1ra-632/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-632/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-632/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Brânză Victor în numele părților vătămate și părților civile Candu Vladimir, Țurcan
Valerian, Șeremet Mariana, Curnic Alexandra și Darii Alexandru, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 26 august 2015 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui
Guțuțui Alexandr Victor, născut la 20 octombrie
1989, originar din r-nul Ialoveni, domiciliat în r-
nul Ialoveni, s. Văsieni
Scorici Vasili Gheorghi, născut la 28 iunie 1989,
originar din r-nul Orhei, s. Luceafărul,
domiciliat în r-nul Ialoveni, s. Văsieni
Pogor Iurie Nicolai, născut la 27 decembrie
1970, originar din mun. Chișinău, domiciliat în
r-nul Ialoveni, s. Văsieni
Pogor Nicolae Iurie, născut la 22 mai 1992,
originar și domiciliat în r-nul Ialoveni, s. Văsieni
Pogor Radu Vitalie, născut la 16 august 1992,
originar și domiciliat în mun. Chișinău, or.
Codru, str. Potîrnichii 53B
Termenul de examinare a cauzei:
31.03.2014-26.08.2015 (prima instanță)
18.09.2015-19.11.2015 (instanța de apel)
08.02.2016-16.03.2016 (instanța de recurs)
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 26 august 2015, Pogor Iurie, Pogor Nicolae
și Pogor Radu au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b)
Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 unități
convenționale, ceea ce constituie 8000 lei, în privința fiecăruia.
1
Guțuțui Alexandr și Scorici Vasili au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza
art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 1
an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe un termen de probă de 1 an, conform art. 90 Cod penal, în privința fiecăruia.
Pretențiile materiale și morale înaintate de Candu V., Darii A., Țurcan V., Șeremet
M. și Curnic A. către inculpați au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului
despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
Potrivit sentinței s-a stabilit că Pogor Iurie, la data de 08.01.2014, aproximativ la
ora 03:00, aflându-se în incinta barului Î.I. “Iosip Serghei” amplasat în subsolul Primăriei
s. Văsieni, r-nul Ialoveni, împreună cu Pogor N., Pogor R., Guțuțui A. și Scorici V., având
scopul comiterii huliganismului agravat, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând
o vădită lipsă de respect față de societate, fiind în stare de ebrietate alcoolică, s-au apropiat
de cet. Țurcan V., Basarab P., Șeremet M., Curnic A., Darii A., Candu V., Stănilă T. și, fără
careva motive, din intenții huliganice, în prezența altor persoane, au început să-i numească
cu cuvinte necenzurate, după care le-au aplicat ultimilor multiple lovituri cu pumnii și
picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le vătămări corporale.
Prelungindu-și acțiunile sale criminale, Pogor Iurie împreună cu Pogor N., Pogor R.,
Guțuțui A. și Scorici V., cu toate că Țurcan V., Basarab P., Șeremet M., Curnic A., Darii
A., Candu V., Stănilă T. le cereau să înceteze acțiunile sale huliganice și în scop de apărare
au părăsit încăperea localului, ieșind în stradă, au fost urmăriți de primii, care manifestând
o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând ordinea publică, fără careva temei, au
continuat în stradă să le aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale
corpului, cauzându-le vătămări corporale.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 79 din 09.01.2014 la Candu V. s-
au constatat leziuni ce se califică ca vătămare ușoară.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 105 din 09.01.2014 la Țurcan V.
s-au constatat leziuni ce se califică ca vătămare ușoară.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 81 din 09.01.2014 la Șeremet M.
s-au constatat leziuni ce se califică ca vătămare neînsemnată.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 88 din 09.01.2014 la Stănilă T. s-
au constatat leziuni ce se califică ca vătămare ușoară.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 89 din 09.01.2014 la Curnic A. s-
au constatat leziuni ce se califică ca vătămare neînsemnată.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 80 din 09.01.2014 la Darii A. s-
au constatat leziuni ce se califică ca vătămare ușoară.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 207 din 14.01.2014 la Basarab P.
s-au constatat leziuni ce se califică ca vătămare neînsemnată.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Guțuțui Alexandr, care a solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat
de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii imputate, din motivul lipsei în acțiunile sale a
elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.
2
În cererea sa apelantul a invocat că instanța de fond, la examinarea cauzei, s-a bazat
doar pe declarațiile părților vătămate, precum și pe declarațiile părților vătămate Basarab P.
și Bivol R., care nu au fost audiați în cadrul ședinței de judecată și, respectiv, aceste probe
nu au fost examinate în cadrul cercetărilor judecătorești. La faza urmăririi penale părțile
vătămate nu au declarat că Guțuțui Alexandr a participat la săvârșirea faptei, și nici una din
acestea nu a declarat că anume inculpatul le-a lovit.
Suplimentar, apelantul a invocat că cercetarea judecătorească a fost efectuată
unilateral, în favoarea părților vătămate, neluând în considerare că partea vătămată Țurcan
V., care este polițist, a fost cel care a inițiat conflictul, fiind în stare avansată de ebrietate,
precum și faptul că Darii A. este sportiv de performanță.
Apelantul a considerat că prima instanță, la judecarea cauzei, s-a bazat numai pe
presupuneri, nici o probă neconfirmând faptul participării inculpatului la săvârșirea
infracțiunii.
3.1. Împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Brânză Victor în numele părților
vătămate Candu V., Țurcan V., Șeremet M., Curnic A. și Darii A, solicitând casarea acesteia
și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 287 alin.
(3) Cod penal.
Suplimentar, apelantul a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea solidară de la
Pogor I., Pogor N. și Guțuțui A., în beneficiul părților vătămate sus-menționate, a
mijloacelor bănești în mărime totală de 107000 lei, după cum urmează:
- pentru Țurcan V., prejudiciul material în mărime de 10000 lei și cel moral în mărime
de 20000 lei;
- pentru Candu V., prejudiciul material în mărime de 10000 lei și cel moral în mărime
de 15000 lei;
- pentru Darii A., prejudiciul material în mărime de 6000 lei și cel moral în mărime
de 15000 lei;
- pentru Șeremet M., prejudiciul material în mărime de 5000 lei și cel moral în mărime
de 10000 lei;
- pentru Curnic A., prejudiciul material în mărime de 6000 lei și cel moral în mărime
de 10000 lei.
Apelantul a mai solicitat încasarea solidară de la Pogor I., Pogor N. și Guțuțui A., în
beneficiul părților vătămate, a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime totală de
10000 lei.
În motivarea cererii sale apelantul a indicat următoarele:
- prima instanță eronat a indicat că acuzarea nu și-a găsit confirmare și faptele
inculpaților urmează a fi reîncadrate, greșind constatând că leziunile corporale cauzate
părților vătămate nu confirmă faptul că inculpații au folosit obiecte pentru vătămarea
integrității corporale, deoarece concluzia dată nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării
cauzei, fiind combătută prin declarațiile părților vătămate, a martorilor și concluziile din
rapoartele de expertiză medico-legală;
- instanța nu a motivat respingerea probelor care întemeiau acuzarea;
3
- pedeapsa aplicată inculpaților Pogor I. și Pogor N. a fost greșit individualizată,
deoarece prima instanță eronat a reținut că primul nu are antecedente penale, în materialele
cauzei existând probe din care rezultă că acesta a fost anterior condamnat pentru fapte
similare; totodată, prima instanță a neglijat faptul că ambii inculpați au fost organizatori și
autori ai infracțiunii, concomitent fiind instigatori, astfel în privința acestora urma a fi
aplicată o pedeapsă mai aspră în raport cu ceilalți inculpați;
- prima instanță, deși a constatat întemeierea acțiunii civile depuse de părțile
vătămate, nu s-a expus asupra sumelor adjudecate în folosul acestora, încălcând astfel
dreptul la un proces echitabil și la judecarea cauzei într-un termen rezonabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015,
pronunțată integral la 30 decembrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de
inculpatul Guțuțui A. și admis parțial apelul declarat de avocatul Brânză V. în interesele
părților vătămate, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, conform căreia au fost admise parțial pretențiile părților
vătămate privind încasarea prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea de la inculpați a
sumelor bănești în beneficiul părților vătămate, după cum urmează:
- în beneficiul lui Țurcan V., Candu V. și Darii A. – câte 3000 lei pentru fiecare, de
la fiecare inculpat;
- în beneficiul lui Șeremet M., Curnic A. – câte 2000 lei pentru fiecare, de la fiecare
inculpat;
În rest, pretențiile privind încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca nefondate.
Au fost admise în principiu pretențiile privind încasarea prejudiciului material și a
cheltuielilor de judecată, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună
instanța civilă.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, în privința cererii inculpatului
Guțuțui A., a reținut că versiunea acestuia privind neimplicarea sa în conflict nu și-a găsit
confirmare, vinovăția acestuia fiind demonstrată prin declarațiile părților vătămate Basarab
P. și Curnic A., care au indicat că Guțuțui A. l-a lovit pe Stănilă T.
Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță în mod justificat a constatat că
rapoartele de expertiză medico-legală în privința inculpaților Pogor I. (f.d. 173, vol. I),
Pogor N. (f.d. 195, vol. I) și Guțuțui A. (f.d. 241, vol. I), coroborate la leziunile corporale
cauzate părților vătămate, nu confirmă faptul că inculpații intenționat au folosit obiecte
pentru vătămarea integrității corporale, din care considerent semnul calificativ “cu aplicarea
unor obiecte” a fost just exclus din învinuire.
Privitor la apelul avocatului Brânză V. și argumentul referitor la reîncadrarea
neîntemeiată a acțiunilor inculpaților, în același context, instanța de apel a conchis că prima
instanță corect a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal
în cele de la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu a fost demonstrată aplicarea
unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, argumentul dat fiind
respins.
4
În partea încasării prejudiciului moral, instanța de apel a statuat că acesta urmează a
fi încasat aparte, de la fiecare inculpat, în conformitate cu pct. 31 al Hotărârii Plenului Curții
Supreme de Justiție nr. 9 din 09.01.2006 “Cu privire la aplicarea de către instanțele de
judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral”, iar sumele ce
urmează a fi încasate de la fiecare inculpat în parte constituie o satisfacție morală echitabilă
în coraport cu gravitatea suferințelor cauzate fiecărei din părțile vătămate, în interesele
cărora s-a înaintat apel.
În ceea ce ține de încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență
juridică, instanța de apel a considerat că pretențiile în partea dată urmează a fi admise în
principiu, urmând ca asupra acestora să se expună instanța în ordine civilă, deoarece nu au
fost prezentate careva probe care ar justifica pretențiile respective și probele date nu au fost
prezentate părții apărării pentru luare de cunoștință, pregătirea apărării și expunerea asupra
admisibilității lor.
Referitor la argumentul avocatului privind greșita individualizare a pedepsei aplicate
inculpatului Pogor I., instanța de apel a menționat că acesta nu are antecedente penale
deoarece, fiind condamnat anterior în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a achitat amenda
stabilită acestuia în calitate de pedeapsă, astfel antecedentul penal fiind stins.
Instanța de apel a conchis că prima instanță le-a stabilit o pedeapsă echitabilă tuturor
inculpaților, corespunzătoare criteriilor de individualizare a pedepsei, în concordanță cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și persoana celor vinovați, pedeapsa fiind stabilită în limitele
legii, lipsind careva interdicții de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal. În contextul dat,
instanța de apel a concluzionat că nu se atestă vreun motiv de casare a sentinței atacate în
partea stabilirii pedepsei inculpaților.
Hotărârile instanțelor de fond și apel sunt atacate cu recurs ordinar de avocatul
Brânză Victor în numele părților civile și părților vătămate Candu V., Țurcan V., Șeremet
M., Curnic A. și Darii A., depus la 26 ianuarie 2016, solicitând casarea parțială a acestora,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie condamnați în
baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
Ca temeiuri pentru recurs, recurentul indică pct. 6), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, și anume că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite
i s-a dat o încadrare juridică greșită.
În cererea formulată, recurentul invocă aceleași motive ca și în cererea de apel, cu
excepția argumentului referitor la admiterea acțiunii civile, menționând următoarele:
5.1) greșita apreciere a probelor acuzării în raport cu probele apărării;
5.2) încadrarea juridică greșită a faptei;
5.3) individualizarea eronată a pedepsei aplicate inculpaților Pogor I. și Pogor N., și
anume: 1) instanțele de judecată eronat au indicat că nu există circumstanțe agravante în
privința lui Pogor I. și că el nu are antecedente penale, deoarece la materialele cauzei există
probe că Pogor I. a fost anterior condamnat pentru fapte similare de huliganism; 2) instanța
de apel a neglijat aspectul că Pogor I. și Pogor N. au fost organizatori și autori ai infracțiunii
5
și, concomitent, instigatori, în privința acestora urmând a fi stabilită o pedeapsă mai aspră
în raport cu pedeapsa aplicată celorlalți inculpați.
Pe cauză a fost depusă referință de procuror, care se pronunță pentru
inadmisibilitatea recursului declarat, din motiv că solicitarea recurentului de pronunțare a
unei noi hotărâri de condamnare a inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal contravine
prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stabilesc că
instanța de recurs poate rejudeca cauza și pronunța o nouă hotărâre dacă nu se agravează
situația condamnatului.
6.1 Referință este depusă și de inculpatul Guțuțui Alexandr, care se pronunță pentru
inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că nu au fost admise erori ce s-ar încadra în
temeiurile pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură
penală, după cum invocă recurentul.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide
asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit
neîntemeiat.
Cu referire la motivul de la pct. 5.1, instanța de recurs menționează că recurentul
nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor și a concluziilor de vinovăție a
inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest
sens, Colegiul penal reține că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile
prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticile formulate de recurent
nu pot fi considerate ca motive sub aspectul casării hotărârii instanței de apel, ca fiind
ilegală.
Reaprecierea probelor, în modul propus de autorul recursului, nu se încadrează în
prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost
puse la baza sentinței de condamnare, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea
judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
În contextul celor expuse privitor la reaprecierea probelor, cu referire la motivul de
la pct. 5.2, Colegiul penal reține că instanțele de fond și apel corect au constatat faptele
săvârșite de inculpați ca fiind dovedite, concluzionând asupra vinovăției ultimilor, stabilită
și constatată reieșind din totalitatea probelor acumulate pe cauză, care au fost apreciate în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu – din punct de vedere al
coroborării lor.
Just a fost apreciat și faptul că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost dovedită prin probe cercetate și
verificate atât în instanța de fond, cât și cea de apel, și anume prin:
- declarațiile părților vătămate Țurcan V., Darii A., Șeremet M., Candu V., Curnic
A., Vîrlan I., Stănilă T. (date în instanța de fond) și Basarab P., Bivol R. (date în cadrul
urmăririi penale);
6
- declarațiile martorilor Basarab (Sclifos) C., Caraji N., Brînză P. (date în instanța de
fond);
- rapoartele de expertiză medico-legală efectuate în privința părților vătămate.
Suplimentar, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis asupra
corectitudinii recalificării, de către instanța de fond, a acțiunilor inculpaților din norma
juridică de la art. 287 alin. (3) Cod penal la cea de la lit. b) alin. (2) art. 287 Cod penal,
deoarece nu a fost demonstrată aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității
corporale.
Astfel, Colegiul penal apreciază că a fost respinsă în mod argumentat solicitarea
apelantului de recalificare a acțiunilor inculpatului.
Cu referire la motivul de la pct. 5.3.1, Colegiul penal reține că instanța de apel a
dat un răspuns argumentat, deoarece inculpatul, condamnat prin sentința Judecătoriei
Ialoveni din 07.03.2013 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal (f.d. 77, vol. II), a achitat amenda
care i-a fost stabilită.
Astfel, în temeiul prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) Cod penal, se consideră ca
neavînd antecedente penale persoanele condamnate la o pedeapsă mai blândă decât
închisoare, după executarea pedepsei, care la caz este amenda penală, aceasta fiind achitată
și, respectiv, antecedentul penal fiind stins.
Cu referire la motivul de la pct. 5.3.2, Colegiul penal constată că, prin rechizitoriu,
inculpații Pogor I. și Pogor N. au fost învinuiți în săvârșirea faptei incriminate acționând
doar în calitate de autori, această circumstanță fiind constatată de către instanța de fond și
menținută de instanța de apel, astfel argumentul recurentului este neîntemeiat. Totodată,
este de menționat că sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede posibilitatea
aplicării în mod alternativ a următoarelor pedepse: 1) amendă în mărime de la 400 la 1000
unități convenționale; 2) închisoare de până la 5 ani.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul
celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care
o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
Colegiul penal constată că de către instanța de apel a fost adoptată o decizie
argumentată, cu respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luând în
considerație toate circumstanțele concrete ale cauzei, caracterul și gravitatea infracțiunii
comise, motivul și scopul acesteia, personalitatea vinovaților, consecințele survenite în
rezultatul comiterii infracțiunii, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra
corectării condamnaților, cât și din partea altor persoane, precum și de faptul că executarea
pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei.
Față de considerentele expuse supra, Colegiul penal constată că pedeapsa a fost
individualizată corect.
Întrucât invocările recurentului nu sunt motivate, iar temei pentru a interveni în
soluția instanței de apel, în sensul casării deciziei atacate, nu există, Colegiul penal conchide
că recursul înaintat urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
7
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Brânză Victor în numele
părților vătămate și părților civile Candu Vladimir, Țurcan Valerian, Șeremet Mariana,
Curnic Alexandra și Darii Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Guțuțui Alexandr Victor,
Scorici Vasili Gheorghi, Pogor Iurie Nicolai, Pogor Nicolae Iurie și Pogor Radu Vitalie,
deoarece este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 aprilie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Ghenadie Nicolaev
Petru Moraru
8