ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.02.2016

1ra-290/2016 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

HOTĂRÂRE
24.02.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 187 alin. 2 lit. e, f CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
Citează această cauză
1ra-290/2016 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-290/2016

24 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Iftodi Elvira în numele inculpatului Moscal Igor, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Soroca din 29 aprilie 2015 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2015, în cauza penală în privința

lui

Moscal Igor Vasile, născut la 07.01.1976,

originar din s. Arionești, r-nul Dondușeni

și domiciliat în or. Otaci, r-nul Ocnița str.

Prieteniei, 153, ap. 20.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 10.02.2015 - 29.04.2015;

instanța de apel: 28.05.2015 - 30.09.2015;

instanța de recurs: 17.12.2015 - 24.02.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani și 2 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Popa O., a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună

instanța în ordinea procedurii civile.

orei 1745, Moscal Ig. fiind în stare de ebrietate alcoolică, avînd scopul sustragerii

în mod deschis a bunurilor altei persoane, în timp ce Popa O. se deplasa pe str. F.

Budde, 15/3, din or. Soroca, i-a sărit în spate și a doborît-o la pămînt, apoi i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 8 „A" din 20.01.2015, vătămări

corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată, peste 21 de zile, după

care, deschis, i-a smuls din mînă geanta la preț de 500 lei, în care se afla

1

portmoneul în preț de 150 lei, cardul bancar pe care era suma de 20 000 lei, 932

lei în numerar, 222 grivne ucrainene în numerar, echivalentul a 240,12 lei,

telefonul mobil de marca/model „Philips Xenium W732” la preț de 2 500 lei, în

care era instalată cartela SIM cu nr. 0 (68) 265 553 contul căreia era reîncărcat cu

suma de 150 lei, un pieptene la preț de 50 lei, un parfum la preț de 350 lei și

actele (o diplomă și 2 atestate), pe numele mamei sale, Sanduliscaia V., astfel

cauzîndu-i părții vătămate daună în proporții considerabile, în sumă totală de

24 872,12 lei.

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare,

deoarece nu ar fi săvîrșit infracțiunea imputată, invocînd că ar fi confundat-o pe

partea vătămată Popa O. cu soția sa și a lovit-o, după care și-a cerut scuze de la

aceasta, însă în acel moment de ei s-a apropiat soțul victimei Popa A., care fără a

clarifica situația a început să-l bată împreună cu soția, astfel, prin acțiunile lor, ei

au depășit limita legii.

Inculpatul a mai menționat că, pe durata examinării cauzei în instanța de

fond a fost însoțit de un traducător, însă nu a înțeles totul ce i s-a tradus, totodată

toate materialele cauzei i-au fost prezentate în limba moldovenească.

2015, apelul declarat a fost respins, ca nefondat și menținută fără modificări

sentința.

fond examinînd cauza penală în privința lui Moscal Ig. a verificat complet sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate la caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor.

Instanța de apel a conchis că, vina inculpatului a fost pe deplin dovedită

prin declarațiile părții vătămate, martorilor, precum și a inculpatului care a

relatat în instanța de fond că, recunoaște parțial vina, precum că a lovit-o pe

partea vătămată și i-a smuncit din mînă geanta.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate și nefondate argumentele

inculpatului precum că, este vorbitor de limbă rusă și toate ședințele de judecată

au fost desfășurate în limba moldovenească și nu a înțeles totul ce i s-a tradus și

sentința i-a fost înmînată în limba moldovenească, or analizînd procesele-verbale

a ședințelor de judecată din instanța de fond, instanța de apel a conchis că, toate

ședințele au fost petrecute în prezența translatorului, cazul în care translatorul

era antrenat în alt proces, ședințele de judecată se amînau pentru respectarea

dreptului inculpatului la un proces efectiv.

În aceiași ordine, instanța de apel a menționat că, sentința Judecătoriei

Soroca din 29.04.2015 a fost tradusă în limba rusă (f.d.145-146) și anexată la

materialele cauzei, iar conform dovezii de înmînare a copiei de pe aceasta este

2

mențiune că inculpatului Moscal Ig. i-a fost înmînată copia respectivă însă acesta

a refuzat s-o semneze.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de fond, în

conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gradul

prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Moscal

Ig. care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, de gravitatea

infracțiunii comise, precum și faptul că ultimul nu și-a recunoscut vinovăția de

comiterea infracțiuni imputate, nu a recuperat prejudiciu cauzat părții vătămate,

concluzionînd astfel că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar

în condițiile izolării lui de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare în vederea restabilirii echității sociale și prevenirii de săvîrșirea a unei

noi infracțiuni.

Iftodi Elvira, în numele inculpatului Moscal Ig., care, invocînd temeiul prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii .

În motivarea recursului ordinar, autorul invocă argumente similare cu cele

indicate anterior în apelul declarat de inculpat, suplimentar menționînd

următoarele:

- fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal;

- instanțele au dat o apreciere incorectă probelor administrate la dosar;

- reieșind din materialele cauzei, în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii și anume: obiectul juridic principal și

latura subiectivă a infracțiunii menționate;

- inculpatul locuiește în vecinătate cu partea vătămată, acesta venea de la

serviciu și nicidecum nu avea intenția s-o jefuiască pe ultima, fapt dovedit prin

obiectele ridicate de la fața locului și recunoscute ca corpuri delicte (un chipiu,

un container pentru mîncare, o lingură și un pachet cu țigări ”Prezident”);

- inculpatul era în stare de ebrietate și a confundat-o pe victimă cu soția sa

cu care era certat și pe care a vrut s-o pedepsească;

- instanțele inferioare nu au luat în considerație și nu au apreciate critic

declarațiile soțului părții vătămate Popa A. care l-a bătut crunt pe inculpat, fiind

și în relații ostile cu Moscal Ig.;

- instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul nu a

recuperat prejudicial cauzat părții vătămate din simplul motiv că, de fapt,

inculpatul nici nu a sustras nimic de la ea, geanta cu conținutul ei i-a fost

întoarsă;

- inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, drept

consfințit în art. 6 CoEDO, deoarece instanțele nu au dat o apreciere corectă

3

probelor prezentate de apărare ci unilateral au examinat cauza dînd preferință

probelor acuzării, în consecință, ajungînd la soluția incorectă privind

condamnarea inculpatului pentru jaf.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Precum a fost menționat supra, recurentul invocă drept temei pentru

recurs pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de

drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul penal remarcă că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci

cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele infracțiunii.

Așadar, în vederea determinării dacă o asemenea eroare de drept a fost

admisă în cauza dată de către instanța de apel, instanța de recurs, menționează

că, în urma unei analize ample a conținutului deciziei, dar și a probelor verificate

în instanța de apel, se conchide faptul că, prima instanța corect a încadrat juridic

fapta comisă de inculpat, fiind prezente toate elementele componenței de

infracțiune prevăzute la art. 187 alin. (2), lit. e), f) Cod penal.

Sub aspectul situației de ”neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

Din sumarul recursului rezultă că autorul acestuia își exprimă dezacordul

cu aprecierea probelor invocînd că, în acțiunile inculpatului nu ar fi prezente

elementele constitutive ale infracțiunii imputate, deoarece Moscal Ig. a

confundat-o pe Popa O. cu soția sa cu care erau certați și pe care a vrut s-o

pedepsească, respectiv între ei s-a iscat un conflict în care inculpatul nu a avut

intenția aplicării violenței și sustragerii deschisă a genții.

Colegiul penal reiterează, că argumentele invocate de către partea apărării

au fost invocate și în instanța de apel de către inculpat, cărora le-a fost dat o

apreciere justă, fiind argumentate atît în fapt, cît și în drept și descrise la pct. 5 al

prezentei decizii. Astfel din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la

judecarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de

4

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-

a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat

vinovăția inculpatului, în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Mai mult, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat în textul deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu

respectarea normelor de procedură penală, mai mult ca atît, nici partea apărării

nu invocă ilegalitatea obținerii căror-va probe pe parcursul procesului penal.

De asemenea, Colegiul penal atestă că obiectul juridic special al infracțiunii

de jaf are un caracter complex, deoarece la caz obiectul juridic principal îl va

forma relațiile sociale cu privire la posesia bunurilor mobile, iar obiectul

secundar îl va constitui relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a

persoanei (în cazul aplicării violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei).

Obiectul material, la caz îl formează bunurile care au existență materială,

sînt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat,

fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor.

Latura obiectivă a jafului include următoarele semne: 1) fapta prejudiciabilă

care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă

de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile; 4) modul deschis.

Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă, prin vinovăție sub formă

de intenție directă, iar pentru calificarea infracțiunii este obligatoriu stabilirea

scopului principal - a scopului de cupiditate.

Astfel, Colegiul penal atestă că, în speță, inculpatul Moscal Ig. a realizat

atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii de jaf, deoarece faptul că

dînsul, i-a sărit în spate victimei și a doborît-o la pămînt, apoi i-a aplicat multiple

lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului și în mod deschis i-a smuls

geanta din mînă și apoi a încercat să se sustragă de la fața locului, denotă intenția

inculpatului de sustragere în mod deschis a bunului proprietarului, prin

aplicarea violenței nepericuloasă pentru viață sau sănătate cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

Afirmațiile recurentului, precum că inculpatul se întorcea de la serviciu pe

timp de noapte și fiind în stare de ebrietate a confundat-o pe victimă cu soția, cu

care erau certați și pe care a vrut s-o pedepsească, astfel între ei s-a iscat un

conflict în care inculpatul nu a avut intenția aplicării violenței și sustragerii

deschisă a genții, sînt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, or potrivit

declarațiilor părții vătămate Popa O. și martorului Popa A., date atît în cadrul

urmării penale, cît și cadrul cercetării judecătorești, rezultă că inculpatul a aplicat

violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea părții vătămate, aplicîndu-i

5

multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, după care smuncind

geanta din mîna victimei a încercat să se sustragă de la fața locului.

Mai mult ca atît, inculpatul în cadrul ședinței de judecată în instanța de

fond și-a recunoscut parțial vina, menționînd în acest sens că a lovit-o pe partea

vătămată și i-a smuncit din mînă geanta.

Deci, la caz, partea vătămată a fost lipsită, contrar voinței sale, de bunul cei

aparținea, ceia ce și determină scopul de cupiditate.

Vinovăția inculpatului este dovedită și prin următoarele probe anexate la

materialele cauzei: procesul verbal de cercetare la fața locului din 19.01.2015 (f.d. 6-

11); procesul-verbal de examinare a obiectului cu foto-tabelul anexat din 22.01.2015 (f.d.

12-19); procesul-verbal de examinare a obiectului cu foto-tabelul anexat din 23.01.2015

(f.d. 23,24), raportul de constatare medico-legală nr. 28 din 19.01.2015 (f.d. 31); raportul

de expertiză medico-legală nr. 8 ”A” din 20.01.2015 (f.d. 37).

Prin urmare, argumentele avocatului, precum că inculpatul Moscal Ig. nu a

comis infracțiunea pentru care a fost recunoscut vinovat, sînt neîntemeiate și

contravin probelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu

echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe care dovedesc cu

certitudine vinovăția lui în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Instanța de recurs respinge afirmația apărării precum că, instanța de apel

neîntemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul nu a recuperat prejudicial cauzat

părții vătămate deoarece geanta cu conținutul ei i-a fost întoarsă, or potrivit

sentinței acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Popa O. a fost admisă în

principiu, dat fiind faptul că la dosar nu sunt anexate probe care să confirme

mărime prejudiciului cauzat.

Avînd în vedere cele expuse, Colegiul penal, atestă că nu a fost constatată

prezența în speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor contestate.

În această ordine de idei, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel

a judecat cauza în conformitate cu prevederile legale, adoptînd o hotărîre legală

și întemeiată, cu respectarea exigențelor art. 6 CoEDO.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat de avocatul Iftodi E. în numele inculpatului Moscal

Ig., ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iftodi Elvira în

numele inculpatului Moscal Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

6

Apel Bălți din 30 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Moscal Igor

Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral, la 24 martie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-10
0,95
1ra-1126/2016 — art. 186 al. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1126/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Tom
CSJ 2016-05-19
0,95
1ra-481/2016 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-481/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Alergu
CSJ 2016-02-26
0,94
1ra-148/2016 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-148/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie ALERGUŞ Constantin COV
CSJ 2016-02-26
0,94
1ra-288/2016 — art. 186 alin. 2 lit.c, d, 197 alin. 2 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-288/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU
CSJ 2016-03-02
0,94
1ra-300 — art.145 alin.2, 179 alin.2, 155 CP
Dosarul nr.1ra-300/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 februarie 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în pri
Sursă