1ra-95/2016 — art. 151 al.2 lit.e, 145 al.2 lit.a CP

1ra-95/2016 — art. 151 al.2 lit.e, 145 al.2 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-95/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 ianuarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procuror, de partea vătămată Rabei Andrei și de succesorul

părții vătămate, Melnic Iurie, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 30

decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 august

2015, în privința inculpaților

Cemortan Ion Ion, născut la

05 ianuarie 1989, originar și locuitor al s. Șuri, r-nul

Drochia, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Cemortan Nicolai Ion, născut

la 05 noiembrie 1991, originar și locuitor al s. Șuri, r-

nul Drochia, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 10 mai 2012 – 30 decembrie 2013,

în instanța de apel: 23 ianuarie 2014 – 05 august 2015,

în instanța de recurs: 20 octombrie 2015 – 26 ianuarie 2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, începând cu 30 decembrie 2013,

deducându-se durata arestului preventiv de la 19 februarie 2012 până la 30

decembrie 2013.

1

Cemortan Nicolai a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal

la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând cu 30

decembrie 2013, deducându-se durata arestului preventiv de la 19 februarie 2012

până la 30 decembrie 2013.

De la Cemortan Nicolai s-a încasat în beneficiul succesorului părții

vătămate, Melnic Iurie, prejudiciul material în sumă de 94.025,05 lei și moral în

mărime de 100.000 lei.

De la Cemortan Ion s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rabei Andrei

prejudiciul material în sumă de 72.390 lei și moral în mărime de 50.000 lei.

22.00, aflându-se în stradă, în centrul s. Șuri, r-nul Drochia, în apropiere de

primărie și casa de nunți a acestei localități, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

Cemortan N., prin înțelegere prealabilă cu fratele său Cemortan I., urmărind scopul

omorului persoanei din motiv de răzbunare, au intrat în bucătăria casei de nunți de

unde au luat cuțite cu care au ieșit în stradă și au atacat persoanele care anterior l-

au agresat. Cemortan N. l-a atacat pe Melnic D., aplicându-i o lovitură cu cuțitul în

cutia toracică pe stânga, cauzându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru

viață, care au provocat decesul acestuia. Cemortan I. s-a năpustit asupra grupului

de persoane și, atacându-l pe Rabei A., i-a aplicat cu cuțitele multiple lovituri, în

diferite regiuni ale corpului, cauzându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru

viață, sub formă de plăgi multiple a corpului, plagă penetrantă a abdomenului cu

lezarea organelor interne, care s-au complicat cu scurgere de sânge intra-

abdominală acută.

În cadrul urmării penale acțiunile inculpatului Cemortan N. au fost încadrate

în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, ca omorul unei persoane, cu

premeditare, de două sau mai multe persoane.

Acțiunile inculpatului Cemortan I. au fost încadrate în baza art. 151 alin. (2)

lit. d), e), f) Cod penal, ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu deosebită cruzime precum

și din motive sadice, prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai

multor persoane.

Instanța a statuat că, inculpatul Cemortan N. a declarat că fiind lovit cu

pumnul în față de Melnic D. a căzut jos, în continuare fiind bătut cu picioarele.

Izbutind să fugă, a intrat în localul casei de nunți unde l-a întâlnit pe fratele său

Cemortan I. și, ieșind împreună, a luat cu el două cuțite. În drum, s-a apropiat de

Melnic D. și i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în spate. Melnic D. a căzut, iar el a

plecat.

Inculpatul Cemortan I. a indicat că a mers cu fratele său, Cemortan N. la

bucătărie, unde acesta s-a spălat de sânge. Ieșind afară, fratele i-a dat un cuțit, pe

care îl luase din bucătărie. În drum, l-a lovit cu cuțitul pe Rabei A., care se afla în

fața sa. Ulterior a aflat că fratele Cemortan N. l-a lovit cu cuțitul pe Melnic D.

Partea vătămată Rabei A. a declarat că a auzit un strigăt și l-a văzut pe

Melnic D. la pământ, însângerat, iar Cemortan N. stătea cu mâinile pe pieptul lui.

El s-a apropiat, l-a lovit pe Cemortan N. cu palma peste față și acesta a căzut jos.

Cemortan I., fiind la spatele său, l-a tăiat cu cuțitul la picior și el a căzut în

genunchi. Tot atunci, a primit o lovitură de cuțit în spate și și-a pierdut cunoștința.

2

Martorul Vizitiu V. a relatat că frații Cemortan au ieșit din restaurant cu

cuțitele în mână. Cemortan N., fără a spune ceva, l-a înjunghiat pe Melnic D. și a

fugit. Cemortan I. i-a aplicat câteva lovituri cu cuțitul lui Rabei A., după care a

fugit și el.

Martorul Mereuța E. a indicat că Cemortan N., Cemortan I. și Nicorici A. se

aflau în fața casei de nunți. Melnic D. s-a apropiat de ei și i-a întrebat cine s-a

exprimat cu cuvinte necenzurate, apoi l-a lovit cu palma peste față pe Cemortan N.

Ultimul a fugit în ograda casei de ceremonii, apoi a intrat în local. Ulterior, a aflat

că Melnic D. și Rabei A. au fost înjunghiați cu cuțitul de cei doi frați.

Martorul Coșciuc D. a declarat că Cemortan N. a venit direct spre Melnic D.

și l-a lovit cu un cuțit în regiunea pieptului și a fugit, iar Melnic D. a căzut fără

cunoștință, din gură îi curgea sânge, fiind urcat într-un automobil și transportat la

spital.

Martorul Mereuță I. a relatat că Cemortan N. s-a apropiat de Melnic D. și l-a

lovit cu cuțitul în piept, ultimul căzând jos. Cemortan I. l-a lovit pe Rabei A. de

câteva ori cu alt cuțit.

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală din 29.03.2012, moartea lui

Melnic D. a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave, periculoase pentru

viață, sub formă de plagă tăiată-înțepată a cutiei toracice cu lezarea parțială a părții

accedente a aortei, lezarea pulmonului drept cu complicație, scurgeri de sânge

intra-toracală pe dreapta și în mediastin, care s-au complicat cu șoc hemoragic care

au provocat decesul acestuia. Leziunile corporale descrise au fost cauzate printr-o

lovitură, probabil cu cuțitul, ridicat de la fața locului.

Conform Raportului de expertiză medico-legală din 20.02.2012, la Rabei A.

au fost depistate plăgi multiple ale corpului, plagă penetrantă a abdomenului cu

lezarea organelor interne, care s-au complicat cu scurgerea de sânge intra-

abdominală acută, care au fost provocate în rezultatul unui corp ascuțit tăios,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, se atribuie la vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

Prin urmare, la calificarea acțiunilor inculpatului Cemortan N., în baza art.

145 alin. (2) Cod penal, indicele calificativ prevăzut la lit. a) – ”cu premeditare” și-

a găsit confirmare deplină, inculpatul planificând și conștientizând acțiunile sale,

pe care urma să le întreprindă, precum și rezultatul final al acestora, dispunând de

suficient timp pentru a-și determina intenția și acțiunile, urmărind scopul omorului

persoanei din motiv de răzbunare, ca urmare a situației de conflict provocată de

comportamentul reciproc al părților, a intrat în bucătăria casei de nunți, de unde a

luat cuțitul cu care a ieșit în stradă și l-a atacat pe Melnic D., aplicându-i o lovitură

cu cuțitul în cutia toracică pe stânga, cauzându-i leziuni corporale grave care au

provocat decesul acestuia, fiind constatată legătura cauzală între acțiunile

intenționate ale inculpatului și decesul victimei.

Totodată, se prezintă a fi fără suport probant calificarea acțiunilor

inculpatului Cemortan N. în baza art. 145 alin. (2) Cod penal, cu indicele

calificativ prevăzut la lit. i) – ”de două sau mai multe persoane”, această concluzie

fiind dedusă din volumul învinuirii concomitent adusă inculpatului Cemortan I.

doar în baza art. 151 alin. (2) Cod penal.

Astfel, realizarea de către Cemortan N. a laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal prezentându-se a fi unilaterală, fără

3

participarea lui Cemortan I., de către ultimul nefiind întreprinse careva acțiuni care

ar fi în legătură cauzală cu decesul lui Melnic D., în caz contrar, procurorul urmând

să prezinte învinuirea și lui Cemortan I. în baza art. 145 alin. (2) Cod penal,

instanța de judecată, în acțiunile sale de apreciere a calificării acțiunilor

inculpatului, fiind limitată de volumul învinuirii aduse inculpaților în cadrul

urmăririi penale.

Deci, indicele calificativ prevăzut de lit. i) – ”de două sau mai multe

persoane” din art. 145 alin. (2) Cod penal urmează a fi exclus din învinuirea adusă

lui Cemortan N.

Este dovedit pe deplin faptul că Cemortan I. i-a aplicat cu cuțitul multiple

lovituri în diferite regiuni ale corpului lui Rabei A., cauzându-i leziuni corporale

grave periculoase pentru viață, sub formă de plăgi multiple ale corpului, plagă

penetrantă a abdomenului cu lezarea organelor interne, cu o deosebită cruzime,

precum și din motive sadice – art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal, indicele calificativ

dat, fiind confirmat prin multitudinea plăgilor tăiate, stabilite la partea vătămată și

localizarea lor, împrejurări menționate în raportul de expertiză din 20.02.2012.

Totodată, este fără suport probant calificarea acțiunilor lui în baza art. 151

alin. (2) Cod penal, cu indicele calificativ prevăzut de lit. d) - ”de două sau mai

multe persoane”, această concluzie fiind dedusă din volumul învinuirii

concomitent adusă inculpatului Cemortan N. doar în baza art. 145 alin. (2) Cod

penal.

Astfel, realizarea de către Cemortan I. a laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) Cod penal prezentându-se a fi identică situației

descrise anterior, ca una unilaterală, fără participarea lui Cemortan N., de către

acesta nefiind întreprinse careva acțiuni care ar fi în legătură cauzală cu leziunile

corporale constatate la Rabei A., în caz contrar, procurorul urmând să înainteze

învinuirea în baza art. 151 alin. (2) Cod penal și inculpatului Cemortan N.

Prin urmare, nefiind constatat faptul participării nemijlocite a inculpatului

Cemortan N., pe lângă acțiunile constatate cu certitudine ca fiind comise doar de

inculpatul Cemortan I., la realizarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (2) Cod penal, multiple lovituri aplicate cu cuțitul, având ca obiect

nemijlocit integritatea corporală a victimei Rabei A., indicele calificativ prevăzut

de lit. d) - ”de două sau mai multe persoane” al art. 151 alin. (2) Cod penal

urmează de exclus din volumul învinuirii aduse lui Cemortan I.

Indicele calificativ adus în învinuirea lui Cemortan I. în baza art. 151 alin.

(2) lit. f) Cod penal – ”prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai

multor persoane”, la materialele cauzei nefiind prezentate probe care să ateste că

aplicând loviturile de cuțit lui Rabei A., inculpatul își dădea seama că asemenea

mijloc de cauzare a leziunilor corporale sunt periculoase pentru viața mai multor

persoane, acțiunile inculpatului având ca obiect material nemijlocit, bine

determinat, integritatea corporală doar a victimei Rabei A., la fel urmează a fi

exclus din volumul învinuirii aduse lui Cemortan I.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului Cemortan N. în baza art. 145 alin.

(2) lit. a) Cod penal, ca omorul unei persoane, cu premeditare, iar a inculpatului

Cemortan I. în baza art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca vătămare intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită cu deosebită cruzime, precum

și din motive sadice.

4

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal,

de gravitatea infracțiunilor săvârșite, că inculpații sunt caracterizați satisfăcător, că

circumstanțe atenuante n-au fost stabilite, că infracțiunile au fost comise în stare de

ebrietate alcoolică, că acțiunile inculpaților au fost dictate de un simț nejustificat de

grav de răzbunare, de comportamentul inculpaților în timpul și după comiterea

infracțiunilor, de consecințele irecuperabile survenite, că faptele au fost comise de

inculpați până la modificările în sensul agravării sancțiunilor componentelor de

infracțiune prevăzute de Codul penal, concluzionând că corectarea și reeducarea

lor este posibilă prin izolare de societate.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cemortan

N. să fie condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal la 20 de ani

închisoare, iar Cemortan I. să fie condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e), f)

Cod penal la 12 ani închisoare.

În ședința instanței de apel, procurorul a cerut condamnarea inculpatului

Cemortan I. doar în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal la 12 ani închisoare (v. 5,

f.d. 82).

Apelantul a invocat că sentința este criticabilă din punct de vedere al

calificării faptelor infracționale ale inculpaților și blândeței pedepsei în raport cu

faptele comise.

Probele administrate au dovedit existența infracțiunilor incriminate,

identificarea făptuitorilor, constatarea vinovăției, precum și alte împrejurări

importante pentru justa soluționare a cauzei, care se atribuie celor excepționale,

aceasta fiind explicat prin complexitatea cauzei, caracterul și gradul prejudiciabil al

faptei incriminate, precum și folosirea cuțitelor la agresarea unui grup de persoane,

la întâmplare, pe timp de noapte, asupra mai multor persoane, prin mijloace

periculoase pentru viața și sănătatea acestora, prin schingiuire, în stare de ebrietate

alcoolică.

Circumstanțe atenuante în acțiunile inculpaților nu au fost stabilite, ei nu au

contribuit la descoperirea infracțiunilor, ascunzând obiectele folosite la comiterea

infracțiunii, unul din cuțitele folosite la comiterea infracțiunilor nefiind posibil de

depistat.

Totodată, inculpații au săvârșit infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică,

iar la locul de trai sunt caracterizați satisfăcător.

3.1. Inculpatul Cemortan N. și avocatul Veaceslav Lupacescu, în numele

inculpaților, la fel au declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cemortan

I. să fie condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la o pedeapsă nonprivativă

de libertate, iar inculpatul Cemortan N. să fie condamnat în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal la pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea prezentului articol.

Apelantul a invocat că instanța de fond eronat a calificat acțiunile

inculpatului Cemortan N. în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, neluând în

considerație declarațiile acestuia în ședința de judecată, în care a relatat că ieșind

afară, băieții care se aflau în fața casei de nunți au început să strige cu cuvinte

necenzurate. Ulterior, fiind lovit de Melnic D. cu pumnul în față, a căzut jos, iar

ceilalți au început să-l bată cu picioarele. Reușind să fugă, a intrat în casa de nunți

pentru a se spăla de sânge, unde l-a întâlnit pe fratele său, apoi l-a urmat afară,

5

luând cu el două cuțite. Ieșind în drum, a văzut că frații Rabei și Melnic D. îl bat pe

fratele său. Apropiindu-se, i-a aplicat, la întâmplare lui Melnic D. o lovitură cu

cuțitul, în spate.

Astfel, intenția de a aplica lovitura cu cuțitul, a apărut la Cemortan N. după

ce a văzut că fratele său este bătut. Instanța de fond greșit a concluzionat că

inculpatul Cemortan N. a planificat din timp comiterea infracțiunii ”dispunând de

suficient timp”, afirmație care se combate prin faptul că din momentul când

inculpatul a ieșit din bucătărie și până la urmările parvenite, au trecut câteva

minute, acesta neavând posibilitate să planifice infracțiunea comisă, ținând cont de

starea lui psihică și fizică, la acel moment.

Conform actului de expertiză medico-legală, Melnic D. a decedat peste 3 ore

după ce i-a fost cauzată trauma gravă, incompatibilă cu viața.

Instanța de fond incorect a calificat acțiunile inculpatului Cemortan N. în

baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, acțiunile lui urmând a fi încadrate în baza

art. 151 alin. (4) Cod penal, ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale

care a provocat decesul părții vătămate.

La fel, instanța de fond eronat a concluzionat că inculpatul Cemortan I.,

intenționat i-a cauzat leziuni corporale grave, periculoase pentru viață părții

vătămate Rabei A. cu o deosebită cruzime și din motive sadice, conform art. 151

alin. (2) lit. e) Cod penal, elementele constitutive ale infracțiunii presupunând alte

acțiuni infracționale, pe care inculpatul nu le-a comis.

Instanța de fond neîntemeiat a respins demersul privind numirea unei

expertize psihologo-psihiatrice repetate în privința inculpaților. Starea psihologică

și fizică a acestora putea fi cauzată de acțiunile violente și insultele părții vătămate

și a martorilor, fiind posibil ca infracțiunea să fie comisă în stare de afect, survenită

în mod subit, provocată de acte de violență sau de insulte grave ori alte acte ilegale

sau imorale ale victimei și martorilor.

Infracțiunea a fost calificată eronat, acțiunile inculpatului Cemortan N.

urmând a fi reîncadrate, cu stabilirea unei pedepse mai blânde. Infracțiunea a

săvârșit-o în stare de afect, fiind agresat de către partea vătămată.

3.1. Au declarat apel partea vătămată Rabei A. și succesorul părții vătămate,

Melnic I., solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă ce ar

corespunde gradului de pericol social al infracțiunilor comise.

Apelanții au indicat că instanța de fond în mod greșit a încadrat juridic

acțiunile inculpaților și le-a stabilit o pedeapsă mult prea blândă, neținând cont de

infracțiunile comise și de gradul de pericol social care îl reprezintă.

2015, apelurile procurorului, al părții vătămate Rabei A. și succesorului părții

vătămate, Melnic I., au fost respinse ca nefondate.

Apelul suplimentar declarat de avocatul Veaceslav Lupacescu, în numele

inculpatului Cemortan N., a fost respins ca depus peste termen.

Apelul avocatului Veaceslav Lupacescu, în numele inculpaților și apelul

suplimentar al avocatului Veaceslav Lupacescu, în numele inculpatului Cemortan

I., au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre.

6

Cemortan Ion a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 4 ani 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Cemortan Nicolai a fost condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 11

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond, contrar prevederilor art. 394

alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, deși a constatat vinovăția lui Cemortan

I. în baza art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar a lui Cemortan N. în baza art.

145 alin. (2) lit. a) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței nu a descris

separat faptele criminale, considerate ca fiind dovedite în acțiunile fiecărui

inculpat.

Probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului Cemortan N. în baza

art. 145 alin. (1) Cod penal.

Or, omorul săvârșit cu premeditare presupune întrunirea mai multor condiții

- trecerea unui interval de timp din momentul luării deciziei și până în momentul

executării omorului, activitatea psihică a făptuitorului de reflectare, de chibzuire

asupra modului în care vă săvârși infracțiunea. Dacă făptuitorul nu a avut

posibilitatea să mediteze, să cântărească șansele de realizare a deciziei, fiind într-o

activitate continuă, circumstanța premeditării se exclude.

Din probele cercetate însă, nu rezultă că Cemortan N. a comis omorul lui

Melnic D. cu premeditare, nefiind constatat că el a planificat din timp omorul lui

Melnic D., că a conștientizat nu doar acțiunile pe care trebuie să le întreprindă, dar

și rezultatul final al acestora.

Totodată, anume Cemortan N. a alertat organele poliției, prin intermediul

unui apel telefonic, indicând că în centrul satului are loc o bătaie. În situația dată,

calificarea acțiunilor lui ca omor comis cu premeditare este neîntemeiată.

Probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului Cemortan I. în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal.

Absolut neîntemeiat au fost calificate acțiunile inculpatului Cemortan I. în

baza art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal, agravanta ”din motive sadice” nefiindu-i

incriminată lui prin rechizitoriu, instanța de fond a depășit limitele învinuirii.

Mai mult, nici agravanta ”cu deosebită cruzime” nu putea fi incriminată

inculpatului Cemortan I., deoarece la data comiterii infracțiunii incriminate aceasta

nu era prevăzută în art. 151 alin. (2) Cod penal, fiind introdusă prin modificările

operate în Codul penal prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, în vigoare din 21

decembrie 2012. Anterior lit. e) al acestui articol prevedea agravanta ”prin

schingiuire sau tortură”, învinuire care nu a fost adusă lui Cemortan I.

Conform prevederilor expuse în Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 24.12.2012, agravanta comiterii faptei prin mijloace periculoase

pentru viața ori sănătatea mai multor persoane trebuie să îndeplinească următoarele

trei condiții: 1) mijloacele aplicate trebuie să prezinte un real pericol pentru viața

sau sănătatea mai multor persoane; 2) făptuitorul trebuie să conștientizeze

periculozitatea mijloacelor aplicate; 3) făptuitorul trebuie să manifeste intenție în

raport cu lipsirea de viață a persoanei vizate.

Aceste mijloace trebuie să prezinte un real pericol pentru viața sau sănătatea

nu doar a victimei vizate, dar și a încă cel puțin, a unei singure persoane. Este

7

necesar ca la locul faptei să fi fost prezente cel puțin două persoane, una dintre care

era victima vizată.

În același timp, pericolul pentru viața sau sănătatea mai multor persoane nu

este obligatoriu să rezulte, în mod exclusiv, din natura mijloacelor folosite la

săvârșirea omorului, ci și din împrejurările sau circumstanțele cu care, în concret,

se asociază acele mijloace, agravând pericolul.

Această circumstanță agravantă ar putea exista în cazuri de: accidentare

intenționată a unui grup de persoane de către mijlocul de transport; tragere din

arma de foc în direcția în care se află mai multe persoane sau într-un spațiu închis

în care se află mai multe persoane, fiind verosimilă producerea ricoșeurilor;

provocare a unei scurgeri de gaze toxice, apte să afecteze mai multe persoane;

provocare a exploziei, a incendiului, a inundării, a unei contaminări radioactive sau

bacteriologice etc., care pot fi periculoase pentru mai multe persoane; otrăvire a

produselor alimentare sau a apei care urmează a fi consumate de mai multe

persoane etc.

Condiția că făptuitorul trebuie să conștientizeze periculozitatea mijloacelor

aplicate este funcțională în cazul în care făptuitorul conștientizează periculozitatea

mijloacelor aplicate. Se exclude agravarea răspunderii pentru săvârșirea infracțiunii

prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane, dacă

făptuitorul, aplicând asemenea mijloace, a conștientizat lipsa pericolului real

pentru viața sau sănătatea altor persoane.

Din probele cercetate se constată că Cemortan I. a întrebuințat un cuțit, cu

care l-a lovit doar pe Rabei A., cauzându-i leziuni corporale grave, circumstanțe în

care nu se poate afirma că inculpatul a întrebuințat mijloace periculoase pentru

viața sau sănătatea mai multor persoane, în sensul prevăzut de legislator, nefiind de

fapt pericol pentru cauzarea leziunilor unor alte persoane, pericolul enunțat urmând

a fi nu unul închipuit, ci real.

Acuzarea a invocat că, cu un cuțit a acționat Cemortan I., iar cu altul

Cemortan N. Faptul că Cemortan I. ar fi lovit cu două cuțite concomitent, nu este

dovedit prin probe certe, astfel anume referitor la pericolul real de folosire de către

el a mijloacelor periculoase pentru viața și sănătatea mai multor persoane acuzarea

nu a adus probe, motiv din care urmează de recalificat acțiunile lui Cemortan I. din

art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal în baza art. 151 alin. (1) Cod penal.

În baza probelor cercetate, instanța de apel a constatat că la 18 februarie

2012, orele 22.00, Cemortan N., aflându-se în stradă, în centrul s. Șuri, r-nul

Drochia, în apropiere de primărie și casa de nunți a acestei localități, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, urmărind scopul omorului persoanei din motiv de

răzbunare, a intrat în bucătăria casei de nunți, de unde a luat cuțit cu care a ieșit

în stradă și a atacat persoanele care anterior l-au agresat, l-a atacat pe Melnic

D., aplicându-i o lovitură cu cuțitul în cutia toracică pe stânga, cauzându-i

leziuni corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de plagă tăiată-înțepată

a cutiei toracice, cu lezarea parțială a părții accedente a aortei, lezarea pulmonului

drept cu complicație, scurgeri de sânge intra-toracică pe dreapta și în mediastin,

care s-au complicat cu șoc hemoragic, provocând decesul acestuia, respectivele

acțiuni fiind încadrate juridic în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, ca omorul unei

persoane.

8

La 18 februarie 2012, orele 22.00, Cemortan I., aflându-se în stradă, în

centrul s. Șuri, r-nul Drochia, în apropiere de primărie și casa de nunți a acestei

localități, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul vătămării

intenționate grave a integrității corporale, din motiv de răzbunare, a intrat în

bucătăria casei de nunți de unde a luat cuțit cu care a ieșit în stradă, l-a atacat pe

Rabei A., aplicându-i cu cuțitul multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului,

cauzându-i leziuni corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de plăgi

multiple ale corpului, plagă penetrantă a abdomenului cu lezarea organelor interne,

care s-au complicat cu scurgere de sânge intra-abdominală acută, acțiunile lui

Cemortan I. urmând a fi calificate juridic în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, ca

vătămare intenționată gravă a integrității corporale a persoanei.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a reținut că inculpații au recunoscut

parțial vinovăția, se căiesc și regretă faptele comise, au luat măsuri pentru

recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiunile comise, sumele bănești nefiind

însă recepționate de părțile vătămate, concluzionând a le aplica o pedeapsa

corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor comise și circumstanțelor cauzei,

care să contribuie la atingerea scopurilor pedepsei penale și va fi suficientă pentru

corectarea și reeducarea inculpaților, în scopul prevenirii comiterii altor infracțiuni,

precum și pentru restabilirea echității sociale.

menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a indicat că probele administrate confirmă integral vinovăția

inculpatului Cemortan I. în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (2) lit.

f) Cod penal și a inculpatului Cemortan N. în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod

penal.

La reîncadrarea acțiunilor inculpaților, instanța de apel nu a făcut o analiză

profundă a declarațiilor succesorului părții vătămate, părții vătămate, martorilor și

inculpaților, nu le-a dat o apreciere juridică obiectivă, care în ansamblul lor nu

trezesc îndoieli că ultimii au comis infracțiunile incriminate.

Acțiunile inculpatului Cemortan N. întrunesc toate condițiile de încadrare a

faptei în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal – omorul unei persoane, cu

premeditare.

Potrivit probelor administrate, motivul omorului a fost răzbunarea în urma

conflictelor existente între inculpat și victimă, inculpatul dispunând de timp, din

declarațiile lui, de o oră, pentru a reflecta, chibzui modalitatea comiterii omorului

premeditat, de pregătire suficientă pentru asigurarea șansei sporite de reușită, până

la aceasta amenințând victima, ieșind din sala de ceremonii cu un cuțit în mână și

fiind bătut de ”toți”, s-a îndreptat anume spre Melnic D. și l-a lovit în piept, în

partea stângă, unde sunt localizate organele de importanță vitală, cauzându-i

victimei leziuni corporale grave, în urma căror a survenit decesul.

Totodată, a fost dovedită și vinovăția inculpatului Cemortan I. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, din declarațiile

martorilor fiind stabilit că acesta a acționat prin mijloace periculoase pentru viața și

sănătatea mai multor persoane, fiind cu două cuțite în mână, s-a năpustit asupra

unui grup de persoane, având intenția de atac direct și cauzarea de leziuni

corporale grave, fiind conștient că poate cauza leziuni corporale mai multor

persoane.

9

Instanța de apel nu a luat în considerație că după aplicarea loviturilor, ambii

inculpați au fugit în sala de ceremonii. Deși infracțiunile fusese comise, inculpatul

Cemortan N. a alertat organele de poliție că în centru s. Șuri are loc o bătaie și nu

despre infracțiunile săvârșite.

Decizia instanței de apel este ilegală și pasibilă casării, inculpaților fiindu-le

aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale, prea blânde în raport

cu circumstanțele cauzei și personalitatea lor.

La stabilirea pedepselor instanța de apel nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, circumstanțe atenuante în acțiunile

inculpaților nu au fost stabilite, ei nu au contribuit la descoperirea infracțiunii, dar

dimpotrivă, au ascuns obiectele infracțiunii și nu au declarat despre locul aflării

lor.

Inculpații se caracterizează negativ, au declarat că au atacat victimele cu

cuțitul, fiind anterior agresați de către aceștia și se aflau într-o stare de puternică

frământare sufletească, contrariul fiind stabilit în cadrul expertizelor psihiatrice,

din care rezultă că inculpații au acționat cu discernământ.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

12) Cod de procedură penală – instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.1. Partea vătămată Rabei A. și succesorul părții vătămate, Melnic I., la fel

au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurenții au indicat că instanța de apel nu a ținut cont că inculpații nu au

reparat prejudiciul material și moral cauzat.

Mai mult, ei au declarat că vinovați în comiterea infracțiunilor sunt

victimele, motivând gestul lor prin comportamentul victimelor care i-au agresat

primii, fapte ce nu corespund realității și care demonstrează că inculpații nu se

căiesc de cele săvârșite.

În acțiunile inculpaților nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, aceștia

nu au contribuit la descoperirea infracțiunii și au ascuns obiectele folosite la

comiterea crimelor.

Inculpații se caracterizează mediocru, infracțiunile au fost comise în stare de

ebrietate alcoolică, aceștia recunoscând acest lucru în fața medicilor psihiatri, care

au examinat starea psihofiziologică a acestora la momentul comiterii infracțiunii.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

10

când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de

procedură penală, eroarea gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă următoarele situații.

În primul rând, conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură

penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a

avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În

corespundere cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa

pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În această consecutivitate și cu referire la soluția instanței de apel privind

inculpatul Cemortan I., se reține că, în ședința instanței de apel, procurorul a cerut

condamnarea lui doar în baza în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, adică

pentru vătămarea intenționată gravă a integrității corporale a părții vătămate Rabei

A., săvârșită la 18.02.2012, prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea

mai multor persoane (v. 5, f.d. 82, pct. 3. din decizie).

Potrivit jurisprudenței naționale, mijloacele aplicate trebuie să prezinte un

real pericol pentru viața sau sănătatea mai multor persoane, iar făptuitorul trebuie

să conștientizeze periculozitatea mijloacelor aplicate. Pentru existența acestei

agravante urmează de dovedit că mijloacele aplicate au fost apte de a pune în

pericol viața sau sănătatea altor persoane, inclusiv prin modul în care este folosit

de către făptuitor. În general, circumstanța dată ar putea exista în cazuri de:

accidentare intenționată a unui grup de persoane de către mijlocul de transport;

tragere din arma de foc în direcția în care se află mai multe persoane sau într-un

spațiu închis în care se află mai multe persoane, fiind verosimilă producerea

ricoșeurilor; provocare a unei scurgeri de gaze toxice apte să afecteze mai multe

persoane; provocare a exploziei, a incendiului, a inundării, a unei contaminări

radioactive sau bacteriologice etc., care pot fi periculoase pentru mai multe

persoane; otrăvire a produselor alimentare sau a apei care urmează a fi consumate

de mai multe persoane etc. Cerința de prezență a acestei circumstanțe agravante nu

va fi îndeplinită, dacă, deși mijlocul aplicat ar putea în mod obiectiv să creeze

pericol pentru viața sau sănătatea mai multor persoane, posibilitatea producerii

unui asemenea rezultat ar fi exclusă în împrejurările concrete ale comiterii

infracțiunii. Concluzia despre prezența sau lipsa pericolului real pentru viața sau

sănătatea mai multor persoane rezultă din atitudinea făptuitorului față de calitățile

vulnerante ale mijloacelor alese pentru săvârșirea infracțiunii, de poziția victimei în

raport cu alte persoane, precum și particularitățile realizării acțiunii îndreptate spre

11

vătămarea corporală gravă a victimei (pct. 5.12. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 24.12.2012, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile

săvârșite prin omor).

Totodată, circumstanțele cauzei, raportate la împrejurările enunțate, inclusiv

declarațiile inculpatului Cemortan I., a părții vătămate Rabei A., a martorilor

Vizitiu V., Mereuța E., Coșciuc D. și Mereuță I., denotă că inculpatul Cemortan I.

a întrebuințat doar un singur cuțit, cu care l-a lovit doar pe Rabei A., implicându-se

după ce ultimul l-a lovit pe fratele inculpatului, pe Cemortan N., cu palma peste

față, după care îndată a părăsit locul infracțiunii, nemanifestând și neexistând,

astfel, un pericol real pentru cauzarea unor asemenea leziuni de către Cemortan I.

și altor persoane prezente, adică el nu a folosit mijloace periculoase pentru viața

sau sănătatea mai multor persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Rezultă, că instanța de apel întemeiat a recalificat acțiunile lui Cemortan I.

din art. 151 alin. (2) lit. f) în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, condamnându-l și

aplicându-i o pedeapsă individualizată conform prevederilor legii penale în vigoare

la momentul săvârșirii faptei (pct. 4. din decizie).

Mai mult, recursurile declarate de procuror și de partea vătămată Rabei

Andrei, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. și 5.1. din prezenta

decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat

circumstanțele cauzei și probele administrate, privind condamnarea inculpatului

Cemortan I.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei și probelor administrate în alt sens decât cel pe

care îl propune procurorul și partea vătămată este o competență și prerogativă

legală a acestor instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nereprezentând o

apreciere greșită a probelor, și astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, este lipsită de orice suport legal.

Este de observat că motivele invocate de recurenții vizați au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 3.- 4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse

la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel, în cazul

inculpatului Cemortan I., nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de recurenți, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția, fiindu-i aplicată ultimului o pedeapsă individualizată conform

prevederilor legale, că recursurile ordinare ale procurorului și părții vătămate Rabei

Andrei, privind condamnarea inculpatului Cemortan I., sunt neîntemeiate.

12

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța respinge

ca inadmisibil recursul înaintat în cazul în care se constată că acesta este

neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile ordinare nominalizate sunt neîntemeiate în

aspectul vizat, ele urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În al doilea rând, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se

aplică în mod corespunzător. Conform art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1) și 2)

Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Partea descriptivă a deciziei de

condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte

probe.

Potrivit jurisprudenței naționale, omorul săvârșit cu premeditare presupune

că luarea hotărârii de a săvârși omorul a precedat cu o anumită perioadă de timp

săvârșirea faptei. Durata acestui interval de timp nu este fixă și nici nu poate fi

dinainte stabilită. În fiecare caz, instanța de judecată va ține seama de

particularitățile subiective ale făptuitorului, deoarece, în funcție de aceste

particularități, o persoană poate avea nevoie de un interval mai mare de timp

pentru a chibzui, pe când o altă persoană poate chibzui cu multă eficiență chiar

într-un interval de timp mai scurt. Premeditarea presupune prezența unui complex

de condiții de realizare a ei, care privesc atât latura subiectivă, cât și latura

obiectivă a infracțiunii. Pregătirea de infracțiune este o etapă indispensabilă a

activității infracționale, în ipoteza infracțiunii prevăzute la art.145 alin.(2) lit. a)

Cod penal. Premeditarea nu poate exista, dacă decizia infracțională nu se

exteriorizează prin acte pregătitoare, de natură nu doar psihică, dar și materială,

obiectivizată (pct. 5.1. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din

24.12.2012, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile

săvârșite prin omor).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece (pct. 4. din decizie):

a) corect stabilind că instanța de fond: „contrar prevederilor art. 394 alin.

pct.1) Cod de procedură penală, deși a constatat vinovăția lui Cemortan I. în baza

art. 151 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar a lui Cemortan N. în baza art. 145 alin. (2)

lit. a) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței nu a descris separat faptele

criminale, considerate ca fiind dovedite în acțiunile fiecărui inculpat”, la rândul

său a comis următoarele erori de drept;

b) a constatat că inculpatul Cemortan N.: „urmărind scopul omorului

persoanei din motiv de răzbunare, a intrat în bucătăria casei de nunți, de unde a

luat cuțit cu care a ieșit în stradă și a atacat persoanele care anterior l-au agresat,

l-a atacat pe Melnic D., aplicându-i o lovitură cu cuțitul în cutia toracică pe

13

stânga…, provocând decesul acestuia”, adică a comis un omor săvârșit cu

premeditare, prevăzut de art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, dar greșit a încadrat

acțiunile lui în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, ca omorul unei persoane;

c) or, nu a apreciat separat și în coroborare probele administrate, în special

declarațiile ambilor inculpați și a martorilor Rabei A., Vizitiu V., Mereuța E.,

Coșciuc D. și Mereuță I., a raportului de expertiză medico – legală din 29.03.2012,

conform căror inculpatul Cemortan N., fiind în prealabil agresat fizic de victimă, s-

a retras în localul casei de nunți, apoi, peste un timp, a luat de la bucătărie un cuțit

și a revenit în stradă, s-a apropiat direct de Melnic D. și l-a lovit cu cuțitul în partea

stângă a toracelui, adică în partea localizării organelor vitale ale omului, provocând

decesul victimei, în scopul de a se răzbuna pentru acțiunile anterioare ale părții

vătămate.

Circumstanțele expuse denotă că inculpatul a planificat și conștientizat

acțiunile pe care urma să le întreprindă, precum și rezultatul final al cestora,

dispunând de suficient timp pentru a-și determina intenția, urmărind scopul

omorului părții vătămate din motiv de răzbunare, pentru faptul că victima l-a lovit

cu ceva timp în urmă, precedând cu o anumită perioadă de timp săvârșirea faptei

infracționale și pregătindu-se de comiterea omorului părții vătămate prin înarmare

din timp cu un cuțit.

Prin urmare, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate supra,

atestă că în acțiunile inculpatului Cemortan N. se regăsesc, în mod rezonabil,

elementele infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, adică omorul

săvârșit cu premeditare.

Rezultă că instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei penale în condițiile

legii și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale și a dat faptei săvârșite de inculpatul Cemortan N. o

încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează parțial hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre,

dacă nu se agravează situația condamnatului, sau dispune rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările comise de instanța de apel, a normelor procedurale

specificate, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs deoarece ar

agrava situația inculpatului, se impune soluția admiterii recursurilor succesorului

părții vătămate, Melnic Iurie și a procurorului în privința inculpatului Cemortan N.,

casării deciziei contestate în partea condamnării acestui inculpat și dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

14

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de partea vătămată Rabei

Andrei împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 30 decembrie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 august 2015, în privința inculpaților

Cemortan Ion Ion și Cemortan Nicolai Ion.

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de succesorul părții

vătămate, Melnic Iurie, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

05 august 2015 în partea condamnării inculpatului Cemortan Nicolai Ion în baza

art. 145 alin. (1) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 august 2015 se

menține.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 februarie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

15