1ra-380/2016 — art. 251 CP

Dosarul 1ra-380/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

03 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Ion

Gherțescu în numele inculpatului Raileanu Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

RAILEANU Alexandru Pavel, născut la 30

august 1980, originar și domiciliat din r-nul Anenii Noi,

sat. Chetrosu.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.06.2015 -15.07.2015;

Instanța de apel: 10.08.2015- 08.10.2015;

Instanța de recurs: 11.01.2016 – 03.02.2016.

C O N S T A T Ă :

vinovat și condamnat în baza art. 251 Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 750 unități convenționale, adică echivalentul a 15 000 lei, fără privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

între BC „Moldova-Agroindbank” S.A. filiala or. Ștefan Vodă și Raileanu Al., a fost

încheiat contractul de gaj nr. SI 1158/1, prin care ultimul a beneficiat de un credit în sumă

de 180000 lei, gajând băncii mijloacele de transport: camionul de model „Mercedes 208D”,

cu numărul de înmatriculare SVAM 486 și camionul de model „Mercedes 1733L”, cu

numărul de înmatriculare SVAM 485.

La 14 noiembrie 2011, tot între BC „Moldova-Agroindbank” S.A. filiala or. Ștefan

Vodă și Raileanu Al., a fost încheiat contractul de gaj nr. SI 1401/1, prin care ultimul a

beneficiat de un credit în sumă de 150000 lei, gajînd băncii mijlocul de transport camionul

de model „Mercedes 1840”, cu numărul de înmatriculare SVAM 988.

Ulterior, din motiv că Raileanu Al. nu a executat condițiile contractelor sus-

menționate, în baza titlului executoriu nr. 2e-36/14 eliberat de Judecătoria Ștefan Vodă la 11

1

martie 2014 a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Î.I. „Raileanu Alexandru” și

Raileanu Al., în beneficiul BC „Moldova-Agroindbank” S.A., datoria în sumă de 171000,98

lei și cheltuielile de judecată în sumă totală de 5251,62 lei, de către BC „Moldova-

Agroindbank” S.A., a fost înaintat în adresa executorului judecătoresc, preavizul de

exercitare a dreptului la gaj și anume asupra automobilelor debitorului sus-menționat.

La cerințele executorului judecătoresc Iu. Danu, de a prezenta bunurile gajate,

Raileanu Al. a refuzat să le prezinte și le tăinuiește într-un loc necunoscut, deși, conform

punctului 2,4 lit. f) din contractele sus menționate, acesta își asumă obligația să-i ofere

creditorului posibilitatea de a efectua controale ale integrității și utilizării corecte a bunurilor

gajate.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța de

fond a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, adică tăinuirea bunurilor gajate săvîrșită de o

persoană, care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor.

de procedură penală, a fost atacată cu apel de către avocatul Gherțescu I. în numele

inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei în partea stabilirii

pedepsei conform căreia Raileanu Al. să fie liberat de răspundere penală, cu tragerea lui la

răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal, deoarece acesta a recunoscut integral

vina, s-a căit de cele comise, a stabilit deja un grafic de achitare cu creditorii. Totodată, a

specificat că instanța de fond a stabilit eronat că Raileanu Al. nu a restituit nici un

prejudiciu, deoarece nici o acțiune civilă nu a fost înaintată, iar instanța de fond urma să țină

cont de toate circumstanțele cauzei și să aplice prevederile art. 55 Cod penal față de

Raileanu Al.

apelul declarat de avocatul Gherțescu I. în numele inculpatului a fost respins, ca fiind depus

peste termen, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

apelului, a menționat că la 15 iulie 2015 a fost pronunțată sentința Judecătoriei Slobozia.

Din materialele dosarului rezultă că în ședința de judecată a fost prezent inculpatul

Raileanu Al., o copie a sentinței fiindu-i înmânată acestuia sub semnătură la data de

15.07.2015, fapt confirmat prin dovada de primire a sentinței anexată la fila dosarului 102.

Avocatul Gherțescu I. a declarat apel împotriva sentinței la data de 03 august 2015.

Prin urmare, instanța de apel a respins afirmațiile avocatului precum că apelul a fost

declarat în termen, la data de 28.07.2015, deoarece pe plicul parvenit de la oficiul poștal este

aplicată ștampila care indică cert data de 03.08.2015.

Or, s-a menționat că în baza prevederilor legii procesual-penale termenul de apel este

de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult, în ședința Curții de Apel s-a constatat cu certitudine că Raileanu Al. a fost

prezent la examinarea cauzei penale intentată împotriva sa în ședința instanței de fond, a

cunoscut despre soluția instanței, a fost prezent la pronunțarea sentinței, a primit o copie a

2

sentinței în aceeași zi în care a fost pronunțată sentința Judecătoriei Slobozia, adică la

15.07.2015.

În consecință, instanța de apel a specificat că, în cazul dezacordului cu sentința

nominalizată, inculpatul Raileanu Al. sau avocatul său, Gherțescu I., urma să înainteze

cererea de apel în termenul legal de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Cu

toate acestea, avocatul Gherțescu I. a depus apelul în interesele inculpatului la data de

03.08.2015, în timp ce data-limită până la care putea fi înaintat apelul împotriva sentinței a

fost 30.08.2015.

numele lui Raileanu Al. a declarat recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței

de apel, din motiv că aceasta ilegal și neîntemeiat i-a respins cererea de apel, ca fiind depusă

peste termen.

În opinia recurentului, faptul că cererea de apel a fost respinsă, ca fiind depusă peste

termen contravine materialelor cauzei, or avocatul nu a primit sentința motivată, iar

argumentul invocat privind admiterea apelului ca fiind depus în termen nici nu a fost

apreciat de instanța de judecată.

Totodată, recurentul specifică că, din considerentul că la data depunerii cererii de apel

nu a fost posibil de făcut cunoștință cu materialele cauzei, își rezervă dreptul de a depune

cererea de recurs motivată până la data de 15.12.2015.

procurorul, în referința depusă privind opinia sa asupra recursului declarat de către

apărătorul inculpatului, menționează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind

vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, pentru următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor specificate de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din textul recursului declarat, se constată că recurentul invocă temeiurile de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și critică soluția instanței de

apel, din motiv că eronat a fost respins apelul său, ca depus peste termen, ceea ce nu

corespunde circumstanțelor cauzei.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide

că acestea sunt vădit nefondate, iar decizia instanței de apel este legală și întemeiată, în

partea ce ține de respingerea apelului declarat de avocatul Gherțescu I. în numele

inculpatului Raileanu Al., ca fiind depus peste termen, or în motivarea soluției adoptate s-a

specificat că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel,

3

judecînd cauza în ordine de apel, este în drept să respingă apelul, menținând hotărîrea

atacată, dacă acesta a fost depus peste termen.

Conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală și pct. 6.1. al Hotărîrii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judiciară despre

judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările și completările ulterioare,

termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu

dispune altfel.

În același context, instanța de recurs amintește că, potrivit art. 231 alin. (3) Cod de

procedură penală, raportate la explicațiile pct. 6.5 din Hotărîrea Plenului sus-numită, la

calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea

prelungirii termenului pînă la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfârșească într-

o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe

să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Or, la calcularea termenului de apel determinant este constatarea momentului de la

care începe să curgă acesta. Termenul începe să curgă pentru părțile care au fost prezente la

pronunțarea hotărârii, din ziua următoare în care aceasta a fost pronunțată.

În cauza deferită judecății se constată că apelul declarat de avocatul Gherțescu I. în

numele inculpatului Raileanu Al., a fost depus la data de 03 august 2015, prin intermediul

oficiului poștal, ceea ce se confirmă prin ștampila aplicată de instituția dată pe plic, ci nu la

data de 28 iulie 2015, după cum afirmă avocatul.

În susținerea acestei statuări, instanța de recurs face referire la stipulările din art. 232

alin. (1) Cod de procedură penală, unde legislatorul a indicat expres că actul depus în cadrul

termenului prevăzut de lege la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca

făcut în termen, iar recipisa oficiului poștal despre actul primit pe actul depus, servesc drept

dovadă a datei depunerii acestuia. În cazul scrisorilor simple ștampila aplicată pe plicul

expediat are valoare de dovadă a datei certe de depunere a actului. Dacă data de plecare a

cererii expediate prin poștă aplicată prin ștampilă este ziua în care se împlinește termenul, se

consideră că actul este făcut în termen.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că instanța de apel corect a statuat că termenul

de declarare a apelului de 15 zile, a expirat pentru inculpat la data de 31 iulie 2015, iar

declarând apel la 03 august 2015 (f.d.103), avocatul a omis termenul legal de depunere a

acestuia, întrucît sentința Judecătoriei Slobozia din 15 iulie 2015, a fost pronunțată integral

în cadrul ședinței de judecată din aceeași zi, la care au fost prezenți inculpatul și avocatul

acestuia. (f.d. 94-95)

Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege.

Termenul respectiv este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după

expirarea termenului, acesta urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția cînd

întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, însă, la caz, această din urmă premiză nu

s-a confirmat.

Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune

4

pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității raporturilor

juridice ce se conțin în hotărîrea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea contra Moldovei,

unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care reprezintă unul din elementele

noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune că fiecare parte beneficiară de o

posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în condițiile, că nu ar pune-o într-un

dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.” Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor

referitoare la termenele limită este de natură să aducă atingere principiului egalității armelor

în cazul în care părțile nu beneficiază de aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în

fața instanței.

Totodată, instanța de recurs consideră oportun de a remarca că, în situația în care

apelul este respins, ca tardiv, instanța de apel nu examinează legalitatea și temeinicia

apelului, adică nu verifică în fapt și în drept hotărîrea atacată, ceea ce înseamnă că, la

respingerea apelului ca depus peste termen nu are loc un control asupra fondului cauzei, iar

sentința rămîne definitivă de la data expirării termenului de apel.

Din atare considerente, instanța de recurs, făcînd trimitere și la art. 420 Cod de

procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi folosită

împotriva hotărîrilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu recurs

sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, va dispune inadmisibilitatea

recursului declarat de avocatul Gherțescu I. în numele inculpatului Raileanu Al., ca fiind

vădit neîntemeiat.

art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ion Gherțescu în numele

inculpatului Raileanu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Raileanu Alexandru Pavel,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 martie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

5