1ra-1329-2015 — art.328 alin.1 CP

Prima instanță: 13.03.2013 - 08.12.2014,

Instanța de apel: 23.01.2015 - 24.06.2015,

Instanța de recurs: 02.09.2015 - 08.12.2015. În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul din 08 decembrie 2014, Armanu Natalia a fost condamnată în baza art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul administrației publice locale pe un termen de 10 ani. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună instanța în ordinea procedurii civile. 2. Pentru a pronunța sentința instanța a constatat că Armanu Natalia, la 31 martie 2005, a fost angajată temporar, în baza dispoziției nr.74p în funcția de jurist în cadrul Primăriei or.Cahul, ulterior în baza dispoziției din 24 octombrie 2007 nr.335-i, fiind transferată în funcția de jurist în statele de personal al aparatului Primăriei or.Cahul, iar la 31 mai 2011 în baza dispoziției nr.214-i a fost încadrată în funcția publică de execuție - jurist al Primăriei or.Cahul. La 04 august 2011 în adresa Primăriei or.Cahul a parvenit citația Judecătoriei Economice de Circumscripție, fiind înregistrată în Registrul de intrări nr.1260 privind prezentarea Primăriei or.Cahul în ședința de judecată, fixată pentru 11 august 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SC ,,Daniel-P” SA împotriva Primăriei or.Cahul cu privire la încasarea venitului ratat, dobînzii de întîrziere și prejudiciului moral. Citația respectivă a fost repartizată pentru examinare lui Mîndru Ștefan, care în baza dispoziției nr.2/5-XXIV din 22 iulie 2011, a fost desemnat în calitate de jurist pentru reprezentarea intereselor Consiliului orășenesc Cahul în toate instanțele de judecată din R.Moldova. În 1 legătură cu petrecerea ședinței Consiliului orășenesc Cahul, a căruia prezență era obligatorie, Mîndru Ștefan, prin cererea din 08 august 2011, a solicitat amînarea ședinței de judecată în cauza respectivă fixată pentru 11 august 2011, pentru o dată ulterioară. Însă, la 11 august 2011, în locul lui Mîndru Ștefan, la ședința de judecată a Judecătoriei Economice de Circumscripție în pricina civilă la acțiunea SC ,,Daniel-P” împotriva Primăriei or.Cahul cu privire la încasarea venitului ratat, dobîndii de întîrziere și prejudiciului moral, în calitate de jurist al Primăriei or.Cahul, a participat Armanu Natalia fară a dispune de împuterniciri privind reprezentarea Consiliul orășenesc Cahul în instanța de judecată. La data de 18 august 2011 de către Judecătoria Economică de Circumscripție a fost emisă hotărîrea în cauza respectivă, prin care a fost admisă acțiunea și s-a dispus încasarea din contul Primăriei or.Cahul în beneficiul SC ,,Daniel-P” suma de 53143500,00 lei cu titlu de venit ratat și suma de 5000 lei cu titlu de taxă de stat. La data de 24 august 2011, Armanu Natalia, fară a fi delegată de Primăria or.Cahul, a primit copia hotărîrii judecătorești din 18 august 2011 și, știind cu certitudine că hotărîrea respectivă va fi contestată, la data de 09 septembrie 2011 a prezentat hotărîrea respectivă și a înregistrat-o cu nr.1449 la secretarul Primăriei or.Cahul. Însă, deoarece data de 10 și 11 septembrie 2011 au fost zile de odihnă (sîmbătă și duminică), primarul a luat cunoștință cu hotărîrea, doar la 12 septembrie 2011, după expirarea termenului de contestare. Prin urmare, Armanu Natalia prin acțiunile sale și-a depășit atribuțiile de serviciu și a favorizat prejudicierea bugetului administrației publice locale - Primăriei or.Cahul, în valoare de 53 143 500,00 lei. 3. Sentința a fost contestată cu apel de către procuror, inculpata N.Armanu și avocatul acesteia Ig.Dumitran, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui N.Armanu în baza art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sfera publică pe un termen de 4 ani, invocînd că instanța a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor cazului dat și a încadrat corect acțiunile inculpatei, însă pedeapsa stabilită acesteia este una inechitabilă la care instanța nu s-a ținut cont de prevederile art.75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de împrejurările în care fapta a fost comisă, iar prin acțiunile inculpatei a fost prejudiciat considerabil interesele publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legii nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat și că fapta a fost comisă în timpul exercitării de inculpată a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise, prin urmare atît pedeapsa principală, cît și cea complimentară sînt prea blînde; - inculpata, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar sentința de condamnare a fost adoptată în lipsa probelor suficiente ce ar demonstra vinovăția sa, care se bazează de presupuneri și declarațiile contradictorii ale martorilor acuzării și aprecierea eronată a probelor administrate; instanța a ignorat faptul că în cauza dată nu există prejudiciul material; instanța a ignorat faptul că dînsa în calitate de jurist al primăriei, avînd procură generală, a fost în drept să participe și 2 să reprezinte interesele acesteia în ședința de judecată din 11.08.2011; instanța incorect a reținut că dînsa este subiect al infracțiunii, deoarece conform prevederilor art.123 alin.(1) Cod penal, funcția de jurist nu presupune exercitarea funcțiilor autorităților publice și nu presupune efectuarea acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice, iar constatînd că dînsa prin acțiunile sale a cauzat daune considerabile intereselor publice, partea acuzării nu a concretizat în ce constă aceste daune, în cazul în care hotărîrea Judecătoriei Economice a fost anulată, astfel că absența consecințelor prejudiciabile, inidică spre inexistența infracțiunii; acțiunea civilă înaintată de primărie este neîntemeiată, procedura de executare a fost intentată în anul 2010 și executorul judecătoresc a avut dreptul să aplice sechestru asigurător în cadrul procedurii de executare; prin acțiunea formulată de recuperare a daunei materiale pretinsă a fi cauzată primăriei, se urmărește scopul soluționării pozitive a urmărilor care au avut loc din contul altei persoane; - avocatul în numele inculpatei, casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care N.Armanu să fie achitată, din motiv că fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii; fapta incriminată inculpatei a avut loc în perioada de timp 04 august - 12 septembrie 2011 și urmau a fi încadrate conform normei penale din acel moment, astfel că învinuirea adusă nu corespunde cu legea penală în vigoare la acel moment; instanța nu a reținut faptul că N.Armanu ocupa funcția de jurist al primăriei și nu era persoană cu funcție de răspundere; instanța a reținut că inculpata fară a avea împuternicirile respective, a participat la judecarea cauzei în ședința de judecată din 11.08.2011, pe cînd faptul dat contravine cu procura ce i-a fost eliberată de primar din 04.07.2011, prin care dînsa a fost împuternicită să reprezinte interesele primăriei în toate instanțele din R.Moldova, astfel că instanța incorect a reținut că N.Armanu și-a depășit atribuțiile de serviciu participînd la judecarea cauzei civile; incorectă este constatarea instanței că inculpata primind copia hotărîrii, cunoscînd despre termenul de contestare, a înregistrat-o în registru după expirarea termenului prevăzut de art.362 Cod de procedură civilă; instanța nu a ținut cont de faptul că apelul declarat de primărie la 21.09.2011, a fost unul în termen; incorectă este concluzia instanței că anume prin aplicarea sechestrului pe bunurile ce aparțin cu drept de proprietate primăriei, au fost cauzate daune intereselor publice și că între fapta inculpatei și consecințele apărute există legătură cauzală, pe cînd nu a fost stabilit care bunuri ale primăriei au fost vîndute de către executor; incorecte sînt și constatările instanței că în rezultatul acțiunilor inculpatei, adminsitrației publice locale, și anume primăriei i s-a cauzat daune în proporții considerabile, soldate cu urmări grave, care au survenit în urma parvenirii cererilor din partea persoanelor care au dorit să participe la licitația efectuată de primărie și care au achitat bani, iar din cauza sechestrării bunurilor licitația a fost anulată; instanța și-a motivat soluția în lipsa probelor ce ar fi demonstrat faptul că ar fi fost depuse careva sume de bani de către cetățeni și că ar fi avut loc careva licitații, care au fost anulate, astfel că instanța greșit a interpretat legea și a apreciat probele cauzei eronat constatînd că inculpata a comis infracțunea de care a fost recunsocută vinovată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror și admise apelurile declarate de 3 inculpata N.Armanu și avocatul acesteia Ig.Dumitran, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărîre, prin care N.Armanu a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.328 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice pe un termen de 2 ani, iar conform art.90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată pe un termen de probă de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 4.1. Pentru pronunțarea soluției date, instanța de apel a constatat că Armanu Natalia, a fost angajată temporar în baza dispoziției nr.74p din 31 martie 2005 la Primăria or.Cahul în calitate de jurist, la 24 octombrie 2007 prin dispoziția nr.335-i aceasta a fost transferată în funcția de jurist în statele de personal al aparatului Primăriei or.Cahul, iar la 31 mai 2011 în temeiul dispoziției nr.214-i a fost încadrată în funcția publică de execuție - jurist a Primăriei or.Cahul. Fiind persoană publică, responsabilă conform fișei postului din 01 iulie 2011 de exercitarea atribuțiilor sale de serviciu în strică conformitate cu legislația în vigoare și regulamentul de funcționare internă a autorității publice; de calitatea materialelor elaborate, legalitatea actelor emise și prezentarea lor în termenele stabilite; de depistarea la timp a lacunelor existente în domeniul de competență și de elaborare a propunerilor pentru depășirea acestora; de examinare în termen a petițiilor, adresărilor și cererilor ce țin de domeniul de activitate; de calitatea și veridicitatea informațiilor, în baza cărora se adoptă decizii, alte acte administrative; de sporirea competenței sale profesionale, acționînd cu intenție directă, a comis infracțiunea în următoarele circumstanțe: La 04 august 2011 în Registrul de intrări al Primăriei or.Cahul a fost înregistrată citația cu nr.1260, expediată de Judecătoria Economică de Circumscripție, privind prezentarea reprezentantului primăriei în ședința de judecată pentru 11 august 2011 pentru examinarea acțiunii înaintate de SC “Daniel- P” SA privind încasarea prejudiciului în formă de venit ratat, a dobînzii de întîrziere în sumă totală de 63 977 900 lei și a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei de la Primăria or.Cahul și Consiliul orăsenesc Cahul, care a fost repartizată pentru examinare juristului primăriei, Mîndru Ștefan, care în temeiul Deciziei nr.2/5-XXIV din 22 iulie 2011 a Consiliului orășenesc Cahul a fost desemnat unicul jurist care poate reprezenta interesele Consiliului orășenesc Cahul în toate instanțele de judecată a R.Moldova. Din motivul imposibilității prezentării la ședința stabilită, la 08 august 2011, juristul Mîndru Ștefan a expediat în adresa Judecătoriei Economice de Circumscripție scrisoarea nr.02/1-33-2754, prin care a solicitat amînarea ședinței din 11 august 2011 pentru o altă dată. Cu toate acestea, la data de 11 august 2011, juristul Primăriei or.Cahul Armanu Natalia, depășind atribuțiile sale de serviciu, fară a avea împuterniciri acordate de a reprezenta interesele Consiliului orășenesc Cahul în cauza dată, s-a prezentat în ședința de judecată, participînd la aceasta. La 18 august 2011 Judecătoria Economică de Circumscripție a emis hotărîrea de încasare din contul Primăriei or.Cahul în beneficiul SC ”Daniel-P” SA a sumei de 53143500,00 lei cu titlu de venit ratat și a taxei de stat în sumă de 5000,00 lei, hotărîrea fiind cu termen de atac de 20 de zile. 4 Conștientizînd faptul că această hotărîre va fi atacată, Armanu Natalia, de asemenea fară a fi delegată de persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Primăriei or.Cahul, s-a prezentat la 24 august 2011 la Judecătoria Economică de circumscripție, unde a ridicat hotărîrea judecătorească și doar la 09 septembrie 2011, în jurul orei 16.00, a prezentat această hotărîre la secretariatul primăriei, înregistrînd-o cu nr.1446 din 09 septembrie 2011. Deoarece data de 10 și 11 septembrie 2011 au fost zile de odihnă (sîmbătă și duminică), primarul or.Cahul a făcut cunoștință cu hotărîrea dată doar la 12 septembrie 2011, deja după expirarea termenului de atac al acesteia. Instanța de apel, în temeiul art.415 alin.(1) pct.(2), 409 alin.(2) Cod de procedruă penală, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței, a conchis că vina inculpatei N.Armanu în săvîrșirea faptei imputate este dovedită în întregime. În acest sens, instanța de apel a menționat că, prima instanță, la baza sentinței de condamnare, corect a reținut ca probe declarațiile reprezentantului Primăriei or.Cahul, S.Mîndru, care a declarat că a fost desemnat de a participa la ședința de judecată pentru 11.08.2011 în cauza civilă SA ,,Daniel-P” împotriva Primăriei or.Cahul, a depus cerere de amînare a ședinței, iar declarînd apel împotriva hotărîii date la 20.09.2011, a luat cunoștință și cu ultimele procese-verbale ale ședințelor de judecată, unde a aflat că în locul lui la data de 11.08.2011 a participat în proces N.Armanu, care la 24.08.2011 a primit hotărîrea sub semnătură; - declarațiile martorului V.Miherea, care a explicat că fiind membru al Comisiei de disciplină, la 27.09.2011 din sesizarea primarului a aflat despre faptul că N.Armanu a participat în instanța de judecată pe cauza SA ,,Daniel-P” contra primăriei, fără a avea împuterniciri, iar cercetînd cazul dat, comisia de disciplină a stabilit că N.Armanu a participat la ședința de judecată și a ridicat hotărîrea judecătorească, pe care cu întîrziere a prezentat-o primăriei, în urma căreia comisia a constatat abaterea disciplinară în atribuțiile lui N.Armanu, fiind luată decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de distituire din funcție. La fel, a mai concretizat că în sesizarea primarului era indicat că N.Armanu nu era împuternicită să participe în procesul SA ,,Daniel-P”, fapt confirmat în cadrul ședinței comisiei prin declarațiile persoanelor care au avut tangență cu cazul examinat; - declarațiile martorului L.Nisterenco, care a relatat că a fost membru al comisiei de disciplină din cadrul primăriei Cahul, la sesizarea primarului a fost convocată ședința comisiei de disciplină, unde s-a discutat cazul lui N.Armanu și s-a constatat că aceasta a comis o abatere disciplinară, fapt pentru care a fost destituită din funcție, însă ulterior a fost restabilită în funcție în baza hotărîrii judecătorești, în rest a dat declarații analogice cu referire la circumstanțele de fapt ca și martorul V.Miherea; - declarațiile martorilor Iu.Arnaut, T.Țîmbalist, V.Vanșevici, care au făcut parte din membrii comisiei de disciplină și au dat declarații analogice cu ale martorilor V.Miherea și L.Nisterenco, reținute mai sus, totodată concretizînd că la ședința Consiliului orășenesc Cahul, primarul a prezentat un proiect de decizie cu desemnarea reprezentanților consilierilor în instanța de judecată, în care se propunea să desemneze reprezentanți pe N.Armanu și Șt.Mîndru. La ședință problemele de drept, cultură și religioase, asupra candidaturii lui N.Armanu s-a dat aviz negativ pe motivul nivelului scăzut de credibilitate, în privința lui Șt.Mîndru s- a dat aviz pozitiv, acesta fiind desemnat ca reprezentant în instanțele de judecată; 5 - declarațiile martorului P.Burlacu, care a declarat că la data de 22.06.2011 a fost instituit în funcție de primar al or.Cahul, iar N.Armanu era angajată în calitate de jurist al primăriei. La fel, a mai declarat că în adresa primăriei a parvenit citația instanței de judecată pentru 11.08.2011 informîndu-l că la acea dată va avea loc examinarea dosarului la Judecătoria Economică Chisinău cu privire la acțiunea înaintată de SA ,,Daniel-P” către Primăria or.Cahul cu privire la încasarea prejudiciului, unde interesele primăriei le reprezenta juristul Șt.Mîndru. La 12.09.2011, pe masa sa de lucru a găsit hotărîrea Judecătoriei Economice pe acest dosar, după care dînd indicații să fie luate măsuri, de la juristul Șt.Mîndru a aflat că copia hotărîrii emise de Judecătoria Economică a fost primită de juristul N.Armanu sub semnătură la 24.08.2011, care nu a avut împuterniciri să participe în instanță pe cauza dată. Prin acțiunile inculpatei a fost prejudiciată imaginea primăriei, a avut de suferit bugetul primăriei, au fost aplicate sechestre care recent au fost ridicate; cît și probele materiale: - copia de pe procura din 04.07.2011, valabilă pe un termen de 3 ani, prin care juristul primăriei N.Armanu a fost împuternicită să reprezinte interesele Primăriei or.Cahul în toate instanțele judiciare; - copia citației din 11.08.2011, ora 15.00, în pricina civilă SC „Daniel-P”, înregistrată cu nr.1240 la 04.08.2011, din care urmează că la data de 05.08.2011, aceasta a fost repartizată pentru executare lui N.Armanu, ulterior, la 08.08.2011, a fost repartizată pentru participare în judecată lui Șt.Mîndru; - cererea adresată Judecătoriei Economice din 08.08.2011, semnată de către juristul Primăriei or.Cahul, Șt.Mîndru, prin care a solicitat amînarea examinării cauzei civile fixată la data de 11.08.2011, ora 15.00, în legătură cu desfășurarea ședinței Consiliului orășenesc Cahul, a cărui prezență este obligatorie; - copia de pe procesul-verbal al ședinței de judecată din 11.08.2011, din care rezultă că în ședință a participat ca reprezentant al Primăriei or.Cahul, N.Armanu, în bază de procură, fiind înștiințată despre amînarea pronunțării hotărîrii pentru data de 18.08.2011, fapt ce l-a confirmat prin semnătură; - copia hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 18.08.2011 din care rezultă că a fost înregistrată la Primăria or.Cahul la 09.09.2011, sub nr.1446; - copia cererii Primăriei or.Cahul din 22.09.2011, adresată Curții de Apel Economice, prin care se solicită repunerea apelului în termen; - copia de pe coperta dosarului civil, prin care se atestă că N.Armanu a primit copia hotărîrii la 24.08.2011; - dispoziția primarului or.Cahul nr.214-i din 31.05.2011 cu privire la reîncadrarea în funcția publică, conform căreia N.Armanu a fost reîncadrată în funcția publică de execuție - jurist al Primăriei or.Cahul, exercitată înainte de suspendarea raporturilor de serviciu (dispoziția primarului nr.2-i din 10.01.2008) și se consideră reîntoarsă în funcție din concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului începînd cu 01.06.2011; - fișa postului pentru funcția de jurist din cadrul Primăriei or.Cahul, care este funcție publică de execuție; - copia de pe registrul de intrare a corespondenței în Primăria or.Cahul, din care urmează că, la data de 09.09.2011, sub nr.1446, N.Armanu a prezentat pentru înregistrare hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție, unde este 6 efectuată mențiunea ,,am primit pe 24.08.2011”; - copia încheierii executorului judecătoresc din 03.10.2011, potrivit căreia a fost reluată procedura de executare nr.3 intentată la 19.10.2010, în baza titlului executoriu nr.2e-6439 din 18.08.2011 emis de Judecătoria Economică de Circumscripție privind încasarea venitului ratat de 53143500 lei și taxa de stat de 5000 lei de la Primăria or.Cahul în beneficiul SA ,,Daniel-P”, în legătură cu cererea creditorului din 30.09.2011 și că hotărîrea din 18.08.2011 este irevocabilă. Analizînd probele menționate prin prisma art.101 Cod de procedură penală, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței și concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatei N.Armanu urmează a fi încadrate în baza art.328 alin.(1) Cod penal, ca depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. În susținerea concluziei sale instanța de apel din probele administrate, cît și reținînd dispozițiile art.123 alin.(2) Cod penal și dispoziția primarului or.Cahul nr.214-i din 31.05.2011, a conchis că în cazul dat inculpata este persoană publică și este subiect al infracțiunii incriminate, deoarece dînsa prin dispoziția primarului a fost încadrată în funcția publică de execuție - jurist al primăriei, fiind investită de Primăria or.Cahul să presteze în numele acesteia servicii publice. Nefondate a considerat instanța argumentele părții apărării, precum că acțiunile inculpatei urmau a fi calificate conform prevederilor Codului penal în vigoare la data comiterii infracțiunii, august - septembrie 2011, cînd dînsa nu era persoană cu funcție de răspundere, conform normei de incriminare în vigoare la acel moment, deoarece conform actului de învinuire din 11.10.2012, N.Armanu este învinuită că a săvîrșit infracțiunea, fiind persoană publică, conform fișei postului din 01.06.2011, și nu ca persoană cu funcție de răspundere. Instanța a reținut că nu poate fi considerat întemeiat nici motivul invocat de apelanți, precum că inculpata nu este subiect al infracțiunii incriminate, pe motiv că la data săvîrșirii infracțiunii, Codul penal nu prevedea noțiunea de persoană publică, care abia prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare din 03.02.2012, conținutul art.123 Cod penal fost modificat, fiind introdus alin.(2), în care a fost prevăzută noțiunea de ,,persoană publică”, deoarece, conform actului de învinuire, N.Armanu din 11.10.2012 a deținut statut de învinuită și a fost pusă sub învinuire că, deținînd funcția de jurist al Primăriei or.Cahul și fiind persoană publică a săvîrșit infracțiunea incriminată. De asemenea, instanța a constatat că N.Armanu și-a depășit atribuțiile sale de serviciu, deoarece a participat la ședința de judecată din 11.08.2011 în baza procurii generale, fără a avea împuterniciri pe cazul dat concret, fapt despre care nu a comunicat primarului, conducătorului entității, și nici despre rezultatul ședinței, că pronunțarea hotărîrii a fost amînată pentru data de 18.08.2011, fapt ce a dus la neprezentarea în ședință a reprezentantului Șt.Mîndru, care a fost împuternicit de către primar în baza procurii de a participa și a reprezenta interesele Primăriei or.Cahul în pricina civilă ,,Daniel-P”. Faptul că pe citația expediată de Judecătoria Economică de Circumscripție este avizul primarului pentru N.Armanu, efectuat la 05.08.2011, și ulterior, pentru Șt.Mîndru, la 08.08.2011, încă o dată demonstrează 7 faptul că N.Armanu fără a avea careva împuterniciri a participat în ședința de judecată din 11.08.2011. Netemeiată a considerat instanța și trimiterea părții apărării la Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012, fiindcă deși inculpatei N.Armanu i-a fost eliberată procură generală pentru a reprezenta interesele primăriei în instanțele de judecată și în alte entități de stat, totuși aceasta nu poate fi interpretată în sensul că, în baza procurii respective, inculpata avea dreptul de a participa la toate cauzele în care participa Primăria or.Cahul, deoarece participarea în calitate de reprezentanți ai primăriei pe un anumit caz în parte, se efectuează la dispoziția primarului, care repartizează cazurile juriștilor. Mai mult, instanța a reținut că N.Armanu la 24.08.2011 a primit copia hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 18.08.2011, fapt ce se confirmă prin semnătura acesteia, însă hotărîrea în cauză a fost prezentată și înregistrată în Registrul de intrare a corespondenței primăriei la data de 09.09.2011, cu nr.1446. Prin urmare, inculpata, primid copia hotărîrii judecătorești și cunoscînd că pe dosarul respectiv a participat juristul Șt.Mîndru și că această hotărîre a fost în defavoarea primăriei, urmînd a fi contestată, nu a întreprins acțiuni promte de a aduce la cunoștința primarului despre rezultatele examinării cauzei și primirea hotărîrii la 24.08.2011, cît și curgerea termenului de contestare a acesteia, precum și să propună exercitarea căii de atac ordinare, ci doar la data de 09.09.2011 a prezentat hotărîrea pentru a fi înregistrată, adică după expirarea termenului de atac. La fel, instanța a constatat că depășirea atribuțiilor de serviciu de către inculpată rezultă și din faptul că dînsa în Registrul de intrare a corespondenței primăriei a efectuat mențiunea ,,am primit hotărîrea la 24.08.11”, în contextul în care, dînsa nu era persoana responsabilă de înregistrarea corespondenței parvenite în adresa primăriei, și pe care a făcut-o în lipsa persoanei responsabile, ceea ce denotă că dînsa a acționat cu intenție și a conștientizat fapta comisă, fapt ce rezultă și din declarațiile martorului T.Țîmbalist, care a afirmat că ulterior înregistrării hotărîrii, în registru a apărut mențiunea sus indicată, înscriere ce a fost efectuată de către inculpată. Totodată, instanța de apel a conchis că din învinuirea înaintată inculpatei urmează a fi exclus calificativul ,,acțiuni soldate cu urmări grave”, deoarece partea acuzării în actul de învinuire nu a indicat care sînt acele urmări grave survenite în urma acțiunilor intenționate a inculpatei și care este legătura cauzală între acțiunile ei și survenirea acestor urmări grave, dat fiind că la materialele cauzei sînt cererile persoanelor fizice și juridice de participare la licitație și ordine de încasare a numerarului, conform cărora a fost achitată taxa de participare la licitație, însă anularea licitației, ca urmare a aplicării sechestrului pe bunurile Primăriei or.Cahul, de către executorul judecătoresc, prin încheierea din 07.11.2011 și restituirea persoanelor fizice și juridice a taxelor depuse pentru participare la licitație, nu poate fi reținută ca acțiuni soldate cu urmări grave, deoarece primăria a anunțat desfășurarea licitației cu strigare la arendă și vînzarea-cumpărarea bunurilor imobile în privința altor bunuri imobile, decît cele pe care executorul judecătoresc a aplicat sechestru. Mai mult, acest fapt nu a dus la sistarea activității primăriei, fiindcă acțiunea depusă de SA ,,Daniel-P” a fost ulterior respinsă. La fel, instanța de apel a constatat că, la calificarea acțiunilor inculpatei în 8 baza art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal, s-a reținut atît semnul calificativ prevăzut de alin.(l) - daune considerabile, cît și cel prevăzut de alin.(3) - soldat cu urmări grave, adică a stabilit că prin acțiunile sale N.Armanu a cauzat un prejudiciu considerabil, în același timp, același prejudiciu a fost apreciat ca urmări grave, ceea ce este imposibil la o calificare unică a acțiunilor inculpatei pe unul și același episod, pentru una și aceiași faptă. Mai mult, instanței nu i-au fost prezentate probe certe că în urma acțiunilor inculpatei au survenit urmări grave pentru primărie. Luînd în considerație faptul dat, inclusiv și faptul că buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public presupune îndeplinirea obligațiilor de serviciu în mod corect, fără excese, cu respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și ale celor juridice, instanța a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei N.Armanu urmează a fi reîncadrate din prevederile art.328 alin.(3) lit.d) în cele ale art.328 alin.(l) Cod penal, dat fiind că aceasta prin acțiunile sale a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța, reținînd prevederile art.61, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave, persoana acesteia, lipsa circumstanțelor agravante, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acesteia, a conchis că nu este rațional ca inculpata să execute pedeapsa închisorii, considerînd posibilă dispunerea suspendării executării ei pe un termen de probă. Referitor la acțiunea civilă înaintată de Primăria or.Cahul, prin care se solicită încasarea prejudiciului material cauzat în urma săvîrșirii infracțiunii de către N.Armanu în sumă de 280680 lei, instanța, ținînd cont de prevederile art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, a conchis că aceasta urmează a fi admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, din motiv că nu au fost prezentate probe pertinente și concludente privind cuantumul prejudiciului solicitat.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare procurorul, avocatul Ig.Dumitran în numele inculpatei N.Armanu și inculpata, prin care solicită: - procurorul, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, pe motiv că instanța de apel greșit a reîncadrat acțiunile inculpatei în prevederile art.328 alin.(1) Cod penal și a stabilit acesteia o pedeapsă contrar prevederilor art.75-78 Cod penal; - incorect instanța de apel a exclus din acțiunile inculpatei calificativul „soldate cu urmări grave”, deoarece prin acțiunile sale aceasta a cauzat daune în proporții considerabile imaginii autorității publice locale și daune în proporții deosebit de mari bugetului autorității publice locale ce consitutie suma de 53143500 lei, rezultat din pricina civilă și în sumă de 280680 lei, ce constituie sumele nevărsate în bugetul Primăriei or.Cahul în urma aplicării sechestrului asupra bunurilor ce-i aparațin; - instanța de apel individualizînd pedeapsa inculpatei, a ignorat prevederile art.61, 75 Cod penal, cît și art.385 alin.(1), 394 alin.(1), (2) Cod de procedură penală; - avocatul Ig.Dumitran și inculpata care, invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare a inculpatei, pe motiv că instanța, excluzînd din acțiunile acesteia semnul calificativ „soldate cu urmări grave” nu a concretizat în ce constă dauna considerabilă, 9 partea acuzării nu a adus probe în confirmarea acestei daune; - instanța incorect a reținut că N.Armanu a săvîrșit acțiuni care depășesc în mod vădit limitele atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale primăriei, fără a demonstra prin care acțiuni ale acesteia s-au produs daunele considerabile materiale și dacă aceasta are vreo legătură cauzală între acțiunile lui N.Armanu și prejudiciul considerabil presupus cauzat, de rînd ce reprezentantul primăriei Șt.Mîndru a declarat în instanța de apel că careva prejudiciu în urma acțiunilor inculpatei nu este; - inculpata ocupînd funcția de jurist al primăriei nu era la acel moment persoană cu funcție de răspundere, în rest repetînd motivele din apel, descrise la pct.3 al prezentei decizii.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, ținînd cont de opinia inculpatei expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de procuror și de partea vătămată - Consiliul orășănesc Cahul expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea apărării ca fiind inadmisibil, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror. După cum rezultă din recursul procurorului, acesta a invocat ca temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, conform cărora o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel numai în cazurile prevăzute de această normă legală. Autorul recursului consideră că instanța de apel a tras o concluzie greșită în ce privește reîncadrarea acțiunilor inculpatei N.Armanu din prevederile art.328 alin.(3) lit.d) în cele ale art.328 alin.(1) Cod penal, prin faptul că incorect a exclus din acțiunile acesteia circumstanța agravantă ,,soldată cu urmări grave”, care i-a fost incriminată inculpatei, deoarece prin infracțiunea comisă N.Armanu a cauzat daune în proporții considerabile imaginii autorității publice locale și daune în proporții deosebit de mari bugetului autorității publice locale în sumă de 53143500 lei rezultat din litigiul civil și în sumă de 280680 lei, care rezultă din suma nevărsată în bugetul primăriei în urma aplicării sechestrului asupra bunurilor ce-i aparțin. La acest capitol, Colegiul menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se 10 de lege. Nici o probă prezentată de părți, nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Astfel, instanța de apel, examinînd apelurile procurorului, a inculpatei și a avocatului acesteia, apreciind probele cauzei din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, just a ajuns la concluzia privind reîncadrarea faptei săvîrșite de inculpată în baza art.328 alin.(1) Cod penal, dat fiind că această stare de fapt și de drept stabilită concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate în cadrul examinării cauzei. Colegiul penal consideră că instanța de apel just a ajuns la o astfel de concluzie și corect a reținut că în cauză nu s-a demonstrat circumstanța agravantă a infracțiunii incriminate „soldată cu urmări grave”, deoarece aceste acțiuni diferă de la caz la caz și urmează să fie apreciate în raport cu fiecare faptă în parte, inclusiv cu împrejurările concrete ale cauzei, expresia și valoarea pagubelor, ș.a.. În cazul daunelor patrimoniale produse, urmează să se țină cont de valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, starea materială și venitul acesteia, precum și alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a părții vătămate. Prin urmare, instanța de apel corect a reținut faptul că anularea licitației, ca urmare a aplicării sechestrului pe bunurile primăriei de către executorul judecătoresc, prin încheierea din 07.11.2011, și restituirea persoanelor fizice și juridice a taxelor achitate pentru participare la licitație, nu poate constitui circumstanța agravantă „soldată cu urmări grave”, deoarece prin încheierea executorului judecătoresc a fost aplicat sechestru pe alte bunuri imobile, decît cele pe care primăria a anunțat desfășurarea licitației cu strigare la arendă și vînzarea-cumpărarea bunurilor imobile. Iar simpla circumstanță că odată cu anularea licitației primăria a restituit participanților taxa de participare la licitație, la fel ca și cele expuse anterior, nu pot constitui urmări grave, deoarece în urma rejudecării pricinii civile, prima instanța a respins acțiunea civilă înaintată de SA „Daniel-P” către Primăria or.Cahul cu privire la încasarea prejudiciului în formă de venit ratat, dobînda de întîrziere și a prejudiciului moral, fiind ridicat sechestrul de pe bunurile primăriei, iar ultima a putut anunța și petrece licitația cu strigare, prin care să dea în arendă și să vîndă bunurile imobile, nefiind afectată activitatea acesteia. La acest capitol, urmează a fi respins și argumentul procurorului, precum că prin sumele nevărsate în bugetul primăriei în urma aplicării sechestrului asupra bunurilor ce- i aparțin, acesteia i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în sumă de 280680 lei, pe care partea acuzării, la fel le consideră că demonstrează circumstanța agravantă „soldate cu urmări grave”, doarece după cum rezultă din actele cauzei, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal, fiindcă aceasta prin fapta sa a favorizat prejudicierea bugetului Primăriei or.Cahul cu 53143500 lei, rezultat din pricina civilă (f.d.64 v.2), iar instanța conducîndu-se de prevederile art.325 Cod de procedură penală, a examinat cauza în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, astfel că corect nu a reținut suma dată ca urmări grave. Prin urmare, instanța de apel corect a constatat că inculpata prin acțiunile sale a depășit în mod vădit atribuțiile de serviciu, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice, constatări pe care Colegiul penal le consideră juste, aflate în deplină concordanță cu probele prezentate, odată ce nu s-au soldat cu urmări grave. 11 Astfel, Colegiul penal constată că, argumentele invocate de procuror cu referire la încadrarea juridică greșită a faptei săvîrșite de către inculpata N.Armanu, prin care s-a exclus calificativul ,,soldate cu urmări grave” se combate prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încît, instanța de apel a făcut o încadrare juridică corectă a faptei săvîrșite de inculpată, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței, acceptate și de către instanța de recurs. La fel, recurentul a invocat ca temei de recurs pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, criticînd decizia instanței în latura stabilirii pedepsei aplicate lui N.Armanu cu suspendarea condiționată a executării ei pe termen de probă. La acest capitol Colegiul remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale. Instanța de judecată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, de unde rezultă că termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avînd în vedere persoana celui vinovat, iar limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sînt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite, care constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei sau valorificat anume în această ordine, fiind stabilit inculpatei termenul de pedeapsă principală, prevăzut de art.328 alin.(1) Cod penal. Reieșind din dipsozițiile art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, ținînd seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, instanța de apel, ținînd seama de aceste circumstanțe, și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatei, care are la întreținere copii minori, de lipsa circumstanțelor agravante, a considerat posibil ca pedeapsa stabilită să fie suspendată condiționat pe termen de probă, considerînd-o una echitabilă în termeni în care se poate obține corectarea și reeducarea inculpatei. Prin urmare, argumentul recurentului, precum că decizia instanței nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei stabilite, este 12 neîntemeiat, dimpotrivă decizia este bine argumentată, motivată și nu contravine prevederilor art.394 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal conchide că la stabilirea pedepsei inculpatei, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numindu-i acesteia o pedeapsă corect individualizată, care este în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost condamnată. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept la care procurorul face referință și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Ig.Dumitran și inculpată. Potrivit textului recursului, avocatul și inculpata invocă ca temei de casare a hotărîrii judecătorești prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu curpinde motivele pe care se întemeiază soluția sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde. Raportînd normele nominalizate la situația în cauză, Colegiul penal conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare. Reieșind din textul recursului, recurentul consideră că în acțiunile lui N.Armanu lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, și anume care sînt urmările prejudiciabile - daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei fizice sau juridice și legătura cauzală între acțiunile inculpatei și prejudiciul cauzat. Colegiul penal atestă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, și anume declarațiile reprezentantului părții vătămate Șt.Mîndru, a martorilor V.Miherea, L.Nisterenco, Iu.Arnaut, T.Țîmbalist, V.Vanțevici, P.Burlacu, cît și materialele cauzei, prin care se confirmă faptul că în pricina civilă ,,Daniel-P” SA contra Primăriei or.Cahul, interesele ultimei le reprezenta Șt.Mîndru și că acesta a solicitat amînarea ședinței de judecată preconizată pentru 11.08.2011, iar N.Armanu în mod intenționat, în baza procurii pe care o deținea, în calitatea sa de reprezentant al primăriei s-a prezentat la ședința din 11.08.2011, în care a luat parte în proces, pe cînd pînă la acea dată în procesul dat interesele primăriei au fost reprezentate de Șt.Mîndru și despre faptul participărții sale și rezultatul ședinței nu a adus la cunoștință primarului și nici lui Șt.Mîndru, din care motiv pronunțarea hotărîrii integrale din 18.08.2011 a avut loc în lipsa reprezentantului primăriei, circumstanțe care și fac dovada că inculpata și-a depășit atribuțiile sale de serviciu, specificate detaliat în pct.4 al prezentei decizii. Toate aceste probe au fost verificate sub aspectul pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, conform cărora 13 s-a constatat faptul că N.Armanu a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(1) Cod penal. Totodată, se atestă că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.328 Cod penal, include următoarele semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările prejudiciabile, și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Prin faptul că N.Armanu, în lipsa dispoziției primarului, a reprezentat interesele primăriei în ședința de judecată din 11.08.2011, adică în locul lui Șt.Mîndru, care pentru acea dată a depus cerere de amînare a ședinței în pricina civilă ,,Daniel-P” SA contra Primăriei or.Cahul, după care nici nu a înștiințat conducerea despre soluția luată de instanță și nici pe Șt.Mîndru, cunoscînd că acesta reprezenta interesele primăriei pe acest caz, excede cadrul drepturilor și atribuțiilor ce i-au fost acordate acesteia prin lege, depășind limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Astfel, în acțiunile lui N.Armanu persistă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, deoarece daunele în proporții considerabile nu rezultă doar numai din paguba materială cauzată în urma acțiunilor inculpatei, dar și în urma prejudicierii drepturilor și intereselor publice sau drepturile și interesele ocrotite de lege ale persoanei juridice. Prin urmare, Colegiul penal consideră că și-a găsit confirmare semnul calificativ cu cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice, ce i-a fost incriminat inculpatei, deoarece prin interes public se subînțelege acel interes care implică printre altele și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienței, eficacității si economicitătii cheltuirii resurselor. Astfel, reținînd cele expuse, prin acțiunile sale inculpata a depășit în mod vădit limitele atribuțiilor sale de serviciu acordate prin lege, deoarece fără a avea împuternicirile respective, a participat în ședința de judecată, a primit hotărîrea instanței fără a informa Primarul or.Cahul. Argumentele recurentului, precum că inculpata N.Armanu nu a comis infracțiunea incriminată și în acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii imputate, că aceasta la acel moment nu era persoană cu funcție de răspundere, sînt neîntemeiate și contravin actelor cauzei. Or, potrivit art.123 alin.(2) Cod penal, prin „persoană publică” se înțelege: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public. Totodată, potrivit legislației în vigoare, sub incidența art.123 alin.(2) Cod penal, intră angajatul întreprinderii de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public este salariatul care se asimilează funcționarilor publici, indiferent de nivelul ierarhic, cu excepția salariaților care desfășoară activități auxiliare. Prin „alte persoane juridice de drept public” se înțelege: instituțiile publice și autoritățile 14 publice, enumerate în Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului privind punerea în aplicare a unor acte legislative nr.1001 din 26.12.2011, precum și cele care nu sînt enumerate în acest act normativ (de exemplu Agenția Medicamentului, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice etc.), cu excepția autorităților publice autonome sau de reglementare. Potrivit materialelor cauzei, inculpata N.Armanu, prin dispoziția primarului nr.214-i din 31.05.2011 a fost reîncadrată în funcția publică de execuție - jurist a Primăriei or.Cahul, exercitată înainte de suspendarea raporturilor de muncă (prin dispoziția primarului nr.2-i din 10.01.2008) considerîndu-se reîntoarsă în funcție începînd cu 01.06.2011. Faptul că N.Armanu deținea funcție publică de execuție rezultă și din fișa de post, cu care aceasta a luat cunoștință contra semnătură (f.d.13-17 v.1). Astfel, Colegiul atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acesteia în baza art.328 alin.(1) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile reprezentantului părții vătămate Șt.Mîndru, a martorilor V.Miherea, L.Nisterenco, Iu.Arnaut, T.Țîmbalist, V.Vanțevici, P.Burlacu, cît și actele cauzei enumerate mai sus, acestea fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile părții apărării. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință soluția dată de instanța de fond. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței de fond (hotărîrile CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlandia). Pe lîngă aceasta, argumentele invocate în recursul declarat, se întemeiază doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei și probele administrate. Însă, potrivit prevederilor art.27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decît cel pe care îl propune partea apărării, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel este lipsită de orice suport legal. Este de observat că motivele invocate în recursul menționat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. 15 În concluzie, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea acestora, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Analizînd materialele cauzei și hotărîrea contestată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. La stabilirea pedepsei instanța de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art.61, 75-76, 90 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpaților, cît și a altor persoane. Deci, pedeapsa stabilită inculpatei a fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de procuror, de avocatul Ig.Dumitran în numele inculpatei N.Armanu și inculpată, și, potrivit legii, se dispune respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Tomița Mihail, avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatei și inculpata Armanu Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Armanu Natalia, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 ianuarie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 16