1ra-241/16 — art.187 alin.2 lit.b, e, f CP

1ra-241/16 — art.187 alin.2 lit.b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-241/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 februarie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Bălți din 26 mai 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 30 septembrie 2015, declarat de către avocatul Darii Vladimir în numele

inculpatului

Secară Ruslan Igor, născut la 24 aprilie

1992, originar și domiciliat în s.Mărăndeni,

r-nul Fălești.

Termenul examinării cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la Secară Ruslan în

beneficiul părții vătămate Stratan Ion și reprezentantul acestuia Stratan Viorica, a

prejudiciului material în sumă de 2600 lei și a prejudiciului moral în mărime de 2000

lei.

14.50, prin înțelegere prealabilă cu altă persoană, aflîndu-se în mun.Bălți, str.Păcii, în

apropiere de liceul „L.Blaga” din str.Pușkin 69, mun.Bălți, avînd scopul sustragerii

bunurilor minorului Stratan Ion, a.n.03.02.1999, aplicînd violență nepericuloasă pentru

viața acestuia sub formă de loviturii cu palma peste față și însoțită de diverse

amenințări cu răfuială fizică cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.80/D din 25.02.2014, vătămări corporale neînsemnate, au sustras în mod deschis de

la el un telefon mobil de model „Samsung Galaxy S-3” la prețul de 8629,5 lei, în care

era introdusă o cartelă SIM Orange cu nr.068266351 la prețul de 50 lei și o husă din

piele de culoare neagră pentru telefon mobil la prețul de 120 lei, cauzîndu-i părții

vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 8779,5 lei.

inculpatului, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui

R.Secară să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu sau fără amendă, deoarece

1

limita minimă a pedepsei este de 5 ani închisoare, dar nu 3 ani și 6 luni cum i-a fost

stabilită de către instanță; instanța aplicînd inculpatului pedeapsa în baza art.187

alin.(2) Cod penal nu s-a expus cu privire la pedeapsa complementară, prevăzută

expres de această normă;

- avocatul V.Darii în numele inculpatului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă cu

suspendarea executării ei condiționate pe termen de probă, pe motiv că instanța la

stabilirea pedepsei fără careva motive a indicat că inculpatul a comis infracțiunea în

stare de recidivă, deși a constatat că infracțiunea în prezenta cauză a fost comisă la

18.02.2014, iar sentința precedentă a fost pronunțată la 04.02.2014, astfel că la

momentul comiterii noii infracțiuni, această sentință nu era definitivă, iar ulterior a fost

executată, deci, la 26.05.2015, inculpatul nu avea antecedente penale; prejudiciul

încasat de la inculpat nu poate fi acceptat, pe motiv că telefonul mobil a fost restituit

părții vătămate, iar ecranul după cum s-a stabilit, era defectat încă din anul 2013, astfel

că suma încasată de la inculpat este prea mare, ținînd cont de starea lui materială, că

este bolnav, mai are trei frați minori și părinții care sînt bolnavi, inculpatul și-a făcut

concluziile necesare, astfel că corectarea și reeducarea lui este posibilă fără izolare de

societate.

fost respins, ca nefondat, apelul avocatului V.Darii și admis apelul procurorului, casată

parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care R.Secară a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187

alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă, în penitenciar de tip

semiînchis. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că pedeapsa stabilită de către

prima instanță nu se încadrează în limitele prevăzute de lege, deoarece art.187 alin.(2)

Cod penal, infracțiune reținută în sarcina inculpatului R.Secară, prevede pedeapsa

închisorii de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unități

convenționale, astfel că prima instanță aplicîndu-i inculpatului pedeapsa închisorii de 3

ani și 6 luni, a stabilit o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea respectivă.

La fel, instanța de apel a menționat că, prima instanță, la numirea pedepsei nu a

reținut careva circumstanțe excepționale, care i-ar fi permis aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal, nu a fost încheiat acord de recunoaștere a vinovăției și nici nu s-a

solicitat examinarea cauzei conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală,

care ar permite aplicarea unei pedepse mai blînde.

Prin urmare, instanța de apel, luînd în considerație prevederile art.61, 75 Cod

penal privitor la scopul pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a

acesteia, a considerat necesar a corecta eroarea comisă de prima instanță și a-i stabili

inculpatului pedeapsa cu închisoare în limita minimă prevăzută de lege, cu executarea

ei reală și fără amendă, avînd în vedere situația materială a inculpatului, totodată ținînd

cont de persoana acestuia, care nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind

condamnat, de faptul că se află la evidența medicului psihiatru cu diagnoza „Retard

mental moderat”, că deține gradul II de invaliditate din copilărie.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului referitor la faptul că prima

instanță a invocat prevederile art.34 Cod penal, fără careva motivare, deoarece de fapt

prima instanță nu a reținut în acțiunile inculpatului starea de recidivă, iar în partea

descriptivă greșit a indicat, că se conduce de prevederile art.34 Cod penal, după cum

2

greșit a indicat și art.509 Cod de procedură penală, dat fiind că cauza nu s-a judecat și

sentința nu a fost adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției.

De asemenea, a fost respins argumentul avocatului cu privire la acțiunea civilă

pe motiv că cheltuielile solicitate de către partea vătămată au fost confirmate în prima

instanță de către aceasta prin anexarea la materialele cauzei a certificatului care

confirmă prețul de efectuare a lucrărilor de reparație a telefonului mobil „Samsung

Galasy S-3” în sumă de 2600 lei (f.d.155, v.1). Pe lîngă prejudiciul material, părții

vătămate minore S.Stratan, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral exprimat atît prin

violența psihică, cît și cea fizică, fiindu-i înjosită onoarea și aducîndu-i atingere

demnității acestuia, care a suportat o stare de stres, circumstanțe care sînt legate de

suferințe morale. Astfel, cuantumul prejudiciului moral încasat în sumă de 2000 lei este

suficient și real.

în numele inculpatului R.Secară care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor nominalizate, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărîri cu aplicarea pedepsei închisorii cu suspendarea

condiționată a executării ei, pe motiv că instanțele de judecată incorect i-au aplicat

pedeapsa închisorii reale inculpatului ignorînd prevederile art.75 Cod penal; nu au fost

luate în considerație toate circumstanțele cauzei, situația materială a familiei acestuia,

că este bolnav, că în familie mai are trei frați minori și părinții bolnavi, a încercat să se

împace cu partea vătămată, să recupereze prejudiciul material, iar luînd în considerație

toate circumstanțele atenuante prezente în cauză, inculpatul merită o pedeapsă mai

blîndă.

ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat respingerea

recursului ca inadmisibil, Colegiul penal consideră că recursul declarat de avocatul

V.Darii urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit recursului ordinar declarat de avocatul V.Darii în numele inculpatului,

acesta a invocat ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești art.427 alin.(1) pct.6), 10)

Cod de procedură penală, argumentînd că dînsul este de acord cu încadrarea juridică a

faptelor comise de inculpat, dar nu este de acord cu pedeapsa aplicată, apreciind-o

prea aspră, la care instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod

penal, nu au respectat criteriile generale de individualizare a acesteia, ceea ce este

neconform scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și

pedepsei penale.

Conform art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Instanța de recurs conchide că, motivele invocate de recurent referitor la

individualizarea pedepsei, sînt întemeiate.

Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate pe baza materialelor cauzei, Colegiul

penal consideră că vinovăția inculpatului R.Secară în săvîrșirea infracțiunii imputate

este pe deplin stabilită, iar calificarea acțiunilor acestuia este corectă și corespunde

circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă la aplicarea măsurii de pedeapsă nu au fost

luate în considerație prevederile art.61, 75 alin.(1) Cod penal.

3

Conform acestor prevederi legale, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor

lor, avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît și din partea

altor persoane. Persoanei recunoscute vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică

o pedeapsă echitabilă și în strictă conformitate cu dispozițiile Codului penal.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o

pedeapsă, menționăm, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice și

prevederile Părții generale a Codului penal în special, a prevederilor art.90 Cod penal.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-

un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu periculozitatea

infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de

comitere a infracțiunii, natura și gravitatea rezultatului produs or a altor consecințe ale

infracțiunii, motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvîrșirea

faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate,

situația familială și socială etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele

reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină

cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia.

Colegiul penal conchide că atît prima instanță, cît și instanța de apel, la

individualizarea pedepsei inculpatului R.Secară, nu a ținut cont în măsura deplină de

principiile generale de individualizare a pedepsei, ce au fost enumerate mai sus.

Aplicîndu-i inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare, instanțele au reținut

caracterul prejudiciabil al infracțiunii comise, că părții vătămate i-a fost cauzat un

prejudiciu material ce nu a fost recuperat de inculpat, în urma căruia au concluzionat că

reeducarea și corectarea acestuia nu este posibilă fără izolare de societate, menționînd

că nu există temeiuri pentru aplicarea art.90 Cod penal.

Totodată, instanțele nu a luat în considerație că inculpatul a recunoscut vina, s-a

căit sincer în cele comise, dorește să recupereze prejudiciul material cauzat părții

vătămate, antecedentul penal anterior este stins, că este invalid de gradul II din

copilărie, de starea lui materială și familială, în care la fel sînt bolnavi fratele și tatăl,

care sînt invalizi de gradul II.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal conchide că de către instanțele de fond

în privința lui R.Secară s-a aplicat o pedeapsă care nu corespunde cerințelor legii, nu

este echitabilă, prin ce s-a comis o eroare de drept, care poate fi, și urmează a fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform deciziei instanței de apel, pentru fapta comisă inculpatului R.Secară i-a

fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare.

Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel

mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție, ținînd seama de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, iar aceasta conform art.90

alin.(4) Cod penal, poate avea loc și în cazul săvîrșirii unei infracțiuni grave, astfel că

în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept.

4

Mai mult, raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal are la

origine persoana și comportamentul acesteia pînă la săvîrșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei, față de cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de

la momentul descoperirii ei.

Prin urmare, reținînd acel fapt că atît prima instanță, cît și cea de apel au reținut

în seama inculpatului doar circumstanțe atenuante, care au fost enumerate mai sus, iar

circumstanțe agravante lipsesc, și avînd în vedere principiul prevăzut în art.4 Cod

penal – umanismul legii penale, cît și prevederile art.61 alin.(2) Cod penal, Colegiul

penal ajunge la concluzia că nu este rațional ca R.Secară să execute pedeapsa închisorii

stabilită și va aplica prevederile art.90 Cod penal, cu dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei pe un termen de probă, deoarece careva interdicții la

aplicarea normei date nu sînt.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecînd recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art.427 Cod de

procedură penală, urmează să caseze hotărîrile instanțelor de fond, să rejudece cauza și

să pronunțe o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

Astfel, Colegiul penal conchide că eroarea comisă de instanțele de fond urmează

a fi corectată, prin admiterea recursului ordinar declarat, cu casarea parțială a sentinței

și deciziei instanței de apel, în latura stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată

în această parte o nouă hotărîre, prin care executarea pedepsei principale sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, stabilită de instanța de apel în privința

lui R.Secară, va fi suspendată condiționat, în baza art.90 Cod penal, pe un termen de

probațiune de 2 ani.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Darii Vladimir în numele

inculpatului Secară Ruslan, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 30 septembrie 2015, în partea stabilirii pedepsei lui Secară Ruslan, rejudecă

cauza și pronunță în această parte o nouă hotărîre, după cum urmează:

Secară Ruslan se consideră condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod

penal la 5 (cinci) ani închisoare.

Potrivit art.90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii stabilite lui Secară Ruslan pe un termen de probațiune de 2 (doi)

ani.

Se dispune eliberarea imediată a lui Secară Ruslan din instituția penitenciară în

care își execută pedeapsa, dacă nu execută o altă pedeapsă a închisorii în baza altor

hotărîri judecătorești.

Secară Ruslan s-a aflat în stare de arest de la 18 februarie 2015 pînă la 27

februarie 2015 și de la 26 mai 2015 pînă la 09 februarie 2016, inclusiv.

Celelalte dispoziții ale hotărîrilor atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 01 martie 2016.

5

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

6