1ra-428/16 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-428/16 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-428/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinand admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Ieșeanu Nichita și avocatul acestuia Butescu Tudor, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 30 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Ieșeanu Nichita Maxim, născut la 02

iunie 1958, originar și domiciliat în s.

Cărpineni, str. Satul Nou 16, r-nul Hîncești,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.02.2015-30.06.2015;

Instanța de apel: 31.07.2015-15.10.2015;

Instanța de recurs: 15.01.2016-17.02.2016;

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă și dispusă încasarea din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate Sobol Mihail a prejudiciului moral în sumă de 10000

(zece mii) lei.

Prin aceiași sentință s-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 1736 (una mie șapte sute treizeci și șase)

lei.

Nichita la 28 ianuarie 2014, aproximativ la ora 19.00, conducînd autoturismul de

model „UAZ 24" cu n/î CU AS 922, fiind în stare de ebrietate, conform rezultatelor

analizei probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, concentrația de alcool în

1

sînge constituia 1,94 g/l, fapt ce se consideră stare de ebrietate cu grad avansat,

deținînd permis de conducere valabil pentru categoria mijlocului de transport pe

care-l ghida, se deplasa pe timp de noapte pe str. Gemenilor din s. Cărpineni, r-nul

Hîncești. În timpul deplasării, n-a ținut permanent seama de împrejurări, n-a apreciat

corect situația reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul respectiv prin

care a încălcat cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, și manifestînd

neglijența criminală în circumstanțele expuse mai sus, nu a reacționat adecvat și ca

rezultat a comis tamponarea saniei cu tracțiune animală care se deplasa pe marginea

carosabilului, din sens opus, în partea dreaptă relativ sensului de deplasare al

automobilului de model „UAZ 24" cu n/î CU AS 922. În rezultatul impactului, părții

vătămate Mihail Sobol, i-au fost cauzate, conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr.66 „D" din 07.03.2014, traumă închisă a abdomenului, lezarea

traumatică a splinei, ce se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru

viață.

Alexandru în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

adoptarea unei decizii de achitare, iar acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea apelului a invocat că, Ieșeanu Nichita nu se face culpabil de

încălcarea cărorva reguli de securitate a circulației, or invocarea pct. 10, 45 al RCR

în afară de viteză nu conține absolut careva reguli, iar în cadrul cercetării

judecătorește a fost demonstrat că inculpatul nu a depășit viteza de circulație.

Încălcarea regulilor de circulație au făcut-o Sobol Mihail, urcîndu-se într-un mijloc

de transport ce nu corespunde RCR și Stratu Andrei, care conducea în stare de

ebrietate mijlocul de transport, nu purta vestă specială, mijlocul de transport nu era

înregistrat și nu conținea semnale luminiscente, faptele date fiind confirmate prin

declarațiile martorului Buză Grigore care a declarat: „Nichita s-a oprit pe loc, calul a

pălit cu șoldul mașina, iar căruțașul stătea lîngă sanie.(...) S-a lovit în partea stîngă a

automobilului”.

Conform prevederilor RCR pct. 110. 1), pentru a fi admis în traficul rutier,

vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit și să poarte

numărul de înregistrare, să fie semnalizat în față cu catadioptri de culoare albă, pe

lateral - de culoare portocalie, în spate - de culoare roșie, de formă triunghiulară;

2) Vehiculul în cauză trebuie să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roții

la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivități, pentru

imobilizarea acestuia;

3) Conducătorul vehiculului cu tracțiune animală, în timpul deplasării, trebuie

să se afle în vehicul, menținînd în permanență controlul asupra animalelor, iar dacă

din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de

frîu;

2

4) Conducătorului de vehicul cu tracțiune animală îi este interzis: a) să circule

fără aplicarea numărului de înregistrare pe vehicul;

Conform declarațiilor martorului Buză Grigore înainte de impactul

automobilului UAZ cu sania, Ieșeanu Nichita a oprit definitiv automobilul, iar sania

s-a lovit de automobil, mai mult ca atît Stratu A. a sărit din căruță și încerca să

oprească caii.

Conform declarațiilor martorilor Mandîș Ion, Colța Andrei, Buză Grigore,

polițistului Macaru Nicolaie, rezultă că pe parcursul zilei de 28.01.2015 Ieșeanu

Nichita nu a servit alcool și nu a fost observat ca acesta să fie în stare de ebrietate, ci

anume după ce lui Ieșeanu Nichita i-a fost permis să meargă acasă unde s-a întîlnit

cu doi vecini acesta a servit vin. Orice dubiu urmează a fi interpretat în beneficiul

inculpatului, sub acest aspect vin faptele confirmative prin declarațiile martorilor că

Ieșeanu Nichita a stopat înainte de accident. Anume Stratu Andrei n-a oprit și s-a

lovit cu sania în el, cît și a faptului că Ieșeanu Nichita nu a consumat. Pretinsele

afirmații ale primei instanțe contrare celor redate anterior poartă ele însăși un

caracter dubios și care nu se bazează pe careva norme legale. Or, în nici o normă

legală în vigoare nu a fost găsit faptul că dacă persoanele sunt cunoscute între ele

sau sunt vecini aceștia nu pot fi audiați ca martori, iar dacă au fost audiați

declarațiile acestora nu sunt luate în considerație. Acesta reprezentînd un absurd

total și o practică de încurajare a părții acuzării, care la orice probă de acest gen

invocă asemenea incorectitudini.

Din cele enunțate rezultă că, Ieșeanu Nichita s-a conformat prevederilor

legale, și anume n-a consumat alcool după producerea accidentului și pînă la sosirea

poliției, iar la sosirea poliției aceștia nu au găsit careva motive de suspiciune de a

petrece testarea alcoolscopică, or Ieșeanu Nichita nu dădea semene de a fi în stare de

ebrietate.

Ținînd cont că Ieșeanu Nichita se face nevinovat de producerea accidentului,

urmînd a fi achitat, și a faptului că partea vătămată n-a înaintat conform prevederilor

legislației penale acțiunea civilă în scris, aceasta urmează a fi respinsă.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel și inculpatul cu avocatul Butescu

Tudor, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, emiterea unei noi

decizii prin care să fie numită o pedeapsă nelegată cu privațiunea de libertate.

În argumentarea apelului s-a invocat că, instanța incorect a dedus că Ieșeanu

Nichita era în stare de ebrietate în timpul cînd conducea automobilul pînă la

producerea accidentului rutier, fapt neconfirmat, cu atît mai mult că căruțașul Stratu

Andrei și partea vătămată Sobol Mihail, care singuri erau în stare de ebrietate, au

recunoscut acest fapt.

Nu sunt clare împrejurările care au adus la lezarea traumatică a splinei,

deoarece splina putea să provoace dureri de la consumarea băuturilor spirtoase, care

3

au și adus la rezultatul parvenit, dar poate să fie și o „afacere" din partea

cunoștințelor lui A. Stratu și M. Sobol, ca medicii să prezinte anchetei probe false.

Pentru a opera partea abdominală a omului la splină, așa operații nu se

efectuează în spitalele din sate, dar într-un spital larg specializat cu o sală de

operație performantă.

octombrie 2015 au fost respinse apelurile declarate ca nefondate, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța

de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și

just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului în baza art. 264 alin.

(4) Cod penal.

Cu toate că, Ieșeanu Nichita în cadrul examinării cauzei la Curtea de Apel a

recunoscut parțial vina în comiterea infracțiunii încriminate, vinovăția lui se

dovedește și prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale, care au fost

recercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, și anume: declarațiile

părții vătămate, a martorilor Pleșca Liuba, Macaru Nicolae, Stratu Andrei, Buză

Grigore, Zavtur Nicolae, Colța Andrei, Mandiș Ion, precum și materialele cauzei,

cum ar fi:

- informația 903 din 28.01.2014 potrivit căreia în urma accidentului

rutier Sobol Mihail a primit o traumă a abdomenului și ruptură a splinei (f.d.33);

- procesul- verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier cu

fototabelul anexat și schema accidentului din 28.01.2014 (f.d.38-42);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului cu fototabelul anexat și

schema accidentului rutier din 03.06.2014 (f.d.43-45);

- procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier cu fototabelul

anexat din 29.01.2014 (f.d.46-49);

- procesul-verbal de examinare a obiectului cu fototabelul anexat din

14.09.2014 (f.d.71-72);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 66 „D" din 07.03.2014,

expertul concluzionînd, că la Sobol Mihail au fost depistate leziuni corporale,

traumă închisă a abdomenului, lezarea traumatică a splinei (clinic exterpată), care

prezenta pericol pentru viața părții vătămate, fiind calificat ca vătămare corporală

gravă (f.d.79-80):

- raportul de expertiză judiciară auto-tehnică nr.1971 din 25 noiembrie

2014, expertul concluzionînd că, în momentul coleziunii cu sania, partea stîngă a

mijlocului de transport de model „UAZ 3303" a intrat în contact cu barele (stîlpii)

metalici din partea stîngă a saniei cu tracțiune animal (f.d.91- 97);

4

- rezultatul nr.1489 al testului „Drager" din 29.01.2014, la Ieșeanu

Nichita a fost constatat concentrația de alcool în aerul expirat de 0,68 mg/l (f.d.100);

- rezultatul analizei nr.36 din 29.01.2014, conform căruia concentrația de

alcool în sînge la Ieșeanu Nichita constituia 1,94 g/l (f.d.101);

- procesul-verbal nr.535 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și natura ei din 29.01.2014, a fost

concluzionat starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d.102).

Argumentele inculpatului prin care pledează nevinovat nu și-au găsit

confirmare atît în instanța de fond cît și în instanța de apel, cu atît mai mult că în

instanța de apel, inculpatul și-a recunoscut parțial vina.

Colegiul a considerat că pedeapsa numită lui Ieșeanu Nichita este una legală,

în limitele legii și corespunde personalității inculpatului, iar la aplicarea ei instanța

de fond a ținut cont de multiple date privind personalitatea acestuia, de

circumstanțele care agravează și atenuează pedeapsa.

Tudor au declarat recurs ordinar, solicitînd casarea acestora, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că:

- instanțele de judecată nu au dat o apreciere corectă probelor acumulate

în dosar;

- instanța de apel a respins nemotivat demersurile și cererile prin care s-a

solicitat de către avocații inculpatului de a fi audiați alți martori, însă despre acest

fapt în decizie nu este menționat;

- instanțele de fond erau în drept să ajungă la concluzia că corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea dînsului de societate, cu aplicarea

unei pedepse cu suspendarea condiționată a pedepsei.

5.1. Ulterior, la 15.12.2016, recurenții au înaintat cerere de concretizare a

cerințelor din recursul ordinar, în care au invocat faptul că își retrag solicitarea

privind remiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel, deoarece inculpatul

își recunoaște vina, ceea ce constituie o circumstanță atenuantă, a restituit paguba

materială părții vătămate, iar pedeapsa aplicată este prea aspră și circumstanțele

descrise permit instanței de judecată să stabilească pedeapsă cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

5

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

În speță, Colegiul penal precizează că recurenții în recursul declarat nu invocă

careva temei prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă din conținutul

acestuia rezultă că recurenții critică pedeapsa aplicată de către instanța de fond și

ulterior menținută de instanța de apel, eroare care de fapt este prevăzută la pct. 10)

alin. (1) Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă

de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul consideră, că temeiul semnalat nu este incident în prezenta cauză, iar

instanța de apel menținînd soluția instanței de fond just și-a motivat decizia

adoptată, deoarece vina inculpatului a fost demonstrată prin cumulul de probe

administrate la materialele cauzei și care confirmă săvîrșirea de către Ieșeanu

Nichita a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

În această ordine de idei instanța de recurs precizează, că la aplicarea

pedepsei în privința inculpatului s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75

Cod penal.

Reieșind din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două

6

criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale

săvîrșite.

Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei recunoscută vinovată de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale

a Codului penal.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

În conformitate cu art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau

să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

În speță, Colegiul penal constată că instanța de apel în raport cu fapta comisă

și cu cumulul de circumstanțe, corect a menținut sentința în privința lui Ieșeanu

Nichita, deoarece cumulul probelor adminístrate pe caz prin coroborarea lor

reciprocă, denotă cert comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (4) Cod penal, cu cauzarea leziunilor corporale grave părții vătămate Sobol

Mihail.

Totodată, instanța de recurs precizează că este neîntemeiat argumentul

precum că inculpatul a restituit prejudiciul material părții vătămate și care în

înțelesul său crede că ar duce la ameliorarea situației, deoarece nu este confirmat

prin careva act și acesta nu este motiv de modificare a pedepsei aplicate de către

instanța de fond, iar faptul că în recursul declarat recurenții invocă că inculpatul își

recunoaște vina și se căiește de cele comise, nu reprezintă temei de suspendare

condiționată a pedeapsei aplicate, cu atît mai mult că prin apelul declarat de

avocatul Macar Alexandru în numele inculpatului s-a solicitat emiterea unei hotărîri

de achitare.

Astfel, circumstanțele expuse corect au dus la emiterea unei decizii de

menținere a soluției instanței de fond de condamnare, iar corectarea inculpatului se

consideră posibilă cu aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani.

Prin urmare, instanța de recurs precizează că argumentele expuse de recurenți

întru casarea deciziei recurate sunt declarative și neîntemeiate, invocate în scopul

7

evitării executării pedepsei aplicate, or instanța de apel examinînd minuțios cauza a

apreciat toate probele din dosar, examinîndu-le în ansamblu și detaliat, iar alte

probleme de drept care ar afecta hotărîrea în cauză nu au fost invocate și nici nu se

conțin în materialele dosarului.

Din acest punct de vedere se conchide că temeiurile pentru recursul ordinar

declarat de recurenți nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și nu persistă

temeiuri de casare a soluției adoptate, din care considerente se impune

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ieșeanu Nichita și

avocatul acestuia Butescu Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 octombrie 2015, în cauză penală în privința lui Ieșeanu

Nichita, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 16 martie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8