ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.12.2015

4-1re-284/15 — art.187 alin. 2 lit. e CP

HOTĂRÂRE
24.12.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.187 alin. 2 lit. e CP
Temei legal
art.453 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
4-1re-284/15 — art.187 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 4-1re-284/2015

03 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda, Moraru Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Gojeanu Gheorghe, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 iunie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

Gojeanu Gheorghe Ivan, născut la 04 iulie 1985

în s. Molești, r-nul Ialoveni, domiciliat în mun.

Chișinău, s. Dobrogea, str. Mihai Eminescu 6,

ap.37.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în anulare în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

- Pantea Veaceslav, a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat;

- Gojeanu Gheorghe a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod

penal la 3 ani închisoare, fără amendă.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumulul parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ialoveni din

30.12.2013, i-a fost stabilită lui Gojeanu Gheorghe pedeapsa definitivă 4 ani și 8

luni închisoare, fără amendă.

Conform art. 90 Cod penal pedeapsa menționată a fost suspendată

condiționat, stabilindu-i un termen de probă lui Gojeanu Gheorghe de 4 ani și 6

1

luni, obligîndu-1 să nu părăsească în această perioadă locul său de trai fără

permisiunea organului care exercită controlul asupra comportării celor condamnați

cu suspendarea executării pedepsei.

Conform art. 62 alin. (3) Cod penal în calitate de obligație pentru perioada

termenului de probă i-a fost aplicat lui Gojeanu Gheorghe - 80 ore muncă

neremunerată în folosul comunității.

29.07.2012, aproximativ la orele 17.20, având scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, aflîndu-se în ograda lui Zabulica Daniela, situată în s.

Molești, r-ul Ialoveni, aplicînd violență nepericuloasă pentru viață, față de

Prepeliță Taisia, care se afla în ospeție, în mod deschis, i-a sustras un telefon mobil

de model „Nokia” la prețul de 700 lei, astfel cauzându-i părții vătămate o pagubă

materială considerabilă în valoare de 700 lei. De asemenea Pantea Veaceslav este

învinuit de către organul de urmărire penală precum că împreună cu Gojeanu

Gheorghe a săvârșit sustragerea deschisă a telefonului, fapt ce nu și-a găsit

confirmare în instanța de judecată.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care a-l recunoaște culpabil pe Pantea Veaceslav de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă de 4

ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis. A recunoaște culpabil pe Gojeanu

Gheorghe de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 al. (2) lit. b) și e) Cod

penal și a-i stabili o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. 4) Cod penal a adăuga partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13.06.2013, în baza art. 187 alin.

(2) lit. e) și 287 alin. (2) lit. b) CP - 3 ani și 6 luni și a sentinței Judecătoriei

Ialoveni din 30.12.2013 în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, 4 ani și 6 luni și

a-i stabili o pedeapsă definitivă lui Gojeanu Gheorghe de 6 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că:

- instanța de fond la adoptarea sentinței n-a ținut cont de probele prezentate

de acuzatorul de stat dînd o apreciere subiectivă declarațiilor părții vătămate și

probelor examinate, dînd apreciere și bazându-se pe declarațiile inculpaților sus

citate, care sunt contradictorii atât în instanța de judecată, cât și în cadrul urmăririi

penale;

- instanța de fond în sentință, nu a dat apreciere declarațiilor părții vătămate,

care indică direct că a fost bătută anume de Gojeanu Gheorghe, care ulterior i-a

luat telefonul din mână în timp ce Pantea Veaceslav se afla lângă dânsa și rîdea. La

2

fel, partea vătămată a confirmat faptul că Pantea Veaceslav peste câteva zile i-a

restituit telefonul mobil de model ,,Nokia”;

- acțiunile inculpaților Gojeanu Gheorghe și Pantea Veaceslav au fost corect

calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, fiind stabilită pe deplin

vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate, prin totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor;

- instanța de fond a dat o încadrare juridică greșită acțiunilor inculpaților și

apreciind subiectiv probele acumulate, a pronunțat o sentință, care este contrară

legii;

- la aprecierea pedepsei instanța de judecată n-a ținut cont îndeajuns de

prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia la stabilirea și aplicarea pedepsei se

ține seama de gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările în care fapta a fost

comisă, de persoana celui vinovat.

2015, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat, că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Gojeanu Gheorghe a săvârșit infracțiunea imputată lui, iar Pantea

Veaceslav nu a săvârșit infracțiunea incriminată. Având în vedere că, instanța de

fond în privința lui Pantea Veceslav a pronunțat o sentință de achitare, deoarece

fapta nu a fost săvârșită de inculpat, instanța de apel a conchis că instanța de fond

corect a reîncadrat învinuirea în privința inculpatului Gojeanu Gheorghe prin

excluderea indicelui b), alin. (2) art. 187 Cod penal.

Astfel, încadrarea acțiunilor inculpatului Gojeanu Gheorghe conform art.

187 alin. 2) lit. e) Cod penal după indicii calificativi „sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate”, este corectă. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a

conchis, că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale și în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de

art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, săvârșită de către Gojeanu Gheorghe se clasifică

ca fiind gravă și săvîrșită cu intenție.

Circumstanțele care atenuează răspunderea penală a inculpatului Gojeanu

Gheorghe prevăzute de art. 76 Cod penal, nu au fost reținute.

3

Circumstanțele care agravează răspunderea penală a inculpatului Gojeanu

Gheorghe prevăzute de art.77 Cod penal, nu au fost reținute.

Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis, că instanța de

fond just a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului Gojeanu

Gheorghe este posibilă și rațională fără izolarea acestuia de societate, fapt

determinat atât de circumstanțele cauzei, cît și de persoana celui vinovat. Astfel,

instanța de fond corect a numit inculpatului Gojeanu Gheorghe, pedeapsa în limita

stabilită de prevederile art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal sub formă de închisoare pe

un termen de 3 (trei) ani, având în vedere că sancțiunea legii prevede pedeapsa cu

închisoarea de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000

unități convenționale.

Totodată, corect instanța de fond în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumulul parțial a pedepsei stabilite prin

sentința judecătoriei Ialoveni din 30.12.2013, a stabilit lui Gojeanu Gheorghe

pedeapsa definitivă 4 (patru) ani și 8 (opt)luni închisoare, fără amendă.

În speță, conform art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 187 alin.

2) Cod penal este una gravă, iar ținând cont de circumstanțele pricinii nu există

impedimente la aplicarea art. 90 Cod penal. Astfel, instanța de fond just a conchis,

că corijarea inculpatului Gojeanu Gheorghe este posibilă și nu este rațional ca

acesta să execute pedeapsa stabilită sub formă de închisoare, acordîndu-i în acest

sens un termen de probă.

Totodată, instanța de apel a reținut, că instanța de fond corect conform art.

62 alin. (3) Cod penal în calitate de obligație pentru perioada termenului de probă

i-a aplicat lui Gojeanu Gheorghe 80 ore muncă neremunerate în folosul

comunității.

Din considerentele menționate, instanța de apel a considerat că apelul

declarat de acuzatorul de stat este neîntemeiat, or, instanța de fond și-a motivat

soluția menționată, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental, a

pronunțat o sentință legală și întemeiată, a stabilit pedeapsa menționată

inculpatului, ținând seama de toate circumstanțele.

procuror, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de

procedură penală, solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei penale spre

rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Recurentul invocă, că s-a dat o apreciere incorectă a probelor, instanța de

apel nu s-a expus asupra probelor învinuirii, nu s-a expus asupra declarațiilor părții

vătămate date în cadrul urmăririi penale, nu s-a ținut cont de gradul de pericol

social, Gojeanu Gheorghe anterior a fost condamnat, astfel instanța nu au fost în

drept să aplice prevederile art. 90 Cod penal.

4

iunie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat parțial

sentința Judecătoriei Ialoveni din 23 mai 2014 și decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 17 februarie 2015 în privința lui Gojeanu Gheorghe, a

rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărîre, prin care Gojeanu Gheorghe a fost

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare fără

amendă.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepsei stabilite, cu pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Ialoveni din 30 decembrie 2013, i-a stabilit lui Gojeanu

Gheorghe pedeapsa definitivă de 4 ani și 8 luni închisoare, fără amendă, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A exclus prevederile art. 62

alin. (3) Cod penal, munca neremunerată în cazul condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, în calitate de obligație pentru perioada

termenului de probă, aplicată în privința lui Gojeanu Gheorghe.

Instanța de recurs a constatat că instanțele de fond și apel insuficient au

abordat condițiile ce vizează circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat și că

instanțele fond și de apel nu și-au motivat suficient hotărîrile sale la capitolul

individualizării pedepsei și incorect au conchis de a aplica prevederile art. 90 Cod

penal.

anulare împotriva deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

23.06.2015, prin care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2015 și a sentinței

Judecătoriei Ialoveni din 23 mai 2014, invocînd:

- art. 452-457 CPP și art. 6 §1 din C.E.D.O.;

- instanța de recurs la judecarea cauzei a neglijat principiul legalității

prevăzut în art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală și a admis derogări de la lege;

- instanța de recurs eronat a constatat că instanța de apel și instanța de fond

la emiterea soluțiilor respective nu au ținut cont în măsură deplină de norma art. 75

CP;

- instanțele ierarhic inferioare corect l-au găsit culpabil pe Gojeanu

Gheorghe în comiterea faptei prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) CP și au stabilit

acestuia o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a CP pentru

concurs de infracțiuni, de 4 ani și 8 luni închisoare fără amendă, în strictă

conformitate cu art. 75 CP și art. 90 CP;

- excluderea art. 90 CP de către instanța de recurs s-a făcut în mod ilegal,

deoarece, nu s-a ținut cont în măsură deplină de principiul legalității,

individualizării și pedepsei penale, de categoriile liberării de pedeapsă penală, de

5

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, din considerentul că,

infracțiunea de care e acuzat Gojeanu Gheorghe face parte din categoria celor

grave conform art. 16 alin. (4) CP, iar dispozițiile art. 90 alin. (1) expres prevăd, că

la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvîrșite cu intenție, instanța de judecată poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. În speță atît instanța de

fond, cît și instanța de apel au indicat motive pe larg în privința condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă, ajungînd la

concluzia că nu este rațional ca Gojeanu Gheorghe să execute pedeapsa;

- în privința circumstanțelor cauzei la care instanța de recurs a atras atenția

în mod superficial, menționează că valoarea prejudiciului în urma săvîrșirii

infracțiunii este de 700 lei, iar violența aplicată la săvîrșirea infracțiunii a fost una

nepericuloasă, telefonul sustras a fost returnat părții vătămate în scurt timp, paguba

a fost restituită încă la faza urmăririi penale, alte pretenții nu au fost formulate de

către partea vătămată, astfel, prin excluderea dispozițiilor art. 90 CP, cu stabilirea

pedepsei cu închisoare de 4 ani și 8 luni cu executare pentru concurs de infracțiuni,

a fost stabilită o pedeapsă neechitabilă în raport cu circumstanțele speței;

- la examinarea recursului instanța de recurs urma să țină cont de persoana

celui vinovat, că din momentul pronunțării sentinței, pînă la examinarea recursului

ordinar declarat de procuror, Gheorghe Gojeanu nu a săvîrșit careva fapte penale,

procesul de reeducare înregistra deja rezultate pozitive, iar instanța de recurs nu a

luat aceste circumstanțe în considerare;

- instanța de recurs nu a luat în considerare, că Gojeanu Gheorghe este

căsătorit și are familie, a recunoscut faptele sale și a conștientizat în măsură

deplină gravitatea acțiunilor sale și consecințele faptei incriminate, a căzut de

acord cu sentința Judecătoriei Ialoveni din 23.05.2014, s-a căit sincer de cele

comise în cadrul ședinței de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, a dat asigurări

că nu va mai comite careva fapte prejudiciabile, iar pedeapsa stabilită o va executa

așa cum prevede legea;

- încălcarea art. 61 alin. (1) și (2) CP, precum că prin pedeapsa aplicată de

instanțele ierarhic inferioare, i-au fost cauzate anumite restricții a drepturilor lui,

iar restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului Gojeanu Gheorghe, este

posibilă fără ca acesta să execute real pedeapsa cu închisoarea, reieșind din

circumstanțele reale ale pricinii și persoana celui condamnat.

7.1. La recursul în anulare declarat de condamnatul Gojeanu Gheorghe, în

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a

depus referință procurorul Serghei Crijanovschi, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, din motiv că acesta nu îndeplinește cerințele legale de

conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.

6

materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate în referința depusă, ținînd

seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se

declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs în anulare, în termen.

Art. 453 Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a

afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Conform pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală, viciul fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată reprezintă o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

În recurs recurentul invocă, că instanțele judecătorești în procesul de

examinare a cauzei penale în privința sa au încălcat drepturile sale prevăzute de art.

6§1 C.E.D.O.

Colegiul penal constată, că nu au fost încălcate prevederile art. 6 § 1 C.E.D.O,

și anume, cauza penală în privința lui Gojeanu Gheorghe a fost judecată cu

respectarea dreptului la un proces echitabil, în mod public și în termen rezonabil,

de către o instanță independentă și imparțială, instituită prin lege, fiind adoptate

hotărîri legale și întemeiate, motivul invocat de recurent fiind astfel unul

declarativ, deoarece acesta nu a indicat în recursul declarat, prin care anume

circumstanțe s-au manifestat aceste încălcări.

Totodată, recurentul mai invocă că instanța de recurs la judecarea cauzei a

neglijat principiul legalității prevăzut în art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală și

a admis derogări de la lege. În privința acestui motiv, Colegiul penal îl consideră

unul declarativ, deoarece recurentul a făcut numai o trimitere la prevederile legale,

fără a expune prin care modalități instanța de recurs a neglijat principiul legalității.

Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că, instanța de recurs

eronat a constatat că instanța de apel și instanța de fond la emiterea soluțiilor

respective nu au ținut cont în măsură deplină de norma art. 75 CP, Colegiul penal

conchide, că acest motiv reprezintă o opinie subiectivă a recurentului și din

materialele cauzei nu se atestă prezența unei erori de drept în decizia instanței de

7

recurs sub aspectul invocat de recurent, pentru ca acest motiv să cadă sub incidența

temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură peanală.

Ce ține de motivul invocat de recurent, că instanțele ierarhic inferioare

corect l-au găsit culpabil pe Gojeanu Gheorghe în comiterea faptei prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. e) CP și au stabilit acestuia o pedeapsă echitabilă în strictă

conformitate cu art. 75 CP și art. 90 CP, Colegiul penal îl consideră unul declarativ

și reprezintă opinia subiectivă a recurentului, astfel nu poate constitui un temei de

casare a deciziei atacate, din moment ce instanța de recurs s-a expus motivat

asupra acestuia, luînd în considerație circumstanțele cauzei și persoana

condamnatului în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal.

În același context, Colegiul penal conchide, că motivul invocat de recurent,

precum că, „excluderea art. 90 CP de către instanța de recurs s-a făcut în mod

ilegal, deoarece, nu s-a ținut cont în măsură deplină de principiul legalității

individualizării pedepsei penale, de categoriile liberării de pedeapsă penală, de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat. În speță atît instanța de fond,

cît și instanța de apel au indicat motive pe larg în privința condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă, ajungînd la

concluzia că nu este rațional ca Gojeanu Gheorghe să execute pedeapsa”, nu este

unul întemeiat. Astfel, cu referire la acest motiv, Colegiul penal mai menționează,

că instanța de recurs a motivat excluderea aplicării art. 90 Cod penal, din moment

ce din materialele cauzei rezultă, că condamnatul nu era la prima sa condamnare,

iar aplicarea art. 90 în aceste condiții se prezintă a fi irațională. Totodată după cum

rezultă din textul art. 90 alin. (1) Cod penal, care prevede că, „instanța de judecată

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului”, astfel, aplicarea acestor prevederi este un drept și nu o obligație a

instanței de judecată, care în funcție de circumstanțele cauzei și persoana

inculpatului poate decide aplicarea sau refuzul de aplicare a instituției suspendării

condiționate a executării pedepsei.

Recurentul mai invocă, că „în privința circumstanțelor cauzei la care

instanța de recurs a atras atenția în mod superficial, anume că valoare

prejudiciului în urma săvîrșirii infracțiunii este de 700 lei, iar violența aplicată la

săvîrșirea infracțiunii a fost una nepericuloasă, telefonul sustras a fost returnat

părții vătămate în scurt timp, paguba a fost restituită încă la faza urmăririi penale,

alte pretenții nu au fost formulate de către partea vătămată, astfel, prin excluderea

dispozițiilor art. 90 CP, cu stabilirea pedepsei cu închisoare de 4 ani și 8 luni cu

executare pentru concurs de infracțiuni, a fost stabilită o pedeapsă neechitabilă în

raport cu circumstanțele speței.”, Colegiul penal reține, că acest motiv nu poate fi

luat în considerare, deoarece acesta reprezintă opinia subiectivă a recurentului și nu

denotă circumstanțele reale ale speței, iar punerea la îndoială a modului de

8

apreciere a probelor ori reaprecierea acestora și a circumstanțelor de fapt în

procedura recursului în anulare, nu cade sub incidența prevederilor art. 453 Cod de

procedură penală.

În acest context, Colegiul penal mai menționează, că instanța de recurs

corect a stabilit, că instanțele de fond și apel insuficient au abordat condițiile ce

vizează circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat. Astfel, în partea ce ține de

persoana celui vinovat instanța de recurs a expus o poziție conformă

circumstanțelor cauzei, poziție la care Colegiul penal se alinează, din moment ce

din materialele dosarului reiese că inculpatul nu se afla la prima abatere de lege,

fiind condamnat anterior pentru infracțiuni similare (f.d. 154-157, vol. I).

Cu referire la argumentele recurentului, precum că, „la examinarea

recursului instanța de recurs urma să țină cont de persoana celui vinovat, că din

momentul pronunțării sentinței, pînă la examinarea recursului ordinar declarat de

procuror, Gheorghe Gojeanu nu a săvîrșit careva fapte penale, procesul de

reeducare înregistra deja rezultate pozitive, iar instanța de recurs nu a luat aceste

circumstanțe în considerare și că Gojeanu Gheorghe este căsătorit și are familie,

a recunoscut faptele sale și a conștientizat în măsură deplină gravitatea acțiunilor

sale și consecințele faptei incriminate, a căzut de acord cu sentința Judecătoriei

Ialoveni din 23.05.2014, s-a căit sincer de cele comise în cadrul ședinței de

judecată de la Curtea de Apel Chișinău, a dat asigurări că nu va mai comite

careva fapte prejudiciabile, iar pedeapsa stabilită o va executa așa cum prevede

legea.” Colegiul penal reține, că instanța de recurs corect a stabilit, că instanțele de

fond și apel insuficient au abordat condițiile ce vizează circumstanțele cauzei și

persoana celui vinovat. Din moment ce Gojeanu Gheorghe anterior a mai fost

judecat și condamnat de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13.06.2013 pe

art. 187 alin. (2) lit. e) și 287 alin. (2) lit. b) CP cu aplicarea art. 84 al. 1 CP RM

pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei în baza art. 90 CP pe un termen de probă de 3 ani și tot

Gojeanu Gheorghe a mai fost judecat și condamnat pentru faptă similară de către

Judecătoria Ialoveni prin sentința din 30.12.2013, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare fără amendă, în baza art. 90 CP, a fost

suspendată executarea pedepsei pe un termen de probă de 4 ani. În acest context,

Colegiul penal menționează, că condamnările repetate a lui Gojeanu Gheorghe

pentru fapte similare îi caracterizează personalitatea acestuia negativ și aplicarea

art. 90 Cod penal în privința condamnatului Gojeanu Gheorghe în aceste condiții

nu este rațională, astfel instanța de recurs corect a evaluat personalitatea

condamnatului, conducîndu-se de aceste circumstanțe.

Totodată, Colegiul penal menționează, că după cum rezultă din materialele

dosarului, condamnatul Gojeanu Gheorghe, în ședințele instanței de apel, nu se

9

căiește sincer de cele comise și nu a conștientizat pericolul acțiunii, acesta e negat

fapta și nu și-a recunoscut vinovăția, după cum se invocă în recursul de anulare

(f.d. 35-42, f.d.44, vol. II).

Din textul recursului mai rezultă, că recurentul mai invocă încălcarea art. 61

alin. (1) și (2) CP, precum că prin pedeapsa aplicată de instanțele ierarhic

inferioare, i-au fost cauzate anumite restricții a drepturilor lui, iar restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului Gojeanu Gheorghe, este posibilă fără ca

acesta să execute real pedeapsa cu închisoarea, reieșind din circumstanțele reale ale

pricinii și persoana celui condamnat.

Ce ține de acest motiv, Colegiul penal îl consideră ca unul declarativ,

deoarece autorul recursului, nu argumentează sub care aspecte și în care

circumstanțe i-au fost restricționate ilegal drepturile condamnatului, deoarece din

materialele cauzei instanțele ierarhic inferioare au respectat prevederile legale și nu

se atestă astfel o încălcare a art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal, din moment ce

restricțiile în privința drepturilor condamnatului s-au aplicat în condițiile legii,

deoarece după cum reiese și din conținutul art. 61 alin. (1) Cod penal, lipsurile și

restricțiile anumitor drepturi se aplică numai în privința persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni, iar în speța dată faptul săvîrșirii infracțiunii este unul constatat prin

cumulul de probe acumulate la cauza penală și existența faptei infracțiunii nici nu

este contestată de condamnat, iar restricțiile aplicate drepturilor acestuia au fost

determinate legal de gravitatea faptei săvîrșite de condamnat și persoana acestuia.

Totodată, Colegiul penal mai invocă, că potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca,

atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs

România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra

faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri

judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată

și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme

trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu

pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs

deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi

drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată

doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16

ianuarie 2007).

În consecință, Colegiul penal constată că decizia adoptată de Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 iunie 2015 nu este afectată de un viciu

10

fundamental, instanța de recurs s-a expus motivat asupra tuturor aspectelor

invocate de recurent și astfel decizia respectivă este motivată și legală, iar recursul

în anulare declarat de recurentul Gojeanu Gheorghe, este inadmisbil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Gojeanu

Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 23 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe Gojeanu Gheorghe Ivan, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-06-23
0,97
1ra-638/2015 — art. 187 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-638/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 23 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan ș
CSJ 2013-11-20
0,94
1 ra-1064/2013 — 187 al. 2, 287 al. 2
Dosarul nr. 1ra-1064/2013 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Elena Covalenco, Nicolae Gordilă, examin
CSJ 2015-12-22
0,93
1ra-879/2015 — art.317 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-879/15 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 22 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Moraru Petru judec
CSJ 2023-03-06
0,93
1ra-66/23 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-66/2023 1-20064380-01-1ra-13012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 februarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecă
CSJ 2014-11-26
0,93
1ra-1557/2014 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr.1ra-1557/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 22 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma, examinînd adm
Sursă