1ra-78/2016 — art. 362/1 al.2 lit. c CP

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 10.08.2012 – 05.05.2014 (prima instanță). 2. 20.08.2014 – 20.03.2015 (instanța de apel). 3. 25.09.2015 – 20.01.2016 (instanța de recurs ordinar). Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 mai 2014, Labliuc Evgheni a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute 1 de art. 3621 alin. (2) lit. c) CP al RM și i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale - 11000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative publice și de a exercita activitate în domeniul serviciilor turistice pe un termen de 2 ani. Prin aceeași sentință, Rotov Grigorii a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) CP al RM și i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale – 10000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul serviciilor turistice pe un termen de doi ani. La fel, persoana juridică S.R.L. „Capturis” a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3621 alin. (2) lit. c) CP al RM și i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale – 40000 lei și lichidarea persoanei juridice S.R.L. „Capturis”. Acțiunea civilă a părții vătămate Ilieș Diana, privind recuperarea prejudiciului cauzat a fost admisă în principiu și i s-a explicat dreptul de a se adresa cu acțiunea civilă în ordinea procedurii civile. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că în perioada lunilor februarie - martie 2012, Labliuc Evgheni, directorul S.R.L. „Capturis”, care a fost constituită de către asociatul Labliuc Evgheni cu cota de participare de 100%, și înregistrată cu genul de activitate: plasarea în cîmpul muncii a cetățenilor străini în teritoriul Republicii Moldova, activități de consultare pentru afaceri și management, activități ale birourilor și serviciilor de consultații juridice, acționînd împreună și de comun acord cu Rotov Grigorii, managerul persoanei juridice S.R.L. „Capturis", urmărind scopul dobândirii unui folos financiar în mărime de 650 euro, echivalentul a 9345 lei în valută națională, intenționat a organizat intrarea, tranzitarea și șederea ilegală a cetățeanului Republicii Moldova, Ilieș Diana, pe teritoriul țărilor membre ale spațiului Schengen și anume, intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Italiei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului Poloniei, în următoarele circumstanțe: La începutul lunii februarie 2012, cunoscînd de la ultima despre intenția sa de a intra și ședea pe teritoriul Italiei, în cadrul unei convorbiri telefonice, i- a comunicat că îi poate organiza intrarea pe teritoriul țării de destinație și i-a fixat o întîlnire la oficiul S.R.L. „Capturis", situată pe str. Tighina 65, of. 307, mun. Chișinău, pentru a discuta detaliile. La 20.02.2012, Labliuc Evgheni, acționînd în vederea realizării intenției infracționale, împreună și de comun acord cu Rotov Grigorii, au instructat-o pe Ilieș Diana, că îi va organiza intrarea și șederea pe teritoriul Italiei contra sumei de 650 euro, în baza unei vize poloneze, care va fi obținută în temeiul unui contract fictiv de muncă în Polonia. Concomitent, în aceleași 2 circumstanțe, Labliuc Evgheni a solicitat de la Ilieș Diana copia pașaportului național și a buletinului de identitate. Totodată, în aceleași circumstanțe Labliuc Evgheni, acționînd cu aceiași intenție infracțională a solicitat și a primit de la Ilieș Diana actele solicitate anterior și un avans în sumă de 3125 lei, eliberînd din numele persoanei juridice S.R.L. „Capturis" o chitanță de încasare a acestei sume de bani sub nr.2 din data de 20.02.2012. În continuare, în aceiași zi, Labliuc Evgheni, aflîndu-se în oficiul S.R.L. „Capturis", situat pe str. Tighina 65, of. 307, mun. Chișinău, continuînd realizarea intenției sale infracționale și acționînd împreună cu Rotov Grigorii, cunoscând că scopul lui Ilieș Diana este de a pleca în Italia, dar nu în Polonia, pentru a reda un caracter legal acțiunilor lor, implicînd la comiterea infracțiunii și persoana juridică S.R.L. „Capturis", a întocmit un contract de prestare a serviciilor, de informare-consultare din 20.02.2012, între S.R.L. „Capturis", în persoana directorului Labliuc Evgheni și persoana fizică Ilieș Diana, comunicîndu-i că o va informa suplimentar despre alte detalii. La 09.03.2012, Labliuc Evgheni, acționînd întru realizarea intențiilor sale infracționale de organizare a migrației ilegale, de comun acord și împreună cu Rotov Grigorii, în cadrul unei întîlniri care a avut loc la oficiul S.R.L. „Capturis", au instructat-o pe Ilieș Diana, că în aceiași zi urmează să se deplaseze la Ambasada Poloniei din mun. Chișinău, în vederea depunerii actelor pentru obținerea vizei de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei, care va fi ulterior folosită de către ultima, pentru intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Italiei. Rotov Grigorii, acționînd împreună cu Labliuc Evghenii, cunoscînd despre caracterul fictiv al contractului de angajare în cîmpul muncii în Polonia, pe numele lui Ilieș Diana, dorind să ascundă intenția reală a acesteia la obținerea vizei de intrare pe teritoriul Poloniei, i-a înmînat ultimei setul de acte, printre care și contractul fictiv pe numele ultimei din 06.03.2012, întocmit între ultima și administrația FIRMA BUDOWLANO - DEKARSKA, în persoana lui Dominika Lukasz din Polonia. Concomitent, i-au dat indicații lui Ilieș Diana, să depună pachetul respectiv de acte la Ambasada Poloniei din mun. Chișinău, iar în cadrul convorbirii cu reprezentanții Ambasadei, să facă declarații false precum că, pleacă la muncă în Polonia în baza contractului de muncă, urmărindu-se în așa mod, scopul obținerii de către ultima a vizei de intrare și ședere pe teritoriul acestei țări, iar ulterior intrarea și șederea ilegală a acesteia pe teritoriul Italiei, în baza unei vize obținute în mod fraudulos și în baza unor declarații false. Tot la 09.03.2012, Ilieș Diana acționînd conform indicațiilor primite de 3 la Labliuc Evghenii și Rotov Grigorii, s-a deplasat la Ambasada Poloniei din mun. Chișinău, unde a depus setul de acte primit. Ulterior, la 13.03.2012 Labliuc Evgheni, acționînd împreună cu Rotov Grigorii, pentru realizarea intențiilor lor infracționale comune, au solicitat și au primit de la Roșca Viorel care este concubinul lui Ilieș Diana, suma de 6220 lei, eliberînd din numele persoanei juridice S.R.L. „Capturis", un bon de încasare a acestei sume de bani, sub nr. 7 din data de 13.03.2012. La 16.03.2012, în temeiul actelor depuse, Ambasada Republicii Polonia la Chișinău i-a refuzat lui Ilieș Diana în eliberarea vizei de intrare și ședere pe teritoriul Republicii Polonia. Acțiunile inculpaților au fost calificate pe art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal – organizare a migrației ilegale, adică, organizarea, în scopul obținerii direct a unui folos financiar, a intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul unui stat, a persoanei care nu este cetățean, nici rezident al acestui stat, acțiunile săvîrșite de către două sau mai multe persoane. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpaților Labliuc Evgheni, Rotov Grigorii și S.R.L. „Capturis”, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații să fie achitați, invocînd că: - după cum rezultă din materialele dosarului și în baza analizei tuturor probelor administrate pe dosar, se constată că învinuirea adusă este bazată doar pe presupuneri care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare și nu au fost administrate careva probe care ar fi demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților; - instanța s-a limitat la o simplă descriere a probelor, fără a le da o apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității la cazul dat, nu a explicat ce anume țin să argumenteze ele și prin ce anume dovedesc vinovăția inculpaților, lăsînd sub plafonul unei critici subiective și nefondate a probelor și argumentelor părții apărării; - sentința este bazată în special pe declarațiile părții vătămate și a martorului Roșca Viorel, care este soțul părții vătămate și este o persoană cointeresată. Informațiile parvenite de la secția consulară a ambasadei Polonia din mun. Chișinău, confirmă că S.R.L. Capturis și angajații săi și-au onorat obligațiunile contractual integral, probate prin recipisa semnată de Ilieș Diana, asupra faptului că nu are pretenții față de serviciul acordat; - potrivit materialelor cauzei, există suficiente probe ce confirmă că Rotov Grigorii era simplu angajat, există ordin de angajare și avea semnat contract individual de muncă cu S.R.L. Capturis, mai mult acest fapt este confirmat și de către Labliuc Evgheni care este administratorul și fondatorul 4 S.R.L. „Capturis”, care a declarat că 1-a angajat pe Rotov Grigorii în calitate de manager de vînzări și i-a achitat doar salariul. Deci, în privința lui Rotov Grigorii, unica sentință legal posibilă este o sentință de achitare; - la fel, ramîne îndoielnică motivarea instanței la aplicarea pedepsei persoanei juridice S.R.L. „Capturis”, deoarece în cadrul cercetării judecătorești și din materialele cauzei penale, se atestă faptul că societatea a activat absolut legal, pentru sumele încasate era eliberat bon de casă, erau depuse dările de seamă la inspectoratul fiscal, era dusă evidența contabilă a întreprinderii și erau achitate impozitele aferente activității.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat și s-a menținut sentința.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat, că argumentele din apelul avocatului Pavlov Victor în interesele inculpaților sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute deoarece au fost obiect de examinare în instanța de fond, iar sentința primei instanțe este una legală și întemeiată. Instanța de fond, corect și-a întemeiat concluziile pe probele administrate la cauza penală și verificate în cadrul ședinței de apel, și anume: - declarațiile părții vătămate Ilieș Diana, care a declarat că intenționînd să plece peste hotare, a cumpărat un ziar „Makler”, acolo a găsit un număr de telefon, prin care a făcut legătura cu Evghenii și Grigorii, au stabilit o dată ca să se întîlnească și să discute. Cînd s-a dus la oficiu, era împreună cu concubinul ei. Au vorbit și li s-a spus că costul pentru viză va fi de 600 euro. Inițial vor achita suma de 200 euro și mai tîrziu suma de 450 euro. A solicitat contract în limba română, aceștia însă nu aveau și a semnat pe cel în limba rusă. Peste cîteva zile a fost chemată la oficiu pentru a merge la ambasadă, i-au spus ce să vorbească și a mers la ambasada Poloniei și a depus actele. Peste cîteva zile unul din inculpați i-a telefonat soțul și a spus că trebuie să dea restul banilor - suma de 450 euro pentru ca să fie tot bine. A transmis banii pentru ca viza să nu fie anulată. În ziua cînd a mers la ambasadă, a fost sunată de o doamnă: un număr din Polonia, la viză a primit refuz , iar a doua zi a mers la S.R.L. „Capturis” și ei au mai pregătit un set de acte, însă și a doua oară a primit refuz (f.d. 84 – 85, vol. II); - declarațiile martorului Roșca Viorel, care a declarat că pe inculpați îi cunoaște de când soția sa dorea să plece în Italia. Ilieș Diana îi este soție, locuiesc în concubinaj. Acesta a comunicat că la începutul lunii martie 2013, Ilieș Diana dorea să plece în Italia, au procurat ziarul „Makler”, pe numărul din ziar au telefonat. El primul a vorbit, precis cu inculpatul Eugen, atunci ei au stabilit o data ca să se întîlnească, pentru a se înțelege cu prețul. Au mers în sectorul Centru, mai 5 la vale de piața centrală, el împreună cu soția Ilieș Diana. Firma se numea „Capturis” și la al 3-a etaj, în ce oficiu - nu ține minte - au intrat, acolo era inculpatul Grigore, care cunoaște mai bine limba română. Au intrat în oficiu, s-a apropiat și Eugen, soția a spus că dorește sa plece în Italia, au spus că doresc o viză legală în Italia, ca sa nu fie oprită undeva în Polonia. Viza trebuia sa fie pe numele Ilieș Diana. Li s-a spus că firma „Capturis” propune doar viza legală. Pe urma li s-a comunicat că prețul pentru viza este de 850 de euro și că viza este Schenghen și pot pleca unde doresc. Le-au fost înmînate documentele și li sa spus că trebuie să achite din start suma de 250 de euro. Au achitat suma de 250 de euro, pe urmă li s- a spus ca peste o săptămînă o să fie chemați la primirea vizei. Ilieș Diana a semnat la oficiu actele, a semnat și un contract, care nici nu i-a fost adus la cunoștință și nici nu 1-a citit, totul a fost din cuvintele lui Evghenii și Grigorii, au mers la încredere. Au înmînat banii și ultimii le-au spus să vină peste o săptămînă. A trecut o saptămînă, însă, nimeni nu ia telefonat. Atunci au telefonat ei și li s-a spus că peste 4 zile. Peste 4 zile, cum s-au înțeles, a fost chemată Ilieș Diana la ambasadă, ambasadorul a sunat în Polonia și a spus adresa. La apel nu răspundea nimeni și i-a zis că în Polonia nici nu există așa firmă, pe care au dat-o ei. Concubinei Ilieș Diana i-a fost dat refuz, s-au întîlnit cu ei și au discutat ca să depună actele repetat, însă, la fel, Ilieș Diana a primit refuz.(f.d. 88-89, vol. II) - materialele dosarului: certificate cu privire la valoarea muncii prestate de către cetățenii R. Belarus, Gruzia, Moldova, Federația Rusă și Ucraina de către angajatorul Dominica Lucasz (f.d.21, vol. I); răspunsul Ambasadorului polonez nr.132/2012, prin care a informat, că Ilieș Diana, născută la 15.09.1985 a solicitat viza poloneză la 09.03.2012, dar a primit refuz (f.d.31, vol. I); răspunsul Biroului Național Central Interpol nr.33/4961 din 17.05.2012, precum că compania “Lucasz Dominiak”, adresa juridică Wroslaw, str.Biskupa Nanakiera, 14/3 cu activitatea de bază: lucrări de construcție, cu proprietarul Lucasz Dominiak, în privința căruia este intentat dosarul penal cu eliberarea mandatului de arest (f.d. 33, vol. I); procesul verbal de examinare a informației, privind convorbirile telefonice cu numerele 069765139 și 069065311 (f.d.52, vol. I); procesul verbal de examinare a obiectului din 11.07.2012, prin care s-a stabilit că în perioada 17.02.2012- 06.04.2012, abonatul cu nr. 069065311, a apelat abonatul cu nr. 069765139 utilizat de către Ilieș Diana și Roșca Viorel (f.d. 53-54, vol. I); bonuri de achitare a 6220 lei și 3125 lei (f.d.22,23, vol. I); contractul de acordare a serviciului consultativ – informațional, nr. 2 din 20.02.2012, semnat între Ilieș Diana și S.R.L. „Capturis” (f.d.24, vol. I); recipisa Ilieș Diana din 20.02.2012, prin care ea a confirmat, că a fost informată, că în caz de refuz în acordarea vizei, banii achitați nu i se restituie, că este un garant acordării 6 serviciilor, care achită cheltuielile contractuale și nu se restituie (f.d.93, vol. I); recipisa Ilieș Diana din 09.03.2012, precum că ea a primit toată informația pentru acordarea vizei, pretenții morale și materiale către firma S.R.L. „Capturis” și lucrătorii ei, nu are (f.d.95, vol. I); cererea lui Ilieș Diana, prin care solicită restituirea sumei de 600 euro (f.d.96, vol. I) și răspunsul lui Labliuc Evghenii la solicitarea dată (f.d.25, vol. I); procesul verbal de recunoaștere a persoanei, în cadrul căreia martorul Ilieș Diana 1-a recunoscut pe Labliuc Evgheni ca fiind una din persoanele, angajatul S.R.L. „Capturis” pe numele Eugen, cui i-a comunicat că dorește să plece în Italia și i-a spus că va organiza plecarea cu viza poloneză (f.d. 139, vol. I); procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, în cadrul cărora martorul Roșca Viorel și partea vătămată Ilieș Diana, i-au recunoscut pe Labliuc Evgheni și Rotov Grigorii, persoanele, angajații S.R.L. „Capturis”, care i-au organizat plecarea în Italia cu viza poloneză (f.d. 140-144, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice S.R.L. „Capturis ” din 12 iulie 2012, prin care Labliuc Evgheni a fost recunoscut în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice S.R.L. „Capturis” și fiind audiat în calitate de martor, a refuzat să facă declarații pe marginea cazului (f.d. 170-172, vol. I); certificate de înregistrare a S.R.L. „Capturis” cu nr. 1011600041417 la 09.12.2011 și decizia de înregistrare cu următoarele activități: plasarea în cîmpul muncii a cetățenilor străini în teritoriul Republicii Moldova, activități de consultare pentru afaceri și management, activități ale birourilor și serviciilor de consultații juridice, statutul S.R.L. „Capturis” (f.d.178.180, 181-184, vol. I); Instanța de apel a conchis, că probele expuse supra dovedesc în întregime vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate și careva temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor enumerate nu se atestă, deoarece în obținerea lor au fost respectate normele de procedură penală, probele combatînd incontestabil declarațiile inculpaților. Instanța de fond, just a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, ținînd cont de prevederile art. 61 și 75 CP al RM, ce determină scopul pedepsei penale, de corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni și corect a apreciat circumstanțele cauzei, constatînd că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă cu aplicarea unei pedepse non-privative de libertate, sub formă de amendă, cu aplicarea pedepsei complementare.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpaților Labliuc Evgheni, Rotov Grigorii și S.R.L. „Capturis”, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei 7 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20.03.2015, cu rejudecarea cauzei în instanța de recurs și pronunțarea unei noi hotărîri sau dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, motivînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - după cum rezultă din materialele dosarului și în baza analizei tuturor probelor administrate pe dosar, învinuirea adusă este bazată pe presupuneri, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, nu au fost administrate careva probe care ar fi demonstrat incontestabil învinuirea; - instanța de apel s-a limitat la o simplă descriere a probelor, fără a le da o apreciere din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității la cazul dat, nu a explicat ce anume țin să argumenteze ele și prin ce anume dovedesc vinovăția inculpaților, la fel, lăsînd sub plafonul unei critici subiective și nefondate a probelor și argumentelor părții apărării; - sentința este bazată, în special, pe declarațiile părții vătămate și a martorului Roșca Viorel, care, reieșind din materialele cauzei, este o persoană cointeresată, deoarece este soțul părții vătămate; - obligația probării fictivității sau falsificării actelor prezentate de către partea vătămată, aparține în exclusivitate acuzării de stat, unicul argument adus de acuzator și susținut de instanță, sunt declarațiile părții vătămate, declarații care nu au fost confirmate prin alte mijloace de probă; - potrivit materialelor cauzei penale, există suficiente probe ce confirmă că Rotov Grigori era un simplu angajat, care a acționat în baza ordinului superiorului și cade sub incidența art. 35 lit. f) Cod penal, astfel unica sentință legală față de Rotov Grigori este cea de achitare; - speței date nu îi sunt aplicabile prevederile art. 3621 alin. (2) lit. c), de două și mai multe persoane, deoarece nu există participația a două sau mai multe persoane în comiterea faptei; - în scopul unificării practicii juridice, de către apărare au fost prezentate mai multe decizii ale CSJ, cît în materie penală, cît în materie civilă, a fost anexată și o ordonanță de clasare a procesului penal, emisă de Procuratura sect. Rîșcani. Decizii care au fost ignorate totalmente de instanța de judecată; - rămîne îndoielnică motivarea instanței la aplicarea pedepsei persoanei 8 juridice S.R.L „Capturis”, deoarece în cadrul cercetării judecătorești și din materialele cauzei, se atestă faptul că, societatea a activat absolut legal; - nu poate fi reținută drept comitere a căreiva infracțiuni, activitatea S.R.L. „Capturis”, contrar prevederilor actelor de constituire, deoarece potrivit contractului de prestări servicii, ultima consulta persoanele asupra modalității de dobîndire a unei vize, activitate ce se încadrează în activități ale birourilor și serviciilor de consultații juridice, mai mult nu îi poate fi incriminat persoanei juridice, obținerea folosului material, deoarece conform legislației, societățile se fondează anume în scopul obținerii profitului de pe urma activității sale; - instanța nu a argumentat pe deplin sentința de condamnare, materialele cercetate în ședința de judecată, denotă cu certitudine caracterul civil al faptelor, fiind probată doar nesatisfacerea părții vătămate de calitatea serviciului acordat, fapt ce impune soluționarea cauzei în ordinea procedurii civile.

La recursul ordinar declarat de avocatul Pavlov Victor în numele inculpaților Labliuc Evgheni, Rotov Grigorii și S.R.L. „Capturis” , în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul, potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept, de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile normei sus menționate. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei, de către instanțele de fond și apel și nu poate constitui temei de recurs.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide, că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 9 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. 8.1. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței” Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată a menținut sentința de condamnare însușindu-i motivele, totodată pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat. Motivele neesențiale invocate în apel care au rămas fără argumentare, nu afectează soluția corectă, astfel instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt în acest aspect. Totodată, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei. În acest sens, cu referire la motivul invocat de recurent precum că, „după cum rezultă din materialele dosarului și în baza analizei tuturor probelor administrate pe dosar, învinuirea adusă este bazată pe presupuneri, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, nu au fost administrate careva probe care ar fi demonstrat incontestabil învinuirea”, Colegiul penal nu-l acceptă, considerîndu-l că este declarativ și constituie opinia subiectivă a recurentului, deoarece instanța de apel corect și-a întemeiat concluzia privind vinovăția inculpaților, pe cumulul de probe descrise în decizia atacată (f.d. 230-232, vol. II), 10 administrate la cauza penală, examinate în prima instanță și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct vedere a pertinenții, concludenții, veridicității și a coroborării acestora și corect a menținut soluția adoptată de prima instanță. În privința motivului invocat de recurent, precum că „instanța de apel s-a limitat la o simplă descriere a probelor, fără a le da o apreciere din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității la cazul dat, nu a explicat ce anume țin să argumenteze ele și prin ce anume dovedesc vinovăția inculpaților, la fel, lăsînd sub plafonul unei critici subiective și nefondate a probelor și argumentelor părții apărării” Colegiul penal reține, că acesta este declarativ, deoarece, deși instanța de apel nu a făcut o trimitere la norma prevăzută în art. 101 Cod de procedură penală, din conținutul deciziei (f.d.232-233 vol. II), reiese că instanța de apel corect a dat apreciere probelor administrate la cauza penală, din punct de vedere a pertinenții, concludenții, veridicității și a coroborării acestora. Totodată, Colegiul penal mai menționează că recurentul nu indică concret care probe a apărării nu au fost luate în considerare de instanța de apel la adoptarea soluției, invocînd astfel acest motiv într-o formă declarativă și astfel acesta nu poate fi acceptat de Colegiul penal. În același context, recurentul mai invocă că „sentința este bazată, în special, pe declarațiile părții vătămate și a martorului Roșca Viorel, care, reieșind din materialele cauzei, este o persoană cointeresată, deoarece este soțul părții vătămate” astfel, cu privire la acest motiv, Colegiul penal consideră că atît partea vătămată (f.d. 83, vol. II), cît și martorul Roșca Viorel (f.d. 87, vol. II), înainte de începerea audierii acestora în ședința de judecată a primei instanțe, au depus jurămînt și au fost preîntîmpinați de răspunderea ce o poartă în conformitate cu leglislația penală, în baza art. 312 - 313 Cod penal, pentru depunerea de declarații mincinoase sau refuzul de a face declarații, fiind respectată astfel procedura de audiere a părții vătămate și a martorului Roșca Viorel, prevăzută la art.369, 370 Cod de procedură penală. În aceste condiții, ambele instanțe ierarhic inferioare corect au constatat veridicitatea acestor declarații, din moment ce acestea au fost confirmate și fiind în coroborare cu celelalte probe administrate la cauza penală, descrise amănunțit în hotărîrile atacate. Totodată, recurentul mai invocă că „obligația probării fictivității sau falsificării actelor prezentate de către partea vătămată, aparține în exclusivitate acuzării de stat, unicul argument adus de acuzator și susținut de instanță, sunt declarațiile părții vătămate, declarații care nu au fost confirmate prin alte mijloace de probă”, astfel, cu privire la acest motiv, Colegiul penal menționează că acesta din nou este unul declarativ, deoarece în urma examinării materialelor dosarului și a conținutului deciziei instanței de apel (f.d.231, vol. II), se constată că 11 declarațiile părții vătămate sunt confirmate și de cumulul de probe descrise și în pct. 5 a prezentei decizii. În același context, recurentul invocă că „în scopul unificării practicii juridice, de către apărare au fost prezentate mai multe decizii ale C.S.J., cît în materie penală, cît și în materie civilă, a fost anexată și o ordonanță de clasare a procesului penal, emisă de Procuratura sect. Rîșcani. Decizii care au fost ignorate totalmente de instanța de judecată”, astfel, în privința acestui motiv, Colegiul penal constată că acesta constituie o opinie subiectivă a recurentului și actele judiciare prezentate de acesta nu sunt aplicabile în speța dată, nefiind constatată o situație analogică cu speța dată. 8.2. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul penal reține că în urma examinării materialelor cauzei nu s- au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar constitui temei de casare, astfel acesta este unul neîntemeiat. În acest sens, în privința motivelor invocate de recurent, precum că „rămîne îndoielnică motivarea instanței la aplicarea pedepsei persoanei juridice S.R.L. „Capturis”, deoarece în cadrul cercetării judecătorești și din materialele cauzei, se atestă faptul că, societatea a activat absolut legal și nu poate fi reținută drept comitere a căreiva infracțiuni, activitatea S.R.L. „Capturis”, contrar prevederilor actelor de constituire, deoarece potrivit contractului de prestări servicii, ultima consulta persoanele asupra modalității de dobîndire a unei vize, activitate ce se încadrează în activități ale birourilor și serviciilor de consultații juridice, mai mult nu îi poate fi incriminat persoanei juridice, obținerea folosului material, deoarece conform legislației, societățile se fondează anume în scopul obținerii profitului de pe urma activității sale”, Colegiul constată că acestea reprezintă opinia subiectivă a recurentului și reține că conform prevederilor art. 5 din Legea nr.135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată - „Societatea se constituie în scopul exercitării oricărei activități lucrative neinterzise de lege”, însă din materialele cauzei rezultă că prin activitatea persoanei juridice S.R.L. „Capturis” s- a organizat migrația ilegală, activitate ce este interzisă de legislația penală a Republicii Moldova prin art. 3621 Cod penal, astfel aceasta a depășit limita legală a scopurilor de activitate indicate în actele de constituire a S.R.L. „Capturis” și prevăzute de legislația în vigoare, iar prima instanță și instanța de apel la adoptarea soluției de condamnare a S.R.L. „Capturis”, corect au constatat prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) în activitatea S.R.L. „Capturis” și obținerea în urma acestei activității a unui profit ilegal de către această persoană juridică. 12 8.3. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, Colegiul penal statuează că din conținutul recursului declarat de recurent, nu se identifică nici un argument în privința confirmării temeiului invocat, la fel, în urma examinării materialelor cauzei, nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar constitui temei de casare, astfel acesta este unul pur declarativ și neîntemeiat, ambele instanța ierarhic inferioare respectînd prevederile art. 61 și 75 Cod penal, au ținut cont de toate cerințele acestor prevederi legale la stabilirea pedepsei inculpaților. 8.4. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” Colegiul penal constată că în rezultatul examinării materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar putea constitui temei de casare, astfel acesta este unul neîntemeiat. Astfel, cu privire la motivele invocate de recurent, care cad sub incidența acestui temei, precum că „potrivit materialelor cauzei penale, există suficiente probe ce confirmă că Rotov Grigori era un simplu angajat, care a acționat în baza ordinului superiorului și cade sub incidența art. 35 lit. f) Cod penal, astfel unica sentință legală față de Rotov Grigori este cea de achitare; speței date nu îi sunt aplicabile prevederile art. 3621 alin. (2) lit. c), de două și mai multe persoane, deoarece nu există participația a două sau mai multe persoane în comiterea faptei”, Colegiul penal reține că acesta constituie opinia subiectivă a recurentului și menționează că subiectul infracțiunii prevăzute de art. 3621 lit. c) Cod penal, nu are un statut special, dar reprezintă persoana fizică, responsabilă, care a atins la momentul săvîrșirii infracțiunii vîrsta de 16 ani, precum și persoana juridică, iar inculpatul Rotov Grigore se atribuie acestei categorii de persoane și este subiect a infracțiunii incriminate. Totodată, Colegiul penal statuează că pentru a fi prezentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei prevăzută de art. 35 lit. f) Cod penal, este necesar ca în cazul unui ordin sau dispoziții vădit ilegale, persoana care l-a executat, să nu știe că ordinul sau dispoziția sunt ilegale, însă din materialele cauzei nu rezultă prezența cărorva circumstanțe în susținerea celor invocate de recurent, iar prima instanță și instanța de apel corect au calificat acțiunile inculpaților în temeiul art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, mai ales că actele pentru viză pregătite de ambii inculpați au fost prezentate de două ori ambasadei Poloniei. În același context, cu privire la motivul invocat de recurent, precum că „instanța nu a argumentat pe deplin sentința de condamnare, materialele cercetate în ședința de judecată, denotă cu certitudine caracterul civil al faptelor, fiind 13 probată doar nesatisfacerea părții vătămate de calitatea serviciului acordat, fapt ce impune soluționarea cauzei în ordinea procedurii civile”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, fiindcă acesta reprezintă opinie subiectivă a recurentului, fiindcă atît prima instanța corect a constatat și ulterior instanța de apel corect a menținut acțiunile infracționale ale inculpaților și corect au încadrat fapta în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, totodată vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost dovedită prin cumulul de probe descrise în sentință (f.d. 118-120, vol.II), însușite și descrise în decizia instanței de apel (f.d. 230-232, vol. II). Totodată, Colegiul penal reține că infracțiunea prevăzută de art. 3621 Cod penal, este o infracțiune formală și pentru consumarea infracțiunii în cauză nu contează dacă s-a reușit sau nu intrarea, șederea, tranzitarea ilegală a teritoriului statului sau ieșirea pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acest fapt fiind aplicabil și circumstanțelor stabilite în prezenta speță. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărîrea atacată, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pavlov Victor în numele inculpaților Labliuc Evgheni, Rotov Grigorii și S.R.L. „Capturis”, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, în cauza penală privindu-i pe Labliuc Evgheni Victor, Rotov Grigorii Anatolii și S.R.L. „Capturis”, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 februarie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 14