1ra-127/2016 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-127/2016 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-127/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

16 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Petru Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

inculpatul Craev Oleg și avocatul acestuia Pisarenco Constantin, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26 martie 2015

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2015, în

cauza penală în privința lui

Craev Oleg Anatolie,

născut la 06 ianuarie 1974, originar și domiciliat pînă

la reținere mun. Chișinău, str. Bariera Orhei, nr. 5/9, ap.1;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 13 mai 2014 - pînă la 26 martie 2015 (instanța de

fond);

apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Craev Oleg a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

la 18 iulie 2013, aproximativ la 1630, aflîndu-se la intersecția străzilor Ismail și

București din mun. Chișinău, pe ascuns a sustras de la Botnari Săndel telefonul

mobil de model ”Huawei 201”, cauzîndu-i un prejudiciu material considerabil

în sumă de 2400 lei.

1

Constantin în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, și

pronunțarea unei hotărîri de achitare, argumentînd că sentința a fost bazată în

totalitate doar pe declarațiile martorului Coțofană S., care a procurat de la

inculpat telefonul, fără a ține cont de faptul că acesta nu a fost prezent la

momentul cînd partea vătămată i-a transmis telefonul mobil inculpatului în

contul unei datorii. Instanța contrar prevederilor art. 101 alin. (4) CPP a pus la

baza sentinței declarațiile părții vătămate, care nu a fost audiat în cadrul

cercetării judecătorești.

2015, apelul declarat a fost respins ca fiind nefondat.

cercetat sub toate aspectele probele administrate, corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, iar în baza unei analize ample a

probelor examinate a dat o apreciere justă, corect încadrînd acțiunile

inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La fel, instanța de apel a menționat că deși Craev O. nu a recunoscut vina

în cadrul cercetării judecătorești, susținerile acestuia nu au suport probator, iar

simpla afirmație a unei stări de fapt fără coroborarea cu alte mijloace de probă,

nu poate fi acceptată ca adevăr, modalitatea de apărare utilizată de inculpat,

negarea vinovăției, nu poate influența convingerea bazată pe probe

incontestabile.

Totodată, instanța a reținut declarațiile lui Craev O. date în calitate de

bănuit și învinuit, conform cărora acesta a recunoscut că, la momentul cînd

partea vătămată, care era în stare de ebrietate a adormit, el a hotărît să-i ia

telefonul, deoarece mama pătimitului îi datora bani și cînd Botnari S. l-a

întrebat unde este telefonul i-a răspuns că nu cunoaște.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, Colegiul a menționat că la

numirea acesteia instanța de fond s-a condus de prevederile legii, individualizînd

strict pedeapsa, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei.

declarat recursuri ordinare inculpatul și avocatul acestuia Pisarenco C. care au

solicitat:

2

 inculpatul, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, argumentînd că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate,

iar telefonul mobil i l-a transmis partea vătămată benevol în contul unei

datorii, fapt care poate fi confirmat de martorul Fortuna G.;

 avocatul Pisarenco C. în numele inculpatului, care invocînd temeiurile de

drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărîrilor contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:

- la baza hotărîrilor de condamnare au fost puse declarațiile părții

vătămate date în cadrul urmăririi penale, însă apărarea nu a avut acces la

această probă a acuzării, or partea vătămată atît în cadrul ședinței instanței de

fond cît și cea de apel nu s-a prezentat, prin ce a fost încălcat principiul

egalității armelor și principiul contradicționalității;

- în speță acuzarea a prezentat ca probă ce confirmă învinuirea doar

declarațiile martorului Coțofană S., care însă nu a fost prezent în momentul

transmiterii telefonului mobil și nu cunoaște circumstanțele faptei;

- instanțele nu au ținut cont de faptul că la urmărirea penală inculpatul a

dat declarații sub presiunea colaboratorilor de poliție;

- la examinarea cauzei nu s-a ținut cont de prevederile art. 6&1 CEDO,

care stipulează că orice acuzat are dreptul să solicite audierea martorilor

acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții

ca și martorii acuzării;

- pronunțînd hotărîrile contestate, instanțele ierarhic inferioare nu au

înlăturat toate dubiile privind vinovăția inculpatului, nefiind combătută

versiunea privind transmiterea de către pătimit a telefonului în contul unei

datorii.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

ordinare declarate de inculpat și avocatul acestuia, solicitînd respingerea

acestora pe motiv că recurenții contrar prevederilor art. 430 Cod de procedură

penală, nu au invocat în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauză și care este eroarea de drept comisă de instanță ce ar duce la

3

casarea hotărîrii contestate.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a

fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor

art. 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărîrilor atacate pe baza

materialelor cauzei și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Apelul este o cale de atac sub aspectul de fapt și de drept, întrucît odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atît în fapt, cît și în drept numai la persoana care l-a declarat, la

calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de

către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărîrii primei instanțe.

Potrivit explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la

pct.14 al Hotărîrii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare, în sensul cerințelor art.414

Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația,

contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante

și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au

fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

4

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au

fost corect aplicate.

În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la

ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul penal enunță că judecînd apelul, instanța de apel nu a respectat

întocmai aceste prevederi procesuale obligatorii.

Potrivit cererii de apel declarate de avocatul Pisarenco C. în numele

inculpatului (f.d.145-146), criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței, s-a

invocat următoarele

”- sentința a fost bazată doar pe declarațiile martorului Coțofană S., realizator

de telefoane mobile, care nu a fost prezent în momentul cînd partea vătămată i-a

transmis telefonul mobil inculpatului;

- instanța contrar prevederilor art. 101 alin. (4) CPP a pus la baza sentinței

declarațiile părții vătămate, care nu a fost audiat în cadrul cercetării judecătorești.”

Lecturînd decizia contestată Colegiul penal constată că, deși instanța de

apel a indicat în textul acesteia argumentele invocate de apărare, însă nu s-a

pronunțat asupra acestora, sau s-a pronunțat arbitrar, fără argumentarea

cuvenită.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că motivarea deciziei

Curții de Apel (f.d.166), unde se invocă că ”apreciind cumulul de probe acumulate

de acuzare, în raport cu argumentele părții apărării Colegiul conchide că vina lui

Craev Oleg este demonstrată pe deplin prin declarațiile părții vătămate, martorilor și

restul materialelor cauzei (...)” este insuficientă, nefiind aduse careva argumente

plauzibile în susținerea acestei concluzii, or inculpatul și avocatul acestuia în

apelul declarat au menționat că partea vătămată nu a fost audiată în cadrul

cercetării judecătorești, iar la urmărirea penală nu a fost efectuată confruntarea

între acesta și inculpat, astfel că apărarea a nu a avut acces la proba dată,

precum și faptul că prin declarațiile martorului Coțofană nu se confirmă că

Craev O. a sustras telefonul.

5

La acest capitol, Colegiul penal ține să menționeze și faptul că în ședința

instanței de apel, inculpatul și apărătorul acestuia și-au exprimat dezacordul

privind posibilitatea examinării cauzei în lipsa părții vătămate, iar instanța nu

a ținut cont de opinia acestora și fără a întreprinde careva măsuri în vederea

asigurării prezenței lui Botnari S. în ședința de judecată, a examinat cauza

într-o singură ședință.

Tot aici, instanța de recurs atestă, că inculpatul în cadrul cercetării

judecătorești nu a recunoscut vina și a declarat că partea vătămată benevol i-a

transmis telefonul mobil în contul unei datorii, fapt care poate fi confirmat de

martorul Fortună Gabriel.

Ulterior, avocatul Pisarenco C. a înaintat un demers prin care a solicitat

audierea martorului nominalizat (f.d.134), demers care neîntemeiat și absolut

nefondat a fost respins de instanța de fond.

În acest context Colegiul atestă că, în conformitate cu prevederile art. 66

alin.(2) pct.18) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul să înainteze

cereri și demersuri, iar conform art.364 Cod de procedură penală, părțile pot

prezenta și cere administrarea probelor și în cursul cercetării judecătorești.

Conform art.315 Cod de procedură penală, procurorul, partea vătămată,

apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței de

judecată în ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea

acestora și formularea cererilor și demersurilor.

Prin urmare, Colegiul conchide că prin neadmiterea demersului părții

apărării privind audierea matorului Fortună Gabriel, a fost încălcat principiul

contradictorialității și egalității armelor în proces, - inculpatul și avocatul ca

părți în proces, fiind lipsite de posibilitatea de a se apăra prin declarațiile

martorului, care în viziunea lor au o importanță decisivă pentru justa

soluționare a cauzei penale.

Concomitent, Colegiul specifică că instanța de apel fiind sesizată prin apel

de către apărare, urma să analizeze, să aprecieze și să verifice fiecare probă

aparte, să dezvăluie fiecare concluzie de acceptare sau respingere a probei, fapt

ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale. Astfel că, în cadrul examinării

6

apelului declarat Curtea de Apel nu a combătut versiunea inculpatului privind

transmiterea benevolă de către partea vătămată a telefonului mobil în contul

unei datorii și nu a clarificat în ce circumstanțe și împrejurări telefonul de

model ”Huawei 201” a ajuns la Craev Oleg.

În cazul dat, instanța de apel urma să se pronunțe asupra fiecărui

argument menționat în cererea de apel, în baza evaluării proprii, juste, a

probelor administrate în cursul urmăririi penale, a celor readministrate în

condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării

judecătorești și a celor administrate, cu respectarea dreptului la apărare al

părților, în această fază procesuală.

Astfel, decizia instanței de apel suferă de insuficiență în partea motivării

soluției.

Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța

de apel la judecarea cauzei nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.

art.414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, ceea ce

echivalează cu erori judiciare, ce s-au soldat cu o hotărîre neîntemeiată și

nemotivată. Erorile judiciare menționate nu pot fi corectate de instanța de

recurs, deoarece țin de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța

de apel.

În asemenea condiții, Colegiul penal, constatînd temeiul prevăzut de art.

427 alin.(1) pct. (6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, consideră că decizia

contestată urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 315

Cod de procedură penală, principiul egalității armelor în proces și apreciind

toate probele în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală va da răspunsuri motivate și clare la cele invocate de avocat în apel,

pronunțîndu-se asupra fiecărei probe prin aprecierea lor la justa valoare, astfel

instanța de apel, respectînd normele procesual-penale nominalizate, va adopta

7

o hotărîre legală și întemeiată în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Craev Oleg și

avocatul acestuia Pisarenco Constantin, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2015, în cauza penală în privința lui

Craev Oleg Anatolie și dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 10 martie

2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

8