1ra-26/16 — art. 27, 217/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei raionului Presnensk, or. Moscova, Federația Rusă din 17 iunie 2003, Șerban Fiodor a fost condamnat în baza art. 30 alin. (3) și art. 2281 alin. (3) lit. "r" Codul penal al F.R. la 8 ani închisoare, fără amendă și fără privarea de a ocupa anumite funcții, în colonie de regim riguros, cu calcularea termenului ispășirii pedepsei începînd cu data de 12 aprilie 2012.

La 14 mai 2014, Ministrul Justiției al RM a înaintat în Judecătoria Buiucani mun. Chișinău un demers de transfer în care se indică că, în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova se soluționează cauza privind transferul din Federația Rusă în Republica Moldova a lui Șerban Fiodor Mihail, pentru continuarea executării pedepsei, stabilite de instanța rusă, într-un penitenciar din Republica Moldova, în baza art. art. 2-6 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, din 21.03.1983 și art. 556 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, se adresează setul de documente pentru examinarea posibilității transferului cerut.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 iunie 2014, a fost admis demersul Ministrului Justiției al Republicii Moldova și cererea condamnatului Șerban Fiodor Mihail privind transferul persoanei condamnate de un stat străin pentru continuarea executării pedepsei cu închisoare în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, s-a acceptat transferul lui Șerban Fiodor Mihail, născut la 12 iunie 1986, pentru ispășirea pedepsei penale în instituțiile penitenciare ale Republicii Moldova cu aplicarea procedurii continuării executării pedepsei. În cazul acceptării transferului de către organele competente ale statului de condamnare, a-1 considera pe Șerban Fiodor Mihail, născut la 12 iunie 1986, 1 condamnat prin sentința Judecătoriei raionului Presnensk, or. Moscova, Federația Rusă din 17 iunie 2013 în baza art. 26 alin. (1), art. 27, art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal al Republicii Moldova, cu stabilirea unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani fără amendă și fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu calcularea termenului executării pedepsei începînd cu data de 12 aprilie 2012, cu posibilitatea liberării condiționate înainte de termen la executarea efectivă a 3/4 (trei pătrimi) din termenul de pedeapsă stabilit.

Încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs de către avocatul Rodica Guțcal în numele condamnatului Șerban Fiodor, solicitînd repunerea în termen, admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată. În argumentarea poziției sale recurentul a invocat că, condamnatul Șerban Fiodor a aflat despre încheierea contestată verbal la sosirea în Penitenciarul nr.13 - Chișinău Republica Moldova la data de 17.07.2015, astfel, Șerban Fiodor nu avea anterior posibilitatea de a face cunoștință cu încheierea în speță și de a depune cerere de recurs în termen. Condamnatul nu este de acord cu încheierea contestată în partea stabilirii pedepsei conform art. 2171 alin. (4), lit. d) CP al RM și anume, cu termenul de executare a pedepsei 8 ani de privațiune de libertate din următoarele temeiuri: - articolul 2281 alin. (3), lit. "r" al Codului Penal Federației (în redacția Legilor federative din 19.05.2010 Nr.7-03, din 07.12.2011 Nr. 20-03), în vigoare la momentul săvîrșirii infracțiunii prevedea pedeapsă de privațiune de libertate pe un termen de la 8 pînă la 15 ani cu aplicarea amenzii pînă la 500000,00 ruble sau în mărimea de salariu sau alt venit al condamnatului pentru perioada de pînă la 3 ani sau fără aplicarea acestea și cu limitarea libertății pe un termen de pînă la doi ani sau fără aplicarea acesteia. Astfel, prin sentința nr. 1-55/13 din 17.06.2013, emisă de Judecătoria raională Presnensk or. Moscova din Federația Rusă a fost aplicată pedeapsa de privațiune de libertate pe un termen sub limita minimă prevăzută de lege penală - 8 ani. Corespunzător, articolul 2171 alin. (4), lit. d) CP RM, pentru infracțiunea analogică prevede pedeapsă de privațiune de libertate pe un termen de la 7 pînă la 15 ani, anume termenul limită pentru infracțiune analogică constituie 7 ani. Prin urmare, în sensul acestei norme și luînd în considerare toate circumstanțele cauzei, persoana condamnatului, comportamentul lui în timpul și după consumarea infracțiunii, faptul că Șerban Fiodor a contribuit activ ca participant al infracțiunii săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, de asemenea, urmează a fi reținut faptul că la momentul de față, condamnatul a executat mai bine de 3 ani și 4 luni din pedeapsa stabilită de instanță de judecată fără careva încălcări. Luînd în vedere faptul că instanța de judecată străină a aplicat pedeapsă sub limita 2 minimă prevăzută de lege penală, apărarea, dar și Șerban Fiodor a considerat că termenul poate fi modificat pe un termen sub limită minimă prevăzută de lege penală -7 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015 a fost repus în termen și admis recursul declarat, casată parțial încheierea instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre prin care i-a fost numită lui Șerban Fiodor, pedeapsa pe art. 26 alin. (1), art. 27, art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal al Republicii Moldova pe un termen de 7 ani fără amendă și fără privarea de a ocupa anumite funcții, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu calcularea termenului executării pedepsei începînd cu data de 12 aprilie 2012, cu posibilitatea liberării condiționate înainte de termen la executarea efectivă a 3/4 (trei pătrimi) din termenul de pedeapsă stabilit. 5.1. În argumentarea deciziei instanța de recurs a precizat că, recursul înaintat urmează a fi repus în termen, or din materialele cauzei se atestă faptul că Șerban Fiodor a aflat despre încheierea contestată, verbal la sosirea în Penitenciarul nr.13, mun. Chișinău la data de 17.07.2015, astfel, Șerban Fiodor nu avea anterior posibilitatea de a face cunoștință cu încheierea în speță și de a depune cerere de recurs în termen. Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat că odată ce instanța de judecată străină a aplicat pedeapsă lui Șerban Fiodor în limita minimă prevăzută de lege penală, în privința condamnatului termenul pedepsei cu închisoarea poate fi modificat pe un termen de 7 ani. Mai mult ca atît, Colegiul penal la aplicarea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte, a ținut cont și de prevederile art. 81 Cod penal al RM, care pledează că la aplicarea pedepsei pentru infracțiunea neconsumată se ține cont de circumstanțele în virtutea cărora infracțiunea nu a fost dusă pînă la capăt. Mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Pentru pregătirea de infracțiune și tentativa de infracțiune detențiunea pe viață nu se aplică. De asemenea, instanța de recurs a menționat că pedeapsa stabilită lui Șerban Fiodor nu constituie recidivă, iar pedeapsa maximă prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal al RM, pentru infracțiunea consumata, este de 15 ani, iar potrivit art. 25 alin. alin. (2) și (3) Cod penal al RM se consideră infracțiune neconsumată pregătirea de infracțiune și tentativa de infracțiune. (3) Răspunderea pentru pregătirea de infracțiune și pentru tentativă de infracțiune se stabilește, conform articolului corespunzător din Partea specială a Codului penal, ca și pentru infracțiunea consumată, cu trimitere la art. 3 26 și 27, respectîndu-se prevederile art. 81. Raportînd prevederile legale enunțate supra, la materialele cauzei, ținînd cont de aceste reglementări intabulate în Lege, care prevăd pedepse pentru faptele comise mai mici decît pedepsele prevăzute de legislația penală a Federației Ruse, și respectiv, prevederile legale care diminuează esențial pedeapsa pentru pregătirea și tentativa de infracțiune, Colegiul penal a indicat că condamnatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 26, 27, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal al RM, urmează a-i fi stabilită, cu aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal al RM, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani fără amendă și fără privarea de a ocupa anumite funcții, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Hotărîrea, în temeiul art. 466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva hotărîrii menționate a declarat recurs în anulare procurorul, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin care lui Șerban Fiodor să-i fie aplicată pedeapsă în baza art. 27, art. 2171 alin. (4) lit. d) Codul penal al Republicii Moldova , cu aplicarea art. 81 Cod penal, de 8 ani închisoare, fără amendă și fără privarea de a ocupa anumite funcții, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu aplicarea procedurii - continuarea executării pedepsei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Reieșind din prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond,adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărîri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 556 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. 4 În urma celor expuse, rezultă că recursul în anulare declarat în speță în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat, situație ce persistă în cauza dată. 7. În conformitate cu prevederile art. art. 456 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Iurie Garaba împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 20 ianuarie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 5