1ra-1130/15 — art. 287 alin. 1, 187 al. 2 lit. f, 368 alin. 1, 370 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 1, 187 al. 2 lit. f, 368 alin. 1, 370 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 6 CPP
1ra-1130/15 — art. 287 alin. 1, 187 al. 2 lit. f, 368 alin. 1, 370 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-1130/2015
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
15 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Ghenadie
Nicolaev
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de inculpatul Filip
Alexandru și avocatul acestuia Gantea Vasile, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, în cauza
penală în privința lui
Filip Alexandru Iurie,
născut la 27 septembrie 1983, originar din s. Bolțun,
r-nul Nisporeni, domiciliat în mun. Chișinău, str. Ginta
Latină, nr. 21/1, ap. 61A
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1.de la 11 martie 2011 - pînă la 02 iunie 2011; (instanța de
fond);
de la 11 iulie 2011 - pînă la 07 martie 2012; de la 17
decembrie 2012 pînă la 18 iunie 2014; de la 23 februarie 2015
– pînă la 16 iunie 2015 (instanța de apel);
de la 10 august 2012 - pînă la 13 noiembrie 2012;de la 01
octombrie 2014 – pînă la 27 ianuarie 2015; de la 28 iulie 2015
pînă la 15 decembrie 2015 (instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei militare din 02 iunie 2011, Filip Alexandu a
fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287
alin. (1), 187 alin. (2) lit. f), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu
s-a constatat existența faptelor infracțiunilor imputate.
Acțiunea civilă intentată de partea vătămată Scurovschii A. a fost respinsă.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Filip Alexandru
de către organul de urmărire penală a fost învinuit de faptul că la 01 noiembrie
1
2009, aproximativ la ora 1900, aflîndu-se în fața gospodăriei lui Stavila Vasilii din
s. Jora de Sus, r-nul Orhei, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o
vădită lipsă de respect față de societate, fără careva motive întemeiate i-a aplicat
lui Scurovschi Alexei două lovituri cu palma peste față.
Ulterior, tot el, Filip Alexandru a fost învinuit în aceia că la 01 noiembrie
2009, orele 2000, în continuarea acțiunilor sale infracționale, aflîndu-se lîngă
gospodăria cet. Pavel Grigore din s. Jora de Sus, r-nul Orhei, l-a urcat în
automobilul său personal de model Opel Corsa pe partea vătămată Scurovschi
Alexei, unde ieșind de pe teritoriul localității nominalizate a oprit automobilul,
și l-a coborît pe pătimit din mașină unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii
și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale fără
cauzarea prejudiciului sănătății.
Filip Alexandru a fost învinuit că la 01 noiembrie 2009, orele 2000, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se în automobilul său
personal de model Opel Corsa la ieșire din localitatea Jora de Sus, r-nul Orhei,
deschis a sustras de la Scurovschi Alexei, telefonul mobil de model ”LG KP- 500”
cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 3500
lei.
Tot el, a fost învinuit că, la 01 noiembrie 2009, încălcînd cerințele art. 26 a
Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul militarilor”, art. 13, 14, 16, 66, 78
al Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate a R. Moldova, art. 5 din
Regulamentului Disciplinei Militare, a admis aplicarea actelor de violență asupra
unui militar în următoarele împrejurări:
La 01 noiembrie 2010, orele 2030, locotenentul major Filip Alexandru,
aflîndu-se în s. Jora de Sus, r-nul Orhei, l-a reținut pe militarul în termen a
Unității Militare 1001, soldat Stavila Ion, aflat în dezertare, și l-a urcat în
automobil pentru a-l prezenta în unitate. În timp ce se afla în cîmp între satele
Jora de Jos și Susleni, r-nul Orhei, Filip A., a oprit automobilul, l-a coborît pe
Stavila I. din automobil și, fără motive întemeiate, intenționat, i-a aplicat patru
lovituri cu pumnul în față, după care au continuat deplasarea. Ulterior, ajungînd
în s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, Filip A. a oprit automobilul în fața unei case, l-a
coborît pe Stavila I. și, fără motiv, i-a aplicat patru lovituri cu picioarele sub
coaste și două lovituri cu piciorul la umăr, cauzîndu-i dureri fizice.
Tot el, Filip Alexandru, a fost învinuit că, la 01 noiembrie 2009, încălcînd
2
grav cerințele art. 26 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul
militarilor”, art. 13, 14, 16, 66, 78 a Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor
Armate ale Republicii Moldova, art. 5 al Regulamentului Disciplinei Militare, a
admis intenționat excesul de putere care a cauzat victimei daune considerabile,
în următoarele împrejurări:
La 01 noiembrie 2009, orele 2030, locotenentul major Filip A., aflîndu-se în
s. Jora de Sus, r-nul Orhei, l-a reținut pe militarul în termen a Unității Militare
1001, Compania Destinație Specială, soldat Stavila I., aflat în dezertare, și l-a
urcat în automobil pentru a-l prezenta în unitate. În timp ce se afla în cîmp între
satele Jora de Jos și Susleni r-nul Orhei locotenent major Filip A. a oprit
automobilul, l-a coborît pe Stavila I. din automobil și, fără motive întemeiate, l-a
maltratat și i-a ordonat să urce în portbagajul automobilului. Ajungînd în s.
Măgdăcești, r-nul Criuleni, Filip A. a oprit automobilul în fața unei case, l-a
coborît pe Stavila I. din portbagaj, l-a maltratat și l-a legat cu o centură de un par,
pentru aproximativ 30 de minute.
Ulterior, la orele 2400 a aceleiași zile, ajungînd pe teritoriul Unității Militare
1001, dislocate în mun. Chișinău, str. Doina 102, locotenentul major Filip A.,
depășind atribuțiile acordate de lege, a deșteptat compania din subordine și, în
fața efectivului Companiei, l-a impus pe soldatul Stavila I. să țină în mînă o
halteră de 32 kg., aproximativ o oră.
În rezultatul acțiunilor infracționale a lui Filip A., părții vătămate Stavila I.
i-au fost cauzate dureri fizice, ultimul fiind umilit în fața colegilor de serviciu,
fapte prin care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor de serviciu
și victimei.
Împotriva sentinței a declarat apel acuzatorul de stat care a solicitat
casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care, Filip Alexandru să fie condamnat conform învinuirii
formulate cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare,
cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de natura aceleia de
care s-a folosit la comiterea infracțiunii pe un termen de 3 ani și cu retragerea
gradului militar de „locotenent major”, cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei închisorii pe un termen de probă de 4 ani.
În argumentarea cererii de apel procurorul a invocat că acuzarea a prezentat
3
suficiente probe care cu certitudine confirmă vinovăția inculpatului și anume
declarațiile părților vătămate Scurovschi A. și Stavila I., martorilor Scurovschi
A., Pavel G., Vlagu D., Celpan A. și Macari V., raportul de expertiză medico-
legală nr.48/D din 26.01.2010, potrivit căruia părții vătămate Scurovschi A. i-au
fost cauzale leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și
procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil „LG K.P 500”, probe care nu au
fost apreciate de către instanța de fond la justa valoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie
2012 apelul declarat a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată
o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Filip
Alexandru a fost condamnat:
- în baza art. 287 alin. (1)Cod penal, la 2 ani închisoare;
- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu amendă în
mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei;
- în baza art. 368 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;
- în baza art. 370 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în
Ministerul Apărării al R. Moldova pe un termen de 3 ani.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită
pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani, amendă în mărime de 500 unități
convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita
anumită activitate în Ministerul Apărării al R. Moldova pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
În baza art. 66 Cod penal, gradul militar de „locotenent major” i-a fost
retras.
Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Scurovschii A. a fost admisă în
principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța
în ordinea procedurii civile.
Colegiul penal în decizia adoptată a constatat faptele și circumstanțele
comiterii infracțiunilor de huliganism, sustragerea deschisă a bunurilor altei
persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, lovirea subalternului
de către șef în timpul cînd aceștia îndeplinesc obligațiile legate de serviciul
4
militar și excesul de putere care a cauzat victimei daune în proporții
considerabile, invocate în rechizitoriu, argumentînd că, prima instanță a dat o
apreciere pripită probelor prezentate de partea acuzării, pronunțînd o sentință
de achitare neîntemeiată.
Nefiind deacord cu decizia instanței de apel cu recurs ordinar au
contestat-o inculpatul și avocatul acestuia Gantea Vasile, solicitînd casarea
hotărîrii contestate cu menținerea sentinței.
Recurenții în susținerea cerințelor solicitate au menționat că instanța de
apel, a pronunțat hotărîrea contestată fără a ține cont de prevederile art. 409 alin.
(2), 414 alin. (1), 415 alin. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală precum și de
explicațiile date în pct. 14 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.
22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzei penale în ordine de
apel” și la condamnat pe Filip Alexandru pe toate capetele de învinuire fără a
audia nemijlocit martorii acuzării Gr. Pavel, D. Vladu, V. Macari, A. Scurovscaia,
A. Celpan, I. Scutari, I. Dica și V. Gheorghiu.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13
noiembrie 2012, recursul declarat a fost admis, casată total decizia contestată și
dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 18 iunie 2014, apelul acuzatorului de stat a fost respins ca nefondat și
menținută sentința contestată.
În argumentarea soluției adoptate Colegiul penal a menționat că concluzia
instanței privind achitarea inculpatului pe motiv că nu s-a constat existența
faptelor infracțiunilor imputate lui, este temeinică și rezultă din probele cercetate
la judecarea cauzei, probe ce nu demonstrează vinovăția inculpatului.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar acuzatorul
de stat, care, a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași
instanță în alt complet de judecată, argumentînd că instanțele ierarhic inferioare
în hotărîrile adoptate nu au analizat sub toate aspectele circumstanțele cauzei în
ansamblul lor și au dat o apreciere greșită probelor administrate, argumentelor
prezentate de acuzare, fapt care a dus la achitarea inculpatului, soluție care în
opinia acestuia este ilegală și neîntemeiată.
Totodată, s-a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și decizia instanței nu cuprinde motivele pe care se
5
întemeiază soluția, adică nu au fost supuse verificării sub toate aspectele probele
prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii, precum și nu s-a apreciat
fiecare probă în parte în raport cu motivele invocate de procuror în apelul
declarat.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27
ianuarie 2015, recursul declarat a fost admis, casată total decizia contestată și
dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
Analizînd materialele cauzei, instanța de recurs a constatat că instanța de
apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile legii și a adoptat o
hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, nu a
apreciat separat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu –din punct de vedere al
coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate
inculpatului în rechizitoriu, pe fiecare episod separat, precum și nu a indicat
motivele pentru care a respins probele acuzării, fiind lăsate fără careva apreciere
declarațiile inițiale ale martorului acuzării Vlagu D.
13.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015
apelul declarat de acuzatorul de stat a fost admis, casată sentința și pronunțată o
nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:
Procesul penal în privința lui Filip Alexandru în baza art. 287 alin. (1), 368
alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii
termenului prescripției tragerii la răspundere penală.
Filip Alexandru a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal
(red. din 18.12.2008), la 3 ani închisoare cu amendă în mărime de 500 unități
convenționale, echivalentul a 10 000 lei.
În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat
pe un termen de probă de 2 ani.
Instanța de apel a constatat fapta și circumstanțele comiterii
infracțiunilor de huliganism, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane cu
cauzarea de daune în proporții considerabile, lovirea subalternului de către șef
în timpul cînd aceștia îndeplinesc obligațiile legate de serviciu militar și excesul
de putere care a cauzat victimei daune în proporții considerabile, invocate în
rechizitoriu și a conchis că instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a ține
6
cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
Astfel, instanța a conchis că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe
deplin prin următoarele probe: - declarațiile părților vătămate Scurovschi Alexei,
Stavila Ion, a martorilor Vlagu Dmitri, Scurovscaia Alexandra, Grigore Pavel,
raportul de examinare medico legală nr. 493 din 04.11.2009, raportul de expertiză
medico-legală nr. 48/D din 26.01.2010, informația nr. 1/2-786 din 08.06.2010, fișa
personală pe numele lui Filip A., procesul-verbal de recunoaștere a persoanei
după fotografie din 24.11.2010, informația privind convorbirile telefonice
efectuate de pe telefonul cu nr. de IMEI 35178503914648, ordonanța și procesul-
verbal de ridicare din 25.01.2011, procesul-verbal de examinare a telefonului
mobil ”LG KP-500”; ordonanța privind recunoașterea obiectului ca corp delict.
Colegiul penal a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor Celpan
Alexandru, Scutari Igor, Dica Ion, Gheorghiu Vitalie și Tăbîrță Lilian, precum că
nu au văzut ca Stavila Ion să țină în mînă haltera de 32 kg. timp de o oră pe
motiv că acestea vin în contradicție cu declarațiile părților vătămate și martorului
Vlagu D.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarant recurs ordinar
inculpatul și avocatul acestuia Gantea Vasile, care au solicitat casarea acesteia cu
menținerea sentinței, argumentînd următoarele:
- instanța de apel după o sentință de achitare l-a condamnat pe Filip
Alexandru fără a audia nemijlocit martorii acuzării precum și părțile vătămate,
limitîndu-se doar la citirea declarațiilor acestora, astfel că, probatoriul decisiv pe
care și-a întemeiat hotărîrea de condamnare a fost obținut contrar principiilor
nemijlocirii, oralității și contradicționalității judecării cauzei;
- concluzia instanței de apel privind vinovăția lui Filip Alexandru în
comiterea jafului este neîntemeiată, or la materialele cauzei nu a fost prezentat
nici o probă care ar confirma că telefonul mobil de model ”LG KP - 500” cu nr.
de IMEI 135178503914648 ar aparține părții vătămate Scurovschii A.
Judecînd recursul declarat în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd
recursul instanța îl admite, casează parțial hotărîrea atacată și menține hotărîrea
primei instanțe, dacă apelul a fost greșit admis.
7
Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în
raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor
prevăzute de art.427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs.
Instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,
fără, însă, a agrava situația condamnatului.
La fel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Revenind la speța supusă judecării Colegiul lărgit consideră corectă soluția
instanței de apel privind recunoașterea vinovăției inculpatului pe capetele de
acuzare în baza art. 287 alin. (1), 368 alin. (1) și 370 alin. (1) Cod penal.
Astfel, urmează a fi specificat că, este justă și întemeiată concluzia instanței
de apel, că prin probele prezentate de acuzare cu certitudine s-a constat că
inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal și
anume: - declarațiile părții vătămate Scurovschi A. din care rezultă că Filip A.
aflîndu-se în în s. Jora de Sus în fața porții lui Stavila I., s-a adresat cu cuvinte
necenzurate în adresa sa și i-a aplicat cîteva lovituri în regiunea feții pe motiv că
el cunoaște unde este Stavila Ion, însă nu dorește să le comunice locul aflării
acestuia. Cînd din casă a ieșit Stavila Vasile el deja era însîngerat (f.d.108, vol. I,
59-61 vol. II ); declarațiile martorului Scurovschi A. care a comunicat că fiul său
a fost maltratat de către persoanele în uniformă militară care au venit și-l căutau
pe Stavila Ion în una din zilele lunii noiembrie 2009. La fel, a menționat că după
incidentul dat scurta fiului era ruptă, iar hainele erau murdare de sînge (f.d.53-
54, vol. I, 64-65, vol. II). Cele declarate de partea vătămată și martorul Scurovschi
A. au fost confirmate și de martorul Grigore P. din care rezultă că după ce
inculpatul l-a luat din casa sa pe Stavila Ion au urcat în automobil. În aceiași seară
pe la orele 2400 la el a venit Scurovschi Alexei, care avea scurta ruptă și ochiul
drept roșu, el i-a comunicat că a fost bătut de Filip Alexandru (f.d.81-84 vol. II).
Faptul că partea vătămată a fost maltratat se confirmă și prin raportul de
examinare medico-legală nr. 493 din 04.11.2009, potrivit căruia la Scurovschi
Alexei s-a depistat echimoză împrejurul ochiului drept, care a fost provocată la
acțiunea unui corp contondent dur (f.d.9, vol. I).
În continuare instanța de recurs relevă că, este justă și întemeiată decizia
8
instanței de apel în partea condamnării lui Filip A. în baza art. 368 alin. (1) și art.
370 alin. (1) Cod penal, concluzie care se bazează pe următoarele probe: -
declarațiile părții vătămate Stavila Ion (f.d.105-107, vol. I) din care rezultă că
inculpatul i-a aplicat patru lovituri cu palma peste față și două lovituri cu
piciorul în umăr, după care i-a ordonat să urce în portbagaj. Cînd au ajuns în
unitatea militară Filip A. a deșteptat toată compania, după care i-a dat o halteră
de 32 kg. să o țină în brațe timp de o oră. Cele relatate de Stavila I. au fost
confirmate și de martorul Vlagu D. care a relatat că Filip A. și Stavila I. au revenit
în unitate în jurul orei 2330. Tot atunci s-a ordonat deșteptarea întregului efectiv.
Cînd toți militarii s-au adunat în hol cineva i-a adus lui Stavila I. o halteră de 32
kg. pe care acesta a ținut-o în mînă aproximativ o oră. De la Stavila I. a aflat că
Filip A. l-a maltratat și l-a adus în portbagaj în unitate (f.d.79-80, vol. II).
La fel, instanța de recurs consideră că este justă concluzia Curții de Apel
referitor la faptul, că prin declarațiile martorilor Celpan A., Scutari Ig., Dica I., și
Gheorgiu V., care, deși neagă că ar fi văzut cum Stavila I. ținea în mînă o halteră,
dar confirmă că Filip A. a ordonat deșteptarea întregului efectiv, se confirmă
că acesta și-a depășit atribuțiile de serviciu încălcînd regimul zilei la toți
soldații companiei, or stingerea în unitatea militară este la ora 2200, iar inculpatul
fără necesitatea de a anunța starea de alarmă, a trezit din somn toți soldații
companiei în jurul orelor 2400 privîndu-i de dreptul la odihnă timp de
aproximativ o oră.
Colegiul penal consideră că este irelevant argumentul recurentului referitor
la faptul că în instanța de apel nu au fost audiați martorii acuzării și părțile
vătămate, or acuzatorul de stat a întreprins măsuri concrete în vederea asigurării
prezenței acestora, la materialele cauzei fiind anexate acte care confirmă că
părțile vătămate nu se află pe teritoriul R. Moldova, iar unul dintre martorii
acuzării a decedat (f.d.24, 191-194, vol. III).
Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că părțile vătămate au fost
audiate în cadrul urmăririi penale în conformitate cu prevederile art. 109 Cod de
procedură penală în prezența inculpatului și avocatului acestuia, ultimii avînd
posibilitate de a adresa întrebări lui Stavila I. și Scurovschi A.
Argumentul invocat precum că concluzia instanței de apel privind vinovăția
lui Filip Alexandru în comiterea jafului este neîntemeiată și nu are careva suport
probator, Colegiul penal îl consideră întemeiat, relevînd că, instanța de fond
9
corect a conchis că învinuirea adusă lui Filip Alexandru pe acest capăt de acuzare
nu este bazată pe probe incontestabile directe și pertinente ce ar confirma
vinovăția acestuia, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389 Cod de
procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în
care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea
infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de
instanța de judecată, cînd toate versiunile au fost verificate, iar divergențele
au fost lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în probarea
învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. În
acest aspect, instanța de fond corect a concluzionat, că Filip Alexandru
urmează a fi achitat pe acest capăt de învinuire pe motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii.
În continuare Colegiul penal analizînd declarațiile părții vătămate
Scurovschi A. vis-a-vis de acest capăt de acuzare relevă, că acestea sunt
contradictorii. Astfel, deși în cadrul urmăririi penale partea vătămată a
afirmat cu certitudine că telefonul mobil i-a fost luat de către Filip A.
(f.d.109,164, vol. I), ulterior în cadrul ședinței de judecată acesta și-a schimbat
declarațiile și a explicat instanței că Macari V. a luat telefonul pentru a verifica
lista apelurilor telefonice, iar cînd a dorit să-l restituie Filip A. l-a tras de mînă
spunîndu-i că Scurovschi A. nu va mai avea nevoie de telefon deoarece va
merge cu ei la Chișinău. Așadar, partea vătămată consideră că telefonul i-a
fost luat de către Filip A., însă recunoaște că în ziua respectivă telefonul în
mîna inculpatului nu l-a văzut (f.d.61, vol. II).
Astfel, concluzia instanței de apel precum că Filip A. a sustras deschis
telefonul de la Scurovschi A. este bazată pe presupuneri și pe declarațiile
contradictorii a părții vătămate, or din declarațiile ultimului rezultă că scopul
cu care i-a fost luat telefonul de către Macari V. a fost de a verifica lista
apelurilor telefonice, dar nu cu scopul însușirii, or pentru ca fapta să fie
calificată ca jaf urmează a fi stabilit obligatoriu scopul special și anume -
scopul de cupiditate.
Sub acest aspect, Colegiul reține și declarațiile martorului Macari V. care
a afirmat că anume el a cerut de la Scurovschi A. telefonul mobil pentru a
10
verifica apelurile de intrare - ieșire, iar ulterior l-a restituit personal
proprietarului (f.d.68-72, vol. II).
În continuare instanța de recurs ține să menționeze că de către organul de
urmărire penală a fost recunoscut în calitate de corp delict telefonul mobil de
model ”LG KP - 500” cu nr. de IMEI 135178503914648 , însă careva probe care
ar confirma că acest telefon aparține lui Scurovschi A. în actele cauzei nu se
regăsesc.
Totodată, instanța de recurs relevă că telefonul nominalizat a fost ridicat
de la cet. Bondarenco S. care a comunicat că l-a procurat de la cet. Slivinschi
Vl. Din procesul-verbal de audiere a cet. Slivinschi Vl. rezultă că acesta la
rîndul său a procurat telefonul de la piața ”Calea Basarabiei” de la o persoană
pe care o poate recunoaște, descriind cu lux de amănunte vînzătorul
(înălțimea, trăsăturile feții) (f.d.154, vol. I). Analizînd materialele cauzei,
Colegiul relevă că careva măsuri în vederea stabilirii persoanei care a
înstrăinat telefonul nu au fost întreprinse, or organul de urmărire penală era
obligat să verifice toate versiunile și ținînd cont de declarațiile martorului
Slivinschi Vl. care a descris amănunțit persoana de la care a procurat telefonul,
să întreprindă acțiuni în vederea prezentării spre recunoaștere a persoanei
bănuite în comiterea sustragerii bunului.
Cît privește corpul delict - telefonul mobil de model ”LG KP - 500” cu nr.
de IMEI 135178503914648, Colegiul remarcă, că, obiectul dat în cadrul urmăririi
penale nu a fost prezentat spre recunoaștere lui Scurovschi A., la fel reieșind din
procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă că acesta nu a fost prezentat
pentru examinare nici în instanța de fond, iar locul aflării obiectului dat nu este
cunoscut (f.d.56, vol. II), astfel, nefiind clar dacă aparține acest telefon lui
Scurovschi A. și cine anume l-a înstrăinat cet. Slivinschi V.
Generalizînd cele menționate mai sus Colegiul lărgit conchide că instanța
de apel, casînd sentința primei instanțe privind achitarea lui Filip Alexandru și
pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod
penal, și-a argumentat foarte succinct soluția și eronat a concluzionat că ”probele
prezentate denotă faptul că Filip A. a sustras telefonul mobil de la Scurovschi A. și s-a
folosit de acest telefon în interesul său personal, după care l-a vîndut la piața ”Calea
Basarabiei” unde a fost procurat de alți băieți pînă a ajuns la Bondarenco S.”, or această
11
concluzie nu are careva suport probator, deoarece după cum s-a menționat mai
sus, prima instanță a verificat probele administrate sub toate aspectele, complet
și obiectiv, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veredicității lor, care toate în ansamblu coroborează între ele și just a
conchis că careva probe care ar confirma vinovăția inculpatului pe acest capăt de
învinuire acuzatorul de stat nu a prezentat.
Colegiul penal lărgit conchide că temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6)
Cod de procedură penală –hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, persistă în cauză, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei
instanței de apel în partea condamnării lui Filip Alexandru în baza art. 187 alin.
(2) lit. f) Cod penal, cu menținerea pe acest capăt de învinuire a sentinței.
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
- D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Filip Alexandru și avocatul
acestuia Gantea Vasile, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 16 iunie 2015, în partea condamnării lui Filip Alexandru Iurie în
baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, cu menținerea pe acest capăt de învinuire
a sentinței Judecătoriei militare din 02 iunie 2011.
Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate se mențin.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 ianuarie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Nadejda Toma
Ghenadie Nicolaev
12