015, de către partea vătămată Rusu Igor este inadmisibil, fiind declarat peste termen. Totodată Colegiul penal lărgit reține că potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația. Astfel, în urma cercetării materialelor cauzei, instanța de recurs constată că partea vătămată Rusu Igor, nu a utilizat calea de atac a apelului în speța dată, iar potrivit normei legale sus citate, acesta decade din dreptul de a ataca cu recurs decizia instanței de apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit va respinge ca inadmisibil recursul declarat de partea vătămată Rusu Igor și va admite recursul declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, constatînd că decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu trimiterea cauzei pentru 22 rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs ordinar în speța dată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual - penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror și în măsura competenței sale și asupra motivelor din recursul declarat de procuror și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Conducîndu-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată Rusu Igor. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Formusatii Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2015, în cauza penală privindu-i pe Mîțu Dumitru Vitalie, Sochirca Lilian Ion, Pînzari Igor Alexei, Baiura Andrei Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 10 martie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Alerguș Constantin Toma Nadejda 23