1ra-449/2016 — 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-449/2016 — 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-449/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 23 martie 2016 mun.
Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva sentinței Judecătoriei Dubăsari din 29 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, în privința inculpaților Padureț Dumitru Anatolie, născut la 15 august 1983, originar și locuitor al s. Cocieri, r-nul Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Duducală Ion Mihail, născut la 10 februarie 1977, originar și locuitor al s. Cocieri, r-nul Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Burașvili Sergiu Nicolae, născut la 15 septembrie 1973, originar și locuitor al s. Cocieri, r- nul Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare, în instanța de fond: 02.04.2015 – 29.06.2015, în instanța de apel: 22.07.2015 – 07.10.2015, în instanța de recurs 19.01.2016 – 23.03.2016. Asupra recursului menționat, Colegiul penal, 1 C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Dubăsari din 29 iunie 2015, Padureț Dumitru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 ani. Procesul contravențional în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional, în privința lui Padureț Dumitru, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Duducală Ion a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani. Burașvili Sergiu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani. De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în favoarea părții vătămate Barcari L. prejudiciul moral de 5000 lei. Acțiunea civilă înaintată de Barcari A., Pascali A. și Barcari O., privind încasarea de la inculpați a prejudiciului material și moral, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.
Instanța de fond a constatat că la 03 iulie 2014, aproximativ ora 19.00, inculpatul Padureț D., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Duducală I. și Burașvili S., aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu deosebită obrăznicie, i-au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune materiale, morale și fizice. În cadrul acțiunilor sale infractorice, Padureț D., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Duducală I. și Burașvili S., l-au atacat pe Barcari A., unde Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, se califică ca vătămare neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a lovit cu un băț, aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale 2 corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară. În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor, s-au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei, deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport. Inculpatul Duducală I., la 03 iulie 2014, aproximativ ora 19.00, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Burașvili S., aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu deosebită obrăznicie i- au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune materiale, morale și fizice. În cadrul acțiunilor sale infractorice, Duducală I., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Burașvili S., l-au atacat pe Barcari A., unde Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, ce se califică ca vătămare neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a lovit cu un băț, aplicându-i lovituri și cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară. În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor s- au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei, deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport. Inculpatul Burașvili S., la 03 iulie 2014, aproximativ ora 19.00, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Duducală I., aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de 3 societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu deosebită obrăznicie au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune materiale, morale și fizice. În cadrul acțiunilor sale infractorice, Burașvili S., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Duducală I., l-au atacat pe Barcari A., unde Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, se califică ca vătămare neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a lovit cu un băț, aplicându-i lovituri și cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară. În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor, s-au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei, deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport. Instanța a reținut, că inculpatul Padureț D. nu a recunoscut vina și a declarat că a fost telefonat de mama sa, care i-a comunicat că a avut un incident cu Pascali A. și Barcari A., aceștia amenințând-o cu răfuială fizică. A mers la locul incidentului cu Duducală I. și Burașvili S. Aici, Barcari A. l-a lovit cu piciorul la piciorul stâng, iar Pascali A. a încercat să-l lovească pe Duducală I. cu sapa. După ce unul din inculpați i-a luat sapa din mâinile lui Pascali A., acesta împreună cu Barcari A. au fugit în apartament. Urcând pe scara blocului, a strigat și bătut cu pumnul în ușă, cerându-le să iasă din apartament și să-și ceară scuze de la mama sa. Apoi, s-a apropiat de geam și a bătut cu pumnul. Careva obiecte în mână, el, Duducală I. și Burașvili S. nu au avut, nu s-au apropiat de automobilul lui Pascali A. Inculpatul Burașvili S. nu a recunoscut vina și a relatat că, atunci când au văzut că Padureț D. se îndreaptă spre terasă, ei au coborât din automobil și l-au urmat. Ajungând pe terasă, au văzut că Padureț D. se îmbrâncea cu Barcari A. Din curte a ieșit Pascali A. și a încercat să-l lovească pe Duducală I. în cap cu sapa pe care o avea în mână. El l-a împins pe Duducală I. și i-a smuls lui Pascali A. sapa din mână care, fiind în stare de ebrietate, a căzut jos, apoi s-a ridicat și a fugit în apartament, fiind urmat de Barcari A. Lui Pascali A. nu i-au aplicat careva lovituri. 4 Inculpatul Duducală I. a refuzat să facă declarații în instanța de judecată. Necătând că inculpații nu au recunoscut vina, aceasta este dovedită prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Barcari O. a declarat că a primit un telefon de la Barcari L., care a rugat-o să anunțe poliția deoarece Pădureț D., împreună cu două persoane, având în mână un baston din cauciuc, bătea în ușă și în geamuri cu picioarele, amenințându-i cu omorul. Intrând în curtea casei, l-a văzut pe Burașvili S., care avea o sapă în mână, iar încercând să ia sapa din mâinile acestuia, a fost amenințată de Padureț D. Pe ușa casei a observat urme de picior, iar anvelopele automobilului erau dezumflate. Lui Pascali A. îi curgea sânge din nas, iar Barcari A. se ținea de spate. Padureț D. ținea la spate un baston din cauciuc, cu lungimea de 80 cm. și diametrul de 4-6 cm. Are pretenții morale în mărime de 5000 lei față de Padureț D. pentru că a numit-o cu cuvinte necenzurate. Partea vătămată Barcari A. a relatat că de el s-au apropiat Padureț D., împreună cu două persoane, având în mână un baston din cauciuc. Văzând că este agresiv și a ridicat bastonul, s-a postat între acesta și sora sa, care era însărcinată. Padureț D. l-a tras de maiou și i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în față, l-a lovit și cu picioarele. Pascali A., luând o sapă, a intervenit în ajutor, însă s-a împiedicat și a căzut jos. Padureț D. a încercat să-l lovească pe ultimul cu bastonul, iar el încercând să-l oprească, a primit de la Padureț D. o lovitură cu bastonul în partea dreaptă a cutiei toracice și o lovitură în spate. Duducală I. și Burașvili S. i-au aplicat lovituri lui Pascali A., după care ultimul a reușit să fugă în casă, iar agresorii s-au îndreptat după el. L-a împins pe Padureț D. și, la fel, a fugit în casă. Acesta bătea în geamuri, cerându-le să iasă. Ieșind afară, a văzut că anvelopele de la automobil sunt dezumflate, iar bara de protecție a automobilului era zgâriată. Partea vătămată Pascali A. a declarat că s-a apropiat Padureț D., a dat-o pe Barcari L. într-o parte și i-a pus lui Barcari A. bastonul din cauciuc la gât, iar Duducală I. și Burașvili S. îl loveau cu picioarele. A încercat să-i sperie cu sapa, însă Burașvili S. a apucat de sapă, a tras și el a căzut jos. Duducală I. l-a lovit cu pumnul în regiunea nasului, iar Burașvili S. l-a lovit de câteva ori cu coada sapei. Aceștia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele și sapa peste diferite regiuni ale corpului. Ridicându-se de jos, cu soția și Barcari A. au intrat în casă. Padureț D. a început să bată cu bastonul din cauciuc în geam, cerându-le să iasă afară. După ce agresorii au plecat, ieșind afară, a văzut pe capota automobilului parcat în fața blocului, trei zgârieturi, ușa dreaptă era lovită și erau rupte orificiile de pompare a aerului la anvelopele din partea dreaptă. Partea vătămată Barcari L. a indicat că din automobil au coborât inculpații, Pădureț D. având în mână un baston din cauciuc, de culoare neagră. Acesta, strigând, a dat-o într-o parte și arătând spre Barcari A., au început să-l bată. Soțul său, Pascali A., a încercat să-l apere pe Barcari A. Apoi, l-a văzut că era la pământ cu fața în sus, sapa era deja la Burașvili S., care împreună cu Duducală I. îl loveau cu picioarele, cu sapa și pumnii peste diferite părți ale corpului. În același timp, Pădureț D. îl bătea pe Barcari A. Ulterior, împreună cu Pascali A. și Barcari A. au intrat în apartament, încuind ușa, și a sunat-o pe mama sa, Barcari O. Padureț D. a 5 început să bată cu bastonul în geam, cerându-le să iasă afară, apoi a lovit cu picioarele în ușa de la intrare. Peste câtva timp a venit mama sa, Barcari O., care a discutat cu inculpații afară, iar când a venit poliția aceștia nu mai erau. Ieșind afară, a văzut că roțile automobilului sunt dezumflate, iar capota era zgâriată. Martorul Bronici U. a declarat că inculpații au coborât din automobil, Padureț D., având un baston din cauciuc în mână, și s-au îndreptat spre terasă. Ulterior, s-au auzit strigătele lui Barcari L. și ale fiicei sale. Nu a văzut ce s-a întâmplat acolo, însă peste câteva minute i-a văzut pe Pascali A., Barcari L., Barcari A. și Basiul C. care alergau spre casă. Padureț D. avea în mână bastonul din cauciuc, iar unul dintre bărbați avea în mână o sapă. Padureț D. a început să lovească cu bastonul în geamurile apartamentului apoi în ușă, cerându-le să iasă afară. Ulterior, acesta s-a îndreptat spre automobilul parcat în curte, auzindu-se un zgomot de la anvelope. Martorul Basiul C. a relatat că inculpații l-au lovit pe Barcari A. cu bățul în regiunea spatelui. Pascali A. era la pământ, unul din inculpați ținea sapa la gâtul lui, iar altul îl lovea cu un băț. Ulterior, Pascali A. și Barcari A. au reușit să fugă în apartament. Padureț D. a început să lovească cu bastonul în geamuri cerându-le să iasă afară. Peste câtva timp, a venit bunica sa, Barcari O., care s-a certat cu Padureț D. Prin procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, a fost cercetată curtea blocului locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, com. Cocieri, r-nul Dubăsari. Conform procesului-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, a fost examinat automobilul de model ”Mercedes E 270 cdi”, n.î. C PA 420. Potrivit procesului-verbal din 04.07.2014, cu tabel fotografic, de la Padureț D. a fost ridicată sapa metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”. Conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și 50D din 23.02.2015, pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse cu un corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător. Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor lovituri. Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și 49D din 23.02.2015, pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări neînsemnate. Localizarea leziunii corporale este accesibilă pentru mâna proprie. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în rezultatul aplicării unei singure lovituri. În baza probelor administrate, evaluate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, 6 instanța a conchis că vinovăția inculpaților a fost dovedită integral și a încadrat acțiunile lor în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Instanța a statuat, că cunoașterea prealabilă de către persoanele participante la infracțiunea de huliganism despre prezența la una dintre ele a unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, iar persoanele participante cel puțin admit posibilitatea aplicării lor în procesul de săvârșire a huliganismului, acțiunile tuturor persoanelor participante urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Declarațiile lui Padureț D. că nu a avut la el baston de cauciuc, se combat prin declarațiile părților vătămate și ale martorilor, care au fost apreciate ca fiind veridice, deoarece coroborează între ele și cu alte probe administrate. Totodată, a fost dovedit că Padureț D., la 03 iulie 2014, aproximativ orele 19.00, aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari, s-a exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari O., acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional, ca injuria adusă în public, vorbele care înjosesc onoarea și demnitatea persoanei, cu încetarea procesului contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații au comis o infracțiune gravă, că Padureț D. este caracterizat pozitiv, fiind la prima abatere, că Duducală I. și Burașvili I. au antecedente penale stinse, că Burașvili S. este veteran al războiului pentru integritatea Republicii Moldova, din a. 1992, fiind decorat cu ordine și medalii, concluzionând că reeducarea și corectarea lor este posibilă fără izolare de societate.
Avocatul Dragoș Bogatu a declarat apel, în numele inculpaților, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care ei să fie achitați, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a invocat că instanța de fond nu a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecare probă, nu a apreciat probele în ansamblu sub toate aspectele și în mod obiectiv, nu a luat în considerație probele apărării. Totodată, nu a fost afectată activitatea normală a cărorva instituții, nu au fost prezente necuviința, neobrăzarea, comportarea batjocoritoare, încălcarea îndelungată a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, aceste lucruri fiind confirmate prin depozițiile inculpaților. În circumstanțele date, a avut loc un conflict între vecini, inițiat de Barcari A. și Pascali A., confirmat și prin procesele-verbale contravenționale întocmite în privința acestora, care au derulat în altercații între mai mulți bărbați, care erau prezenți, fiind evidentă lipsa intenției inculpaților de a încălca grosolan ordinea publică, aplicarea obiectelor pentru vătămarea corporală, or, huliganismul poate fi 7 săvârșit doar prin intenție. A avut loc un schimb de replici și îmbrânceli, izvorâte din relațiile ostile apărute între cei doi agresori și Padureț D., care, la acel moment, era cuprins de emoții din cauza acțiunilor celor doi față de mama sa. Totodată, leziuni corporale au fost depistate, atât la o parte, cât și la alta. Organul de urmărire penală, în mod eronat i-a acordat lui Barcari O. calitatea de partea vătămată, care nu a fost prezentă în momentul conflictului, declarând că nu a văzut nimic, nu a fost bătută sau agresată. Calificativul ”cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale” nu a fost stabilit cu certitudine. Despre faptul lipsei bastonului vorbesc declarațiile martorilor oculari Tatar P. și Padureț N., expertizele medico-legale, potrivit căror pe corpurile lui Barcari A. și Pascali A. s-au depistat vătămări corporale ce nu sunt caracteristice aplicării cu bastonul din cauciuc. Asemenea bastoane sunt mijloace speciale din dotarea organelor de forță speciale, fiind puțin probabil faptul posedării unui astfel de baston de către Padureț D. Bastonul de cauciuc nu a fost depistat și anexat la materialele cauzei. În cadrul urmăririi penale, Pascali A. a comunicat că Padureț D. a venit cu o bâtă de baseball, în instanța de judecată indicând că acesta avea un baston din cauciuc. Astfel, intenția directă a inculpaților la săvârșirea huliganismului nu a fost dovedită, fiind demonstrat contrariul.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionând că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, împrejurările fiind constatate în baza probelor administrate, apreciate corect, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Vinovăția inculpaților a fost dovedită prin probele administrate, cercetate suplimentar și verificate în ședința de apel și anume: declarațiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., martorilor Bronici U., Basiul C.; procesul-verbal din 03.07.2014, conform căruia a fost cercetată curtea blocului locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, cu tabel fotografic; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care a fost examinat automobilul de model ”Mercedes E 270cdi”, n.î. C PA 420; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care s-au ridicat de la Barcari A. un maiou de culoare roșie și de la Pascali A. un maiou de culoare neagră; procesul-verbal din 27.07.2014, cu tabel fotografic, prin care au fost examinate aceste două maiouri; procesul-verbal din 04.07.2014, cu tabel fotografic, potrivit căruia de la Padureț D. a fost ridicată sapa metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și 50D din 23.02.2015, conform căror pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse 8 cu un corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, ce se califică ca vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător. Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor lovituri; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și 49D din 23.02.2015, potrivit căruia pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică că vătămări neînsemnate. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în rezultatul aplicării unei singure lovituri; raportul de expertiză medico-legală nr. 310 D din 17.07.2014, prin care s-a constatat că pe corpul lui Padureț D. au fost depistate leziuni corporale sub formă de excoriații, echimoză la nivelul membrelor superioare, echimoză pe patela stângă care au fost produse cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămări neînsemnate. Leziunile corporale depistate puteau fi cauzate de sine stătător în urma lovirii de un corp contondent. Leziunile corporale puteau să apară în rezultatul aplicării mai multor lovituri. Leziunile corporale depistate puteau fi cauzate în rezultatul rezistenței opuse de către victime (bruscarea și/sau blocarea membrelor agresorilor pentru a nu le permite să lovească, în rezultatul aplicării de lovituri victimelor și lovirea de corpul acestora, lovirea în timpul altercațiilor de obiectele înconjurătoare); procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului comiterii infracțiunii, cu tabel fotografic; procesul-verbal de verificate la locul faptei a declarațiilor părții vătămată Barcari L., cu tabel fotografic; procesul-verbal de verificare la locul faptei a declarațiilor părții vătămată Barcari A., cu tabel fotografic. La delimitarea infracțiunii de huliganism de anumite fapte nepenale prevăzute de Codul contravențional, este necesar de consemnat că, infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței asupra persoanelor. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt - huliganice. Coroborând declarațiile martorilor Bronici U., Basiul C., Tatar P. și Alexeev P. cu declarațiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., inclusiv prin prisma declarațiilor inculpaților Padureț D. și Duducală I., cât și a martorului Padureț N., se confirmă existența la data indicată a unui conflict între părțile vătămate și inculpați, care s-au prezentat în urma apelului lui Padureț N., precum și a faptului că anume inculpații au comis infracțiunea imputată. Acestea dovedesc indubitabil că inculpații, ajungând pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș” și acționând cu intenție directă, încălcând în mod grosolan, cu o obrăznicie deosebită ordinea publică, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase față de Barcari L., cunoscând cu certitudine că ultima este gravidă, fapt recunoscut parțial și de către inculpatul Padureț D., după care i-au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite 9 regiuni ale corpului, fapt confirmat și prin rapoartele de expertiză medico-legală nr. 314D din nr. 50D din 23.02.2015, nr. 313D din 17.07.2014 și nr. 49D din 23.02.2015. Probele nominalizate confirmă că, după ce Barcari L., Barcari A. și Pascali A. au fugit în domiciliul lor, Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa locuinței acestora, solicitând ca să deschidă pentru a se răfui fizic, în continuare cu ei, după care au deteriorat automobilul de model ”Mercedes”, ce aparține lui Pascali A., fapt confirmat și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.07.2014. Din cele indicate rezultă cert că, Padureț D., cu un baston de cauciuc, Duducală I. și Burașvili S. cu pumnii și picioarele, l-au lovit pe Barcari A., cauzându-i vătămări neînsemnate, Burașvili S. cu sapa, iar Duducală I. cu un băț, l- au lovit și pe Pascali Anatolie, cauzându-i vătămări ușoare. Concomitent, inculpații au folosit în adresa părților vătămate cuvinte și expresii injurioase, fapte realizate în public. Astfel, în speță au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților, fiind întrunite și condițiile pentru angajarea răspunderii penale a lor, sub aspectul comiterii infracțiunii de huliganism în forma calificată. Din probele administrate reiese, fără dubii, că anume inculpații au încălcat, în locul și la data indicată, ordinea publică, într-un loc public - sanatoriul ”Struguraș”, încălcând relațiile sociale care asigură ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimându-se cu cuvinte și expresii injurioase în adresa părților vătămate, și, totodată, cu deosebită obrăznicie i-au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite regiuni ale corpului, acțiuni prin care au cauzat părților vătămate daune materiale, morale și fizice. Inculpații s-au prezentat la locul faptei și au iscat conflictul cu părțile vătămate, fiind cert că acțiunile nominalizate ale acestora, inclusiv aplicarea leziunilor corporale, fiind îndreptate împotriva părților vătămate, au fost comise anume cu intenție directă, și nu ca fiind o consecință a apărării, după cum invocă aceștia. Această concluzie este fortificată și prin aceea că, în contradicție cu ipoteza înaintată de inculpați a modului în care au decurs faptele, aceștia nu au înștiințat organele de drept pentru a curma acțiunile pretins ilegale ale lui Barcari A. și Pascali A., însă au decis să soluționeze situația în mod samavolnic. Mai mult, Padureț D., deși a trecut pe lângă stația transportului public, nu i-a lăsat pe Duducală I. și pe Burașvili S. să plece la domiciliul lor, dar i-a luat cu el, conștientizând urmările care vor surveni. Din circumstanțele enumerate, rezultă clar intenția directă a inculpaților în comiterea faptelor imputate. Deținerea de către Padureț D. a bastonului de cauciuc și-a găsit confirmare prin depozițiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., și ale martorilor Bronici U. și Basiul C., și-a găsit confirmare și faptul că, Padureț D. 10 a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamurile și ușa de la domiciliul lui Barcari L., Barcari A. și Pascali A., fapt confirmat prin depozițiile părților vătămate și ale martorului Bronici U. Declarațiile inculpaților și ale martorului din partea apărării nu pot fi reținute din motivele indicate, acestea constituind doar o modalitate de eschivare de la răspunderea penală. Or, din cele menționate rezultă că, în cazul cunoașterii prealabile de către persoanele participante la infracțiunea de huliganism despre prezența la una dintre ele a unor mijloace - obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, persoanele participante, cel puțin admițând posibilitatea aplicării lor în procesul de săvârșire a huliganismului, acțiunile tuturor persoanelor participante la infracțiune urmează a fi calificate potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal. Cu referire la argumentele inculpaților că Padureț N. a văzut că Padureț D. avea o leziune pe față, imediat după incident, nu pot fi luate în considerare, deoarece în cadrul expertizei efectuate nu s-a constatat existența vreunei astfel de leziuni. Neîntemeiate sunt și argumentele apelantului că, organul de urmărire penală a stabilit în mod eronat calitatea procesuală de parte vătămată a lui Barcari O., deoarece această calitate nu a survenit ca urmare a acțiunilor de la începutul altercației, ci datorită intensității infracționale a lui Padureț D., care a continuat de la parcela de sus, bătând în ușa și în geamul apartamentului familiei Barcari, în acțiunile lui Padureț D. existând o continuitate până la venirea lui Barcari O. Prima instanță a conchis just și echitabil că, în privința inculpaților este rațională aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece reeducarea și corectarea lor este posibilă și fără izolare de societate. Referitor la capătul de învinuire a lui Padureț D. din 03.07.2014, că s-a exprimat public, cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari O., instanța de fond corect a încadrat acțiunile acestuia în prevederile art. 69 alin. (l) Cod contravențional, cu aplicarea art. 30 Cod contravențional. Or, aceste concluzii sunt confirmate prin probele administrate. Argumentele apelanților că și părțile vătămate au fost sancționate contravențional și că acestea în mod neîntemeiat au fost recunoscute în calitate de părți vătămate, sunt neîntemeiate, întrucât, din explicațiile părților vătămate rezultă că au achitat amenda contravențională, iar calitatea procesuală de părți vătămate le-a fost recunoscută reieșind din circumstanțele și probele dosarului. Mai mult, aceste acțiuni ale părților vătămate nu justifică admiterea comportamentului și acțiunilor expuse anterior ale inculpaților și nici nu-i liberează de răspundere pentru faptele comise de aceștia din urmă.
Avocatul Dragoș Bogatu, a declarat recurs ordinar, în numele inculpaților, solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii. 11 Recurentul a indicat că instanța de apel nu a apreciat probele în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, nu a luat în considerație probele apărării. În acțiunile inculpaților nu au fost prezente semnele componenței de infracțiune incriminată. Acuzarea nu a demonstrat actualizarea fulminantă și spontană a acțiunilor, ușurința cu care a fost săvârșită infracțiunea, reacția neadecvată a celor trei, satisfacția din partea lor în urma comiterii infracțiunii. Nu a fost dovedită lipsa de respect față de societate și de normele etice generale acceptate din partea inculpaților, conduita lor care ar prezenta o provocare manifestată ordinii publice, sau conduita acestora condiționată de dorința de a se contrapune altor membri ai societății și de a-și demonstra sentimentul de desconsiderare a acestora. Nu a fost afectată activitatea normală a cărorva instituții, nu au fost prezente necuviința, neobrăzarea, comportarea batjocoritoare, încălcarea îndelungată a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, aceste lucruri fiind confirmate prin depozițiile inculpaților. În circumstanțele date, a avut loc un conflict între vecini, inițiat de Barcari A. și Pascali A., confirmat și prin procesele-verbale contravenționale întocmite în privința acestora, care au derulat în altercații între mai mulți bărbați, care erau prezenți, fiind evidentă lipsa intenției inculpaților de a încălca grosolan ordinea publică, aplicarea obiectelor pentru vătămarea corporală, or, huliganismul poate fi săvârșit doar prin intenție. A avut loc un schimb de replici și îmbrânceli, izvorâte din relațiile ostile apărute între cei doi agresori și Padureț D., care, la acel moment, era cuprins de emoții din cauza acțiunilor celor doi față de mama sa. Totodată, leziuni corporale au fost depistate atât la o parte, cât și la alta. Organul de urmărire penală, în mod eronat i-a acordat lui Barcari O. calitatea de partea vătămată, care nu a fost prezentă în momentul conflictului, declarând că nu a văzut nimic, nu a fost bătută sau agresată. Calificativul ”cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale” din învinuirea adusă inculpaților, nu a fost stabilit cu certitudine și nu poate fi plasat la baza unei hotărâri echitabile și întemeiate. Astfel, despre faptul lipsei bastonului vorbesc declarațiile martorilor oculari Tatar P. și Padureț N., expertizele medico-legale, potrivit căror pe corpurile lui Barcari A. și Pascali A. s-au depistat vătămări corporale ce nu sunt caracteristice aplicării cu bastonul din cauciuc, bastoanele din cauciuc sunt mijloace speciale din dotarea organelor de forță speciale, fiind puțin probabil faptul posedării unui astfel de baston de către Padureț D. Bastonul de cauciuc nu a fost depistat și anexat la materialele cauzei, în cadrul urmăririi penale Pascali A. a comunicat ofițerului că Padureț D. a venit cu o bâtă de baseball, ulterior, în instanța de judecată indicând că acesta avea un baston din cauciuc. Intenția directă a inculpaților la săvârșirea huliganismului nu a fost dovedită, fiind demonstrat contrariul. Din declarațiile martorului apărării Padureț N. sunt evidente circumstanțele conflictului și cine poartă vina pentru consecințele survenite. 12 Instanța de apel, contrar legii, indică în calitate de probe plângerile lui Barcari L., Barcari A., Barcari O. și Pascali A. or, potrivit imperativelor art. 94 alin. (4) Cod de procedură penală, plângerile depuse în cursul procesului și hotărârile procesuale adoptate nu constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importanță în cauza respectivă, ele fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plângere și a fost adoptată o hotărâre. Astfel, toate concluziile instanței de fond din sentință, apreciate ca fiind constatate, ulterior susținute de instanța de apel, nu și-au găsit confirmare, inculpații urmând a fi achitați, din motiv că fapta acestora nu întrunește elementele infracțiunii. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că recursul ordinar este fondat în drept și pe temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că dispozitivul hotărârii este expus neclar (pct. 5. din decizie) . Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra căror motive concrete invocate în apelul avocatului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența împrejurărilor că dispozitivul hotărârii este expus neclar, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. 13 Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., martorilor Bronici U. și Basiul C.; procesul-verbal din 03.07.2014, conform căruia a fost cercetată curtea blocului locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, cu tabel fotografic; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care a fost examinat automobilul de model ”Mercedes E 270cdi”, n.î. C PA 420; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care s-au ridicat de la Barcari A. – un maiou de culoare roșie și de la Pascali A. - un maiou de culoare neagră; procesul-verbal din 27.07.2014, cu tabel fotografic, prin care au fost examinate aceste două maiouri; procesul-verbal din 04.07.2014, cu tabel fotografic, potrivit căruia de la Padureț D. a fost ridicată sapa metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și 50D din 23.02.2015, conform căror pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse cu un corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, ce se califică ca vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător. Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor lovituri; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și 49D din 23.02.2015, potrivit căruia pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică că vătămări neînsemnate. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în rezultatul aplicării unei singure lovituri; procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului comiterii infracțiunii, cu tabel fotografic; procesul-verbal de 14 verificare la locul faptei a declarațiilor părții vătămate Barcari L., cu tabel fotografic; procesul-verbal de verificare la locul faptei a declarațiilor părții vătămate Barcari A., cu tabel fotografic, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării (pct. 3. și 4. din decizie). Or, probele administrate, inclusiv cele nominalizate supra, dovedesc cu concludență că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul inculpaților, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, și invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal (pct. 5. din decizie). Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că 15 hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpaților au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva sentinței Judecătoriei Dubăsari din 29 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, în privința inculpaților Padureț Dumitru Anatolie, Duducală Ion Mihail și Burașvili Sergiu Nicolae, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 aprilie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 16
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.