1ra-449/2016 — 287 alin. 3 CP

1ra-449/2016 — 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-449/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Dragoș Bogatu, împotriva

sentinței Judecătoriei Dubăsari din 29 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, în privința inculpaților

Padureț Dumitru Anatolie, născut la

15 august 1983, originar și locuitor al s. Cocieri, r-nul

Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Duducală Ion Mihail, născut la 10

februarie 1977, originar și locuitor al s. Cocieri, r-nul

Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Burașvili Sergiu Nicolae, născut la

15 septembrie 1973, originar și locuitor al s. Cocieri, r-

nul Dubăsari, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

în instanța de fond: 02.04.2015 – 29.06.2015,

în instanța de apel: 22.07.2015 – 07.10.2015,

în instanța de recurs 19.01.2016 – 23.03.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

1

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 4 ani.

Procesul contravențional în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional, în

privința lui Padureț Dumitru, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

Duducală Ion a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

Burașvili Sergiu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3

ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în favoarea părții vătămate

Barcari L. prejudiciul moral de 5000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de Barcari A., Pascali A. și Barcari O., privind

încasarea de la inculpați a prejudiciului material și moral, a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

inculpatul Padureț D., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Duducală I.

și Burașvili S., aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s.

Cocieri, r-nul Dubăsari, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii

injurioase în adresa lui Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu

deosebită obrăznicie, i-au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu

pumnii, picioarele și cu obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a

sănătății, peste diferite regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune

materiale, morale și fizice.

În cadrul acțiunilor sale infractorice, Padureț D., prin înțelegere prealabilă și

de comun acord cu Duducală I. și Burașvili S., l-au atacat pe Barcari A., unde

Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili

S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale

corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de

excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, se califică ca vătămare

neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel

moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa

din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a

lovit cu un băț, aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale

2

corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de edem,

echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului inferior

stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară.

În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor,

s-au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”,

iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa

locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei,

deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali

A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport.

Inculpatul Duducală I., la 03 iulie 2014, aproximativ ora 19.00, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Burașvili S., aflându-se pe

teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui

Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu deosebită obrăznicie i-

au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu

obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite

regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune materiale, morale și fizice.

În cadrul acțiunilor sale infractorice, Duducală I., prin înțelegere prealabilă

și de comun acord cu Padureț D. și Burașvili S., l-au atacat pe Barcari A., unde

Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili

S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale

corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de

excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, ce se califică ca vătămare

neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel

moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa

din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a

lovit cu un băț, aplicându-i lovituri și cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni

ale corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de

edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului

inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară.

În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor s-

au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”,

iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa

locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei,

deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali

A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport.

Inculpatul Burașvili S., la 03 iulie 2014, aproximativ ora 19.00, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Padureț D. și Duducală I., aflându-se pe

teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri, r-nul Dubăsari,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

3

societate, fără motiv, s-au exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui

Barcari A., Pascali A., Barcari O. și Barcari L. Totodată, cu deosebită obrăznicie

au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu

obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite

regiuni ale corpului, cauzând părților vătămate daune materiale, morale și fizice.

În cadrul acțiunilor sale infractorice, Burașvili S., prin înțelegere prealabilă

și de comun acord cu Padureț D. și Duducală I., l-au atacat pe Barcari A., unde

Padureț D. cu un baston din cauciuc, de culoare neagră, iar Duducală I. și Burașvili

S. cu pumnii și picioarele, i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite regiuni ale

corpului părții vătămate Barcari A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de

excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 49D din 23.02.2015, se califică ca vătămare

neînsemnată. În apărarea lui Barcari A. s-a implicat Pascali A., care în acel

moment prășea cu o sapă în parcela cu căpșune, însă Burașvili S. i-a smuls sapa

din mâini și i-a aplicat mai multe lovituri cu ea peste cap și corp, iar Duducală I. l-a

lovit cu un băț, aplicându-i lovituri și cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni

ale corpului și capului lui Pascali A., cauzându-i leziuni corporale sub formă de

edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și membrului

inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 50D din 23.02.2015, se califică ca vătămare ușoară.

În continuare, părțile vătămate din cauza acțiunilor violente ale agresorilor,

s-au retras la domiciliul lor, situat în preajmă, pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”,

iar Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamuri și ușa

locuinței, solicitând să-i fie deschis pentru a se răfui fizic, în continuare, cu ei,

deteriorând automobilul de model Mercedes, n.î. C PA 420, ce aparține lui Pascali

A., lovind pe suprafața exterioară a mijlocului de transport.

Instanța a reținut, că inculpatul Padureț D. nu a recunoscut vina și a declarat

că a fost telefonat de mama sa, care i-a comunicat că a avut un incident cu Pascali

A. și Barcari A., aceștia amenințând-o cu răfuială fizică. A mers la locul

incidentului cu Duducală I. și Burașvili S. Aici, Barcari A. l-a lovit cu piciorul la

piciorul stâng, iar Pascali A. a încercat să-l lovească pe Duducală I. cu sapa. După

ce unul din inculpați i-a luat sapa din mâinile lui Pascali A., acesta împreună cu

Barcari A. au fugit în apartament. Urcând pe scara blocului, a strigat și bătut cu

pumnul în ușă, cerându-le să iasă din apartament și să-și ceară scuze de la mama

sa. Apoi, s-a apropiat de geam și a bătut cu pumnul. Careva obiecte în mână, el,

Duducală I. și Burașvili S. nu au avut, nu s-au apropiat de automobilul lui Pascali

A.

Inculpatul Burașvili S. nu a recunoscut vina și a relatat că, atunci când au

văzut că Padureț D. se îndreaptă spre terasă, ei au coborât din automobil și l-au

urmat. Ajungând pe terasă, au văzut că Padureț D. se îmbrâncea cu Barcari A. Din

curte a ieșit Pascali A. și a încercat să-l lovească pe Duducală I. în cap cu sapa pe

care o avea în mână. El l-a împins pe Duducală I. și i-a smuls lui Pascali A. sapa

din mână care, fiind în stare de ebrietate, a căzut jos, apoi s-a ridicat și a fugit în

apartament, fiind urmat de Barcari A. Lui Pascali A. nu i-au aplicat careva lovituri.

4

Inculpatul Duducală I. a refuzat să facă declarații în instanța de judecată.

Necătând că inculpații nu au recunoscut vina, aceasta este dovedită prin

probele administrate.

Astfel, partea vătămată Barcari O. a declarat că a primit un telefon de la

Barcari L., care a rugat-o să anunțe poliția deoarece Pădureț D., împreună cu două

persoane, având în mână un baston din cauciuc, bătea în ușă și în geamuri cu

picioarele, amenințându-i cu omorul. Intrând în curtea casei, l-a văzut pe Burașvili

S., care avea o sapă în mână, iar încercând să ia sapa din mâinile acestuia, a fost

amenințată de Padureț D. Pe ușa casei a observat urme de picior, iar anvelopele

automobilului erau dezumflate. Lui Pascali A. îi curgea sânge din nas, iar Barcari

A. se ținea de spate. Padureț D. ținea la spate un baston din cauciuc, cu lungimea

de 80 cm. și diametrul de 4-6 cm. Are pretenții morale în mărime de 5000 lei față

de Padureț D. pentru că a numit-o cu cuvinte necenzurate.

Partea vătămată Barcari A. a relatat că de el s-au apropiat Padureț D.,

împreună cu două persoane, având în mână un baston din cauciuc. Văzând că este

agresiv și a ridicat bastonul, s-a postat între acesta și sora sa, care era însărcinată.

Padureț D. l-a tras de maiou și i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în față, l-a lovit

și cu picioarele. Pascali A., luând o sapă, a intervenit în ajutor, însă s-a împiedicat

și a căzut jos. Padureț D. a încercat să-l lovească pe ultimul cu bastonul, iar el

încercând să-l oprească, a primit de la Padureț D. o lovitură cu bastonul în partea

dreaptă a cutiei toracice și o lovitură în spate. Duducală I. și Burașvili S. i-au

aplicat lovituri lui Pascali A., după care ultimul a reușit să fugă în casă, iar

agresorii s-au îndreptat după el. L-a împins pe Padureț D. și, la fel, a fugit în casă.

Acesta bătea în geamuri, cerându-le să iasă. Ieșind afară, a văzut că anvelopele de

la automobil sunt dezumflate, iar bara de protecție a automobilului era zgâriată.

Partea vătămată Pascali A. a declarat că s-a apropiat Padureț D., a dat-o pe

Barcari L. într-o parte și i-a pus lui Barcari A. bastonul din cauciuc la gât, iar

Duducală I. și Burașvili S. îl loveau cu picioarele. A încercat să-i sperie cu sapa,

însă Burașvili S. a apucat de sapă, a tras și el a căzut jos. Duducală I. l-a lovit cu

pumnul în regiunea nasului, iar Burașvili S. l-a lovit de câteva ori cu coada sapei.

Aceștia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele și sapa peste diferite regiuni

ale corpului. Ridicându-se de jos, cu soția și Barcari A. au intrat în casă. Padureț

D. a început să bată cu bastonul din cauciuc în geam, cerându-le să iasă afară.

După ce agresorii au plecat, ieșind afară, a văzut pe capota automobilului parcat în

fața blocului, trei zgârieturi, ușa dreaptă era lovită și erau rupte orificiile de

pompare a aerului la anvelopele din partea dreaptă.

Partea vătămată Barcari L. a indicat că din automobil au coborât inculpații,

Pădureț D. având în mână un baston din cauciuc, de culoare neagră. Acesta,

strigând, a dat-o într-o parte și arătând spre Barcari A., au început să-l bată. Soțul

său, Pascali A., a încercat să-l apere pe Barcari A. Apoi, l-a văzut că era la pământ

cu fața în sus, sapa era deja la Burașvili S., care împreună cu Duducală I. îl loveau

cu picioarele, cu sapa și pumnii peste diferite părți ale corpului. În același timp,

Pădureț D. îl bătea pe Barcari A. Ulterior, împreună cu Pascali A. și Barcari A. au

intrat în apartament, încuind ușa, și a sunat-o pe mama sa, Barcari O. Padureț D. a

5

început să bată cu bastonul în geam, cerându-le să iasă afară, apoi a lovit cu

picioarele în ușa de la intrare. Peste câtva timp a venit mama sa, Barcari O., care a

discutat cu inculpații afară, iar când a venit poliția aceștia nu mai erau. Ieșind afară,

a văzut că roțile automobilului sunt dezumflate, iar capota era zgâriată.

Martorul Bronici U. a declarat că inculpații au coborât din automobil,

Padureț D., având un baston din cauciuc în mână, și s-au îndreptat spre terasă.

Ulterior, s-au auzit strigătele lui Barcari L. și ale fiicei sale. Nu a văzut ce s-a

întâmplat acolo, însă peste câteva minute i-a văzut pe Pascali A., Barcari L.,

Barcari A. și Basiul C. care alergau spre casă. Padureț D. avea în mână bastonul

din cauciuc, iar unul dintre bărbați avea în mână o sapă. Padureț D. a început să

lovească cu bastonul în geamurile apartamentului apoi în ușă, cerându-le să iasă

afară. Ulterior, acesta s-a îndreptat spre automobilul parcat în curte, auzindu-se un

zgomot de la anvelope.

Martorul Basiul C. a relatat că inculpații l-au lovit pe Barcari A. cu bățul în

regiunea spatelui. Pascali A. era la pământ, unul din inculpați ținea sapa la gâtul

lui, iar altul îl lovea cu un băț. Ulterior, Pascali A. și Barcari A. au reușit să fugă în

apartament. Padureț D. a început să lovească cu bastonul în geamuri cerându-le să

iasă afară. Peste câtva timp, a venit bunica sa, Barcari O., care s-a certat cu Padureț

D.

Prin procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, a fost cercetată

curtea blocului locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, com. Cocieri, r-nul

Dubăsari.

Conform procesului-verbal din 03.07.2014, cu tabel fotografic, a fost

examinat automobilul de model ”Mercedes E 270 cdi”, n.î. C PA 420.

Potrivit procesului-verbal din 04.07.2014, cu tabel fotografic, de la Padureț

D. a fost ridicată sapa metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul

sanatoriului ”Struguraș”.

Conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și

50D din 23.02.2015, pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni corporale sub

formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior drept și

inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse cu un

corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător.

Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor

lovituri.

Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și

49D din 23.02.2015, pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni corporale sub

formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a fost produsă

cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămări neînsemnate. Localizarea leziunii corporale este accesibilă pentru mâna

proprie. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în rezultatul aplicării unei

singure lovituri.

În baza probelor administrate, evaluate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și utilității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,

6

instanța a conchis că vinovăția inculpaților a fost dovedită integral și a încadrat

acțiunile lor în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor

pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Instanța a statuat, că cunoașterea prealabilă de către persoanele participante

la infracțiunea de huliganism despre prezența la una dintre ele a unor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, iar persoanele participante

cel puțin admit posibilitatea aplicării lor în procesul de săvârșire a huliganismului,

acțiunile tuturor persoanelor participante urmează a fi încadrate în baza art. 287

alin. (3) Cod penal.

Declarațiile lui Padureț D. că nu a avut la el baston de cauciuc, se combat

prin declarațiile părților vătămate și ale martorilor, care au fost apreciate ca fiind

veridice, deoarece coroborează între ele și cu alte probe administrate.

Totodată, a fost dovedit că Padureț D., la 03 iulie 2014, aproximativ orele

19.00, aflându-se pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, situat în preajma s. Cocieri,

r-nul Dubăsari, s-a exprimat cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari

O., acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 69 alin. (1) Cod

contravențional, ca injuria adusă în public, vorbele care înjosesc onoarea și

demnitatea persoanei, cu încetarea procesului contravențional, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații au comis o

infracțiune gravă, că Padureț D. este caracterizat pozitiv, fiind la prima abatere, că

Duducală I. și Burașvili I. au antecedente penale stinse, că Burașvili S. este veteran

al războiului pentru integritatea Republicii Moldova, din a. 1992, fiind decorat cu

ordine și medalii, concluzionând că reeducarea și corectarea lor este posibilă fără

izolare de societate.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care ei să

fie achitați, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii.

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecare probă, nu a apreciat

probele în ansamblu sub toate aspectele și în mod obiectiv, nu a luat în considerație

probele apărării.

Totodată, nu a fost afectată activitatea normală a cărorva instituții, nu au fost

prezente necuviința, neobrăzarea, comportarea batjocoritoare, încălcarea

îndelungată a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, aceste lucruri fiind

confirmate prin depozițiile inculpaților.

În circumstanțele date, a avut loc un conflict între vecini, inițiat de Barcari

A. și Pascali A., confirmat și prin procesele-verbale contravenționale întocmite în

privința acestora, care au derulat în altercații între mai mulți bărbați, care erau

prezenți, fiind evidentă lipsa intenției inculpaților de a încălca grosolan ordinea

publică, aplicarea obiectelor pentru vătămarea corporală, or, huliganismul poate fi

7

săvârșit doar prin intenție. A avut loc un schimb de replici și îmbrânceli, izvorâte

din relațiile ostile apărute între cei doi agresori și Padureț D., care, la acel moment,

era cuprins de emoții din cauza acțiunilor celor doi față de mama sa. Totodată,

leziuni corporale au fost depistate, atât la o parte, cât și la alta.

Organul de urmărire penală, în mod eronat i-a acordat lui Barcari O. calitatea

de partea vătămată, care nu a fost prezentă în momentul conflictului, declarând că

nu a văzut nimic, nu a fost bătută sau agresată.

Calificativul ”cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale”

nu a fost stabilit cu certitudine.

Despre faptul lipsei bastonului vorbesc declarațiile martorilor oculari Tatar

P. și Padureț N., expertizele medico-legale, potrivit căror pe corpurile lui Barcari

A. și Pascali A. s-au depistat vătămări corporale ce nu sunt caracteristice aplicării

cu bastonul din cauciuc. Asemenea bastoane sunt mijloace speciale din dotarea

organelor de forță speciale, fiind puțin probabil faptul posedării unui astfel de

baston de către Padureț D. Bastonul de cauciuc nu a fost depistat și anexat la

materialele cauzei. În cadrul urmăririi penale, Pascali A. a comunicat că Padureț D.

a venit cu o bâtă de baseball, în instanța de judecată indicând că acesta avea un

baston din cauciuc.

Astfel, intenția directă a inculpaților la săvârșirea huliganismului nu a fost

dovedită, fiind demonstrat contrariul.

octombrie 2015, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, just concluzionând că inculpații au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, împrejurările fiind constatate în baza

probelor administrate, apreciate corect, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Vinovăția inculpaților a fost dovedită prin probele administrate, cercetate

suplimentar și verificate în ședința de apel și anume: declarațiile părților vătămate

Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., martorilor Bronici U., Basiul C.;

procesul-verbal din 03.07.2014, conform căruia a fost cercetată curtea blocului

locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, cu tabel fotografic; procesul-verbal

din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care a fost examinat automobilul de model

”Mercedes E 270cdi”, n.î. C PA 420; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel

fotografic, prin care s-au ridicat de la Barcari A. un maiou de culoare roșie și de la

Pascali A. un maiou de culoare neagră; procesul-verbal din 27.07.2014, cu tabel

fotografic, prin care au fost examinate aceste două maiouri; procesul-verbal din

04.07.2014, cu tabel fotografic, potrivit căruia de la Padureț D. a fost ridicată sapa

metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul sanatoriului

”Struguraș”; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și 50D

din 23.02.2015, conform căror pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni

corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior

drept și inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse

8

cu un corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, ce se califică ca

vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător.

Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor

lovituri; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și 49D din

23.02.2015, potrivit căruia pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni

corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a

fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce

se califică că vătămări neînsemnate. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în

rezultatul aplicării unei singure lovituri; raportul de expertiză medico-legală nr.

310 D din 17.07.2014, prin care s-a constatat că pe corpul lui Padureț D. au fost

depistate leziuni corporale sub formă de excoriații, echimoză la nivelul membrelor

superioare, echimoză pe patela stângă care au fost produse cu un corp contondent,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămări neînsemnate.

Leziunile corporale depistate puteau fi cauzate de sine stătător în urma lovirii de un

corp contondent. Leziunile corporale puteau să apară în rezultatul aplicării mai

multor lovituri. Leziunile corporale depistate puteau fi cauzate în rezultatul

rezistenței opuse de către victime (bruscarea și/sau blocarea membrelor agresorilor

pentru a nu le permite să lovească, în rezultatul aplicării de lovituri victimelor și

lovirea de corpul acestora, lovirea în timpul altercațiilor de obiectele

înconjurătoare); procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului comiterii

infracțiunii, cu tabel fotografic; procesul-verbal de verificate la locul faptei a

declarațiilor părții vătămată Barcari L., cu tabel fotografic; procesul-verbal de

verificare la locul faptei a declarațiilor părții vătămată Barcari A., cu tabel

fotografic.

La delimitarea infracțiunii de huliganism de anumite fapte nepenale

prevăzute de Codul contravențional, este necesar de consemnat că, infracțiunea de

huliganism în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii

publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente - acțiune exprimată,

alternativ, în aplicarea violenței asupra persoanelor.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul

rând, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt - huliganice.

Coroborând declarațiile martorilor Bronici U., Basiul C., Tatar P. și Alexeev

P. cu declarațiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L.,

inclusiv prin prisma declarațiilor inculpaților Padureț D. și Duducală I., cât și a

martorului Padureț N., se confirmă existența la data indicată a unui conflict între

părțile vătămate și inculpați, care s-au prezentat în urma apelului lui Padureț N.,

precum și a faptului că anume inculpații au comis infracțiunea imputată.

Acestea dovedesc indubitabil că inculpații, ajungând pe teritoriul

sanatoriului ”Struguraș” și acționând cu intenție directă, încălcând în mod

grosolan, cu o obrăznicie deosebită ordinea publică, s-au exprimat cu cuvinte și

expresii injurioase față de Barcari L., cunoscând cu certitudine că ultima este

gravidă, fapt recunoscut parțial și de către inculpatul Padureț D., după care i-au

aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu

obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite

9

regiuni ale corpului, fapt confirmat și prin rapoartele de expertiză medico-legală nr.

314D din nr. 50D din 23.02.2015, nr. 313D din 17.07.2014 și nr. 49D din

23.02.2015.

Probele nominalizate confirmă că, după ce Barcari L., Barcari A. și Pascali

A. au fugit în domiciliul lor, Padureț D. a continuat să bată cu bastonul din cauciuc

în geamuri și ușa locuinței acestora, solicitând ca să deschidă pentru a se răfui

fizic, în continuare cu ei, după care au deteriorat automobilul de model

”Mercedes”, ce aparține lui Pascali A., fapt confirmat și prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 03.07.2014.

Din cele indicate rezultă cert că, Padureț D., cu un baston de cauciuc,

Duducală I. și Burașvili S. cu pumnii și picioarele, l-au lovit pe Barcari A.,

cauzându-i vătămări neînsemnate, Burașvili S. cu sapa, iar Duducală I. cu un băț, l-

au lovit și pe Pascali Anatolie, cauzându-i vătămări ușoare.

Concomitent, inculpații au folosit în adresa părților vătămate cuvinte și

expresii injurioase, fapte realizate în public.

Astfel, în speță au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

imputate inculpaților, fiind întrunite și condițiile pentru angajarea răspunderii

penale a lor, sub aspectul comiterii infracțiunii de huliganism în forma calificată.

Din probele administrate reiese, fără dubii, că anume inculpații au încălcat,

în locul și la data indicată, ordinea publică, într-un loc public - sanatoriul

”Struguraș”, încălcând relațiile sociale care asigură ambianța liniștită de

conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimându-se cu cuvinte și

expresii injurioase în adresa părților vătămate, și, totodată, cu deosebită obrăznicie

i-au aplicat lui Barcari A. și Pascali A. multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu

obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății, peste diferite

regiuni ale corpului, acțiuni prin care au cauzat părților vătămate daune materiale,

morale și fizice.

Inculpații s-au prezentat la locul faptei și au iscat conflictul cu părțile

vătămate, fiind cert că acțiunile nominalizate ale acestora, inclusiv aplicarea

leziunilor corporale, fiind îndreptate împotriva părților vătămate, au fost comise

anume cu intenție directă, și nu ca fiind o consecință a apărării, după cum invocă

aceștia.

Această concluzie este fortificată și prin aceea că, în contradicție cu ipoteza

înaintată de inculpați a modului în care au decurs faptele, aceștia nu au înștiințat

organele de drept pentru a curma acțiunile pretins ilegale ale lui Barcari A. și

Pascali A., însă au decis să soluționeze situația în mod samavolnic.

Mai mult, Padureț D., deși a trecut pe lângă stația transportului public, nu i-a

lăsat pe Duducală I. și pe Burașvili S. să plece la domiciliul lor, dar i-a luat cu el,

conștientizând urmările care vor surveni.

Din circumstanțele enumerate, rezultă clar intenția directă a inculpaților în

comiterea faptelor imputate.

Deținerea de către Padureț D. a bastonului de cauciuc și-a găsit confirmare

prin depozițiile părților vătămate Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., și

ale martorilor Bronici U. și Basiul C., și-a găsit confirmare și faptul că, Padureț D.

10

a continuat să bată cu bastonul din cauciuc în geamurile și ușa de la domiciliul lui

Barcari L., Barcari A. și Pascali A., fapt confirmat prin depozițiile părților

vătămate și ale martorului Bronici U.

Declarațiile inculpaților și ale martorului din partea apărării nu pot fi reținute

din motivele indicate, acestea constituind doar o modalitate de eschivare de la

răspunderea penală.

Or, din cele menționate rezultă că, în cazul cunoașterii prealabile de către

persoanele participante la infracțiunea de huliganism despre prezența la una dintre

ele a unor mijloace - obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății,

persoanele participante, cel puțin admițând posibilitatea aplicării lor în procesul de

săvârșire a huliganismului, acțiunile tuturor persoanelor participante la infracțiune

urmează a fi calificate potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal.

Cu referire la argumentele inculpaților că Padureț N. a văzut că Padureț D.

avea o leziune pe față, imediat după incident, nu pot fi luate în considerare,

deoarece în cadrul expertizei efectuate nu s-a constatat existența vreunei astfel de

leziuni.

Neîntemeiate sunt și argumentele apelantului că, organul de urmărire penală

a stabilit în mod eronat calitatea procesuală de parte vătămată a lui Barcari O.,

deoarece această calitate nu a survenit ca urmare a acțiunilor de la începutul

altercației, ci datorită intensității infracționale a lui Padureț D., care a continuat de

la parcela de sus, bătând în ușa și în geamul apartamentului familiei Barcari, în

acțiunile lui Padureț D. existând o continuitate până la venirea lui Barcari O.

Prima instanță a conchis just și echitabil că, în privința inculpaților este

rațională aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, deoarece reeducarea și corectarea lor este posibilă și fără

izolare de societate.

Referitor la capătul de învinuire a lui Padureț D. din 03.07.2014, că s-a

exprimat public, cu cuvinte și expresii injurioase în adresa lui Barcari O., instanța

de fond corect a încadrat acțiunile acestuia în prevederile art. 69 alin. (l) Cod

contravențional, cu aplicarea art. 30 Cod contravențional. Or, aceste concluzii sunt

confirmate prin probele administrate.

Argumentele apelanților că și părțile vătămate au fost sancționate

contravențional și că acestea în mod neîntemeiat au fost recunoscute în calitate de

părți vătămate, sunt neîntemeiate, întrucât, din explicațiile părților vătămate

rezultă că au achitat amenda contravențională, iar calitatea procesuală de părți

vătămate le-a fost recunoscută reieșind din circumstanțele și probele dosarului. Mai

mult, aceste acțiuni ale părților vătămate nu justifică admiterea comportamentului

și acțiunilor expuse anterior ale inculpaților și nici nu-i liberează de răspundere

pentru faptele comise de aceștia din urmă.

solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, din motiv că fapta lor nu întrunește

elementele infracțiunii.

11

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a apreciat probele în ansamblu,

sub toate aspectele și în mod obiectiv, nu a luat în considerație probele apărării.

În acțiunile inculpaților nu au fost prezente semnele componenței de

infracțiune incriminată.

Acuzarea nu a demonstrat actualizarea fulminantă și spontană a acțiunilor,

ușurința cu care a fost săvârșită infracțiunea, reacția neadecvată a celor trei,

satisfacția din partea lor în urma comiterii infracțiunii. Nu a fost dovedită lipsa de

respect față de societate și de normele etice generale acceptate din partea

inculpaților, conduita lor care ar prezenta o provocare manifestată ordinii publice,

sau conduita acestora condiționată de dorința de a se contrapune altor membri ai

societății și de a-și demonstra sentimentul de desconsiderare a acestora.

Nu a fost afectată activitatea normală a cărorva instituții, nu au fost prezente

necuviința, neobrăzarea, comportarea batjocoritoare, încălcarea îndelungată a

ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, aceste lucruri fiind confirmate

prin depozițiile inculpaților.

În circumstanțele date, a avut loc un conflict între vecini, inițiat de Barcari

A. și Pascali A., confirmat și prin procesele-verbale contravenționale întocmite în

privința acestora, care au derulat în altercații între mai mulți bărbați, care erau

prezenți, fiind evidentă lipsa intenției inculpaților de a încălca grosolan ordinea

publică, aplicarea obiectelor pentru vătămarea corporală, or, huliganismul poate fi

săvârșit doar prin intenție. A avut loc un schimb de replici și îmbrânceli, izvorâte

din relațiile ostile apărute între cei doi agresori și Padureț D., care, la acel moment,

era cuprins de emoții din cauza acțiunilor celor doi față de mama sa. Totodată,

leziuni corporale au fost depistate atât la o parte, cât și la alta.

Organul de urmărire penală, în mod eronat i-a acordat lui Barcari O. calitatea

de partea vătămată, care nu a fost prezentă în momentul conflictului, declarând că

nu a văzut nimic, nu a fost bătută sau agresată.

Calificativul ”cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale”

din învinuirea adusă inculpaților, nu a fost stabilit cu certitudine și nu poate fi

plasat la baza unei hotărâri echitabile și întemeiate. Astfel, despre faptul lipsei

bastonului vorbesc declarațiile martorilor oculari Tatar P. și Padureț N., expertizele

medico-legale, potrivit căror pe corpurile lui Barcari A. și Pascali A. s-au depistat

vătămări corporale ce nu sunt caracteristice aplicării cu bastonul din cauciuc,

bastoanele din cauciuc sunt mijloace speciale din dotarea organelor de forță

speciale, fiind puțin probabil faptul posedării unui astfel de baston de către Padureț

D. Bastonul de cauciuc nu a fost depistat și anexat la materialele cauzei, în cadrul

urmăririi penale Pascali A. a comunicat ofițerului că Padureț D. a venit cu o bâtă

de baseball, ulterior, în instanța de judecată indicând că acesta avea un baston din

cauciuc.

Intenția directă a inculpaților la săvârșirea huliganismului nu a fost dovedită,

fiind demonstrat contrariul. Din declarațiile martorului apărării Padureț N. sunt

evidente circumstanțele conflictului și cine poartă vina pentru consecințele

survenite.

12

Instanța de apel, contrar legii, indică în calitate de probe plângerile lui

Barcari L., Barcari A., Barcari O. și Pascali A. or, potrivit imperativelor art. 94

alin. (4) Cod de procedură penală, plângerile depuse în cursul procesului și

hotărârile procesuale adoptate nu constituie probe ale vreunor circumstanțe care au

importanță în cauza respectivă, ele fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o

plângere și a fost adoptată o hotărâre.

Astfel, toate concluziile instanței de fond din sentință, apreciate ca fiind

constatate, ulterior susținute de instanța de apel, nu și-au găsit confirmare,

inculpații urmând a fi achitați, din motiv că fapta acestora nu întrunește elementele

infracțiunii.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că recursul ordinar este fondat în drept și pe

temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că

dispozitivul hotărârii este expus neclar (pct. 5. din decizie)

.

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii

contestate, asupra căror motive concrete invocate în apelul avocatului nu s-ar fi

pronunțat instanța de apel și care ar fi esența împrejurărilor că dispozitivul hotărârii

este expus neclar, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de

conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

13

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar

declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților,

și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate

cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate

Barcari O., Barcari A., Pascali A. și Barcari L., martorilor Bronici U. și Basiul C.;

procesul-verbal din 03.07.2014, conform căruia a fost cercetată curtea blocului

locativ de pe teritoriul sanatoriului ”Struguraș”, cu tabel fotografic; procesul-verbal

din 03.07.2014, cu tabel fotografic, prin care a fost examinat automobilul de model

”Mercedes E 270cdi”, n.î. C PA 420; procesul-verbal din 03.07.2014, cu tabel

fotografic, prin care s-au ridicat de la Barcari A. – un maiou de culoare roșie și de

la Pascali A. - un maiou de culoare neagră; procesul-verbal din 27.07.2014, cu

tabel fotografic, prin care au fost examinate aceste două maiouri; procesul-verbal

din 04.07.2014, cu tabel fotografic, potrivit căruia de la Padureț D. a fost ridicată

sapa metalică cu coadă din lemn, luată de acesta de pe teritoriul sanatoriului

”Struguraș”; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 314D din 17.07.2014 și 50D

din 23.02.2015, conform căror pe corpul lui Pascali A. au fost depistate leziuni

corporale sub formă de edem, echimoze pe față, excoriații ale membrului superior

drept și inferior stâng, spate, fractura oaselor piramidei nazale, care au fost produse

cu un corp contondent, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, ce se califică ca

vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni de sine stătător.

Leziunile corporale depistate au fost cauzate în rezultatul aplicării mai multor

lovituri; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 313D din 17.07.2014 și 49D din

23.02.2015, potrivit căruia pe corpul lui Barcari A. au fost depistate leziuni

corporale sub formă de excoriație la nivelul articulației radiocarpale drepte, care a

fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce

se califică că vătămări neînsemnate. Leziunea corporală depistată a fost cauzată în

rezultatul aplicării unei singure lovituri; procesul-verbal de cercetare suplimentară

la fața locului comiterii infracțiunii, cu tabel fotografic; procesul-verbal de

14

verificare la locul faptei a declarațiilor părții vătămate Barcari L., cu tabel

fotografic; procesul-verbal de verificare la locul faptei a declarațiilor părții

vătămate Barcari A., cu tabel fotografic, toate probele fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul apărării (pct. 3. și 4. din decizie).

Or, probele administrate, inclusiv cele nominalizate supra, dovedesc cu

concludență că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3)

Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe

persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale și a

sănătății.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune avocatul inculpaților, este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, și invocarea doar acestei chestiuni în recursul

ordinar este lipsită de orice suport legal (pct. 5. din decizie).

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la

baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16

ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

15

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

în acțiunile inculpaților au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că

recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dragoș Bogatu,

împotriva sentinței Judecătoriei Dubăsari din 29 iunie 2015 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, în privința inculpaților

Padureț Dumitru Anatolie, Duducală Ion Mihail și Burașvili Sergiu Nicolae, pe

motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

16