1ra-1145/15 — art. 145 al. 2 lit. a, b, i, j CP

1ra-1145/15 — art. 145 al. 2 lit. a, b, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-1145/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 decembrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Nicolaev

Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

succesorul părții vătămate Crăciun Nina, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, în cauza penală privindu-

i pe

Stratan Serghei Iurie, născut la 14 aprilie 1994,

originar și domiciliat în s. Zgărdești, r-nul Telenești;

și

Fialcovschi Alexandru Fiodor, născut la 22 iunie

1993, în s. Ciuciuieni, r-nul Sîngerei, domiciliat în s.

Zgărdești, r-nul Telenești.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Stratan Serghei și Fialcovschi

Alexandru au fost condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal la

cîte 13 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 Cod penal, lui Stratan Serghei i-a fost adăugată la pedeapsa

aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Telenești din 03 ianuarie 2014, cu stabilirea pedepsei definitive sub

formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

Măsura preventivă în privința lui Stratan Serghei și Fialcovschi Alexandru,

arestarea preventivă aplicată inculpaților a fost menținută.

ianuarie 2014, în jurul orei 04:00, Stratan Serghei împreună cu Fialcovschi

1

Alexandru, ambii locuitori ai satului Zgărdești, raionul Telenești, cu premeditare și

din interes material, în mod intenționat, au pătruns în automobilul de model

„Volkswagen Touareg” cu n/î C PP 210, care era parcat în strada satului Zgărdești,

raionul Telenești și 1-au omorît pe cet. Rusu Victor. Stratan Serghei luînd o piatră

în mînă, i-a aplicat lovituri în regiunea capului, iar Fialcovschi Alexandru, cu un

șiret 1-a strangulat de gît, după care 1-au deposedat de telefonul mobil de model

„Samsung” în sumă de 950 lei, un pistol pneomatic de model „MP-654K” în sumă

de 500 lei și automobilul de model „Volkswagen Touareg” cu n/î C PP 210 în

valoare de 15000 euro, echivalentul a 266428,5 lei. În timpul deplasării pe drum,

au întîlnit o altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost disjungată și 1-au

luat cu automobilul, transportînd cadavrul în portbagajul automobilului pînă în

raionul Sîngerei și 1-au aruncat pe malul iazului din apropierea localității Iezărenii

Noi, raionul Sîngerei.

Prin concluzia expertizei medico-legale nr. 5 din 14.01.2014 s-a stabilit, că

pe corpul cet. Rusu Victor s-au depistat următoarele leziuni corporale: șanț de

strangulare unic, orizontal în regiunea anterioară-superioară a gîtului cu cauzarea

asfixiei mecanice, care au fost cauzate în urma comprimării organelor și țesuturilor

gîtului cu lațul; fractura sternului, infiltrate hemoragice în țesuturile pericraniene și

mușchiul temporal stîng, excoriații pe cap, față și genunchi, echimoze și plagă pe

mucoasa buzelor, ce în ansamblu corespund vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață; au legătură cauzală directă cu decesul, astfel cauzîndu-i

părții vătămate și un prejudiciu material în sumă totală de 266428,5 lei.

Acțiunile inculpaților Stratan Serghei și Fialcovschi Alexandru, prima

instanță le-a calificat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal, ca omorul

unei persoane, cu premeditare, din interes material, comis de 2-ă persoane, cu o

deosebită cruzime.

3.1. Procurorul Procuraturii raionului Telenești, Tocarciuc Eugen, care în

motivare a invocat, că succesorul victimei Crăciun Nina consideră că pedeapsa

aplicată față de inculpații Stratan Serghei și Fialovschi Alexandru este una prea

blîndă, astfel consideră oportun de a casa sentința instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi sentințe de condamnare în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, reducerea pedepsei cu 1/3 din pedeapsa închisorii de 30

ani, solicitînd admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Stratan Serghei și Fialcovschi Alexandru

să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. a), b), i), j), cu stabilirea ambilor a pedepsei sub formă de 20 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

3.2. Succesorul victimei Crăciun Nina, care în motivare a invocat, că nu este de

acord cu sentința instanței de fond și consideră că este nefondată și pasibilă casării,

2

solicitînd admiterea apelului, casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărîri, cu

condamnarea mai aspră a inculpaților Stratan Serghei și Fialcovschi Alexandru și

admiterea integrală a pretențiilor de ordin material și moral.

apelurile declarate de către procuror și de către succesorul părții vătămate au fost

respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

Instanța de apel a menționat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei

inculpaților a acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de

aplicare a pedepsei, conform prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, de

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, privind reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă a închisorii, în cazul judecării cauzei pe probele

administrate în faza de urmărire penală, iar ținînd cont de circumstanțele reale și

personale, just stabilind inculpaților o pedeapsă prevăzută de legislator sub formă

de închisoare, cu respectarea prevederilor legale.

Instanța de apel a conchis, că instanța de fond la numirea pedepsei

inculpaților Stratan Serghei și Fialcovschi Alexandru, a ținut cont de totalitatea

circumstanțelor cauzei, de personalitatea inculpaților care la locul de trai se

caracterizează nesatisfăcător, că la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se

află, de rezonanța socială a crimei comise de ei, care se califică ca excepțional de

gravă, la fel instanța de fond a luat în considerare că inculpații au recunoscut vina

și sincer se căiesc în cele săvîrșite, au acceptat probele administrate la urmărirea

penală, ceea ce instanța a considerat ca circumstanțe atenuante și că corectarea și

reeducarea inculpaților este posibilă doar prin izolarea acestora de societate,

considerînd necesar a aplica pedeapsa sub formă de închisoare.

Instanța de apel a mai menționat, că instanța de fond la fel a ținut cont de

prevederile art. 85 Cod penal, potrivit căruia inculpatului Stratan Serghei, urmează

de a-i adăuga la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Telenești din 03 ianuarie 2014.

Instanța la fel a motivat, că prin rechizitoriu, de către procuror au fost

indicate ca circumstanțe agravante în privința inculpaților Stratan Serghei și

Fialcovschi Alexandru, săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

fost condamnată pentru alte fapte, provocarea prin infracțiune a unor urmări grave

și săvîrșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime.

Instanța de fond a considerat necesar de a exclude aceste circumstanțe

agravante, deoarece inculpatul Fialcovschi Alexandru nu are antecedente penale,

iar inculpatul Stratan Serghei nu a fost condamnat pentru infracțiuni similare sau

pentru fapte care au relevanță pentru cauză, cum prevede art. 77 Cod penal.

Instanța de fond la fel a motivat, că săvîrșirea infracțiunii prin acte de o

deosebită cruzime este indicată în ordonanța de învinuire și rechizitoriu, ca semn

3

calificativ al componenței de infracțiune, prin urmare nu poate fi indicată și ca

circumstanță agravantă, de asemenea prin urmări grave se prezumă daune

secundare, netipice pentru acțiunea dată, care mărește considerabil nivelul de

gravitate.

Instanța de apel a considerat, că pedeapsa stabilită inculpaților este just

individualizată și temeiuri de intervenire, după cum se solicită, nu s-au stabilit.

Instanța de apel a menționat prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, potrivit

căruia pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în

numele legii, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor.

Cît privește motivele apelantei în „latura admiterii integrale a pretențiilor

de ordin material și moral”, instanța de apel le-a considerat că sunt nemotivate și

neîntemeiate, concluzia instanței de fond în latura civilă fiind una corectă reieșind

din faptul că, partea vătămată Crăciun Nina a înaintat acțiune civilă față de Stratan

Serghei, Fialcovschi Alexandru, precum și față de Burlacu Victor, în privința

căruia cauza penală a fost disjungată, în astfel de situație soluția instanței de fond

privind admiterea acțiunii civile în principiu, cu lăsarea spre examinare în ordine

civilă a fost considerată de instanța de apel ca una corectă și că nu îngrădește

drepturile succesorului victimei, succesorul victimei avînd dreptul să înainteze

acțiune în ordine civilă pentru recuperarea prejudiciului material și moral.

părții vătămate Crăciun Nina, fără a se invoca vreun temei concret din cele

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, se solicită casarea hotărîrilor

judecătorești, cu aplicarea unor pedepse mai aspre inculpaților, cu admiterea totală

a acțiunii civile din următoarele motive:

- referitor la încadrarea juridică a faptelor inculpaților Stratan Serghei și

Fialcovschi Alexandru, pentru erorile comise de către procurorul Tocarciuc Eugen,

acesta a fost sancționat disciplinar prin hotărîrea nr. 12-199/14 din 06.11.2013, iar

ca urmare Crăciun Nina are de înfruntat multiple dificultăți legate de deplasări din

mun. Chișinău spre mun. Bălți și or. Sîngerei unde se examinează cauza penală a

inculpaților în baza art. 188 Cod penal și Burlacu Victor în temeiul art. 323 Cod

penal;

- a înaintat cereri de amînare a examinării apelului din motiv, că cauzele

urmau a fi conexate și examinate într-o procedură unică și nu urma să suporte

suferințe morale și fizice în urma comiterii erorilor de către organele de urmărire

penală;

- de la momentul reținerii făptașilor și pînă la depunerea prezentului recurs,

nu i-a fost restituit nici prejudiciul moral și nici cel material, deși mereu contacta

rudele inculpaților;

4

- solicită stabilirea echității sociale, unei pedepse după merite.

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Din textul recursului declarat, deși recurentul nu indică un temei prevăzut de

art. 427 Cod de procedură penală, reiese că recurentul își întemeiază recursul pe

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, adică, instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legii.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) CPP, judecînd recursul, instanța este în

drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii atacate și să dispună

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Potrivit prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419, 436 alin.

(1), (2) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate de apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că

nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată temeinicia motivelor invocate de către recurent

în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat pe

motivele invocate de succesorul părții vătămate în apelul său (f.d. 254 vol. II) în

care a indicat că:

„- acțiunea civilă în principiu a fost admisă, însă lăsată fără examinare în

ordinea procedurii civile;

- au fost aplicate pedepse prea blînde inculpaților.”

6.1. Anume asupra acestor motive invocate de către succesorul părții

vătămate în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial,

fără argumentarea cuvenită.

5

În acest sens, Colegiul penal reține, că instanța de apel greșit și pripit a

respins ca nefondat apelul succesorului părții vătămate și s-a pronunțat

superficial asupra motivelor invocate de apelant, unde a indicat că „cît

privește invocarea apelantei în latura admiterii integrale a pretențiilor de

ordin material și moral, Colegiul penal la fel le consideră că este

nemotivată și fără careva temei, concluzia instanței de fond în latura civilă

este una corectă și se menține de instanța de apel…partea vătămată

Crăciun Nina a înaintat acțiune civilă față de Stratan Serghei, Fialcovschi

Alexandru, precum și față de Burlacu Victor, în privința căruia cauza

penală a fost disjungată, în astfel de situație soluția instanței de fond

privind admiterea acțiunii civile în principiu, cu lăsarea spre examinare în

ordine civilă este una corectă și nu îngrădește drepturile succesorului

victimei, succesorul victimei avînd dreptul să înainteze acțiune în ordine

civilă pentru recuperarea prejudiciului material și moral.”. Astfel, din

textul deciziei instanței de apel reiese, că instanța de apel a admis acțiunea

civilă în principiu și a lăsat-o spre examinare în ordinea procedurii civile,

din motiv că partea vătămată a înaintat acțiunea civilă și față de Burlacu

Victor în privința căruia cauza penală a fost disjungată, instanța de apel

astfel obligînd practic succesorul părții vătămate, să aștepte soluționarea

cauzei penale în privința lui Burlacu Victor de către instanța de judecată,

pentru a putea depune ulterior o acțiune civilă în instanța de judecată

împotriva inculpaților, fapt prin care i s-a îngrădit dreptul de ai fi reparate

prejudiciile survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, într-un termen cît mai

restrîns, ce în consecință i-a provocat succesorului părții vătămate și mai

multe prejudicii materiale și morale.

Astfel, cu privire la acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează, că

la speță este relevantă constatarea Curții Europene a Drepturilor Omului

statuată în pct. 53, din hotărîrea sa privind cauza Tonchev contra Bulgariei

din 19 noiembrie 2009, în care s-a menționat că „ Curtea a considerat, că în

situația în care sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune

civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că

aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute în art. 6. Prin

urmare, în opinia Curții, un reclamant nu trebuie să aștepte termene

nerezonabile, pentru a da curs cererilor sale civile.”

În același sens, se mai invocă, că prin hotărîrea Curții Constituționale nr. 10

din 16.04.2010, în pct. 7 se menționează, că în Republica Moldova dreptul intern și

cel internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, la categoria

actelor normative se includ și normele internaționale la care Republica Moldova

este parte. Avînd în vedere, că prin interpretarea prevederilor Convenției Europene,

6

jurisprudența C.E.D.O. face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional

(soft law), ea devine parte a dreptului intern.

Astfel, în confirmarea celor expuse, Colegiul penal lărgit mai face referire la

art. 7 al. 8) Cod de procedură penală, în care se indică că „hotărîrile definitive ale

Curții Europene a Drepturilor Omului sînt obligatorii pentru organele de urmărire

penale, procurori și instanțele de judecată.”.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel urma să se

pronunțe asupra acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate, într-o

manieră argumentată, luînd în considerație circumstanțele cauzei, gravitatea

infracțiunii săvîrșite și gradul prejudiciabil al urmărilor pentru succesorul părții

vătămate. Nu sunt acceptate motivele invocate în decizie, de admitere a acțiunii

civile în principiu în speța dată.

6.2. Totodată, atît în cererea de apel cît și în cererea de recurs, recurentul a

invocat că inculpaților li s-au aplicat pedepse prea blînde, în raport cu gravitatea

infracțiunii săvîrșite și consecințele acesteia pentru victimă și familia acesteia.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod de procedură penală la individualizarea

pedepsei aplicate inculpaților, adică de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal, care prevede

pedeapsa maximă sub formă de detențiune pe viață, infracțiune ce se califică

conform art. 16 alin. (6) Cod penal, ca infracțiune excepțional de gravă. În

acest sens, luîndu-se în considerație faptul, că inculpații au fost condamnați

pe art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal, adică omorul unei persoane

într-o formă agravată, cu premeditare, din interes material, comis de 2-ă

persoane și cu o deosebită cruzime, Colegiul penal lărgit constată, că

instanța de apel la aplicarea pedepsei inculpaților nu a luat în considerare

gravitatea acestor circumstanțe și fiind admisă procedura simplificată de

judecare, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în temeiul

art. 3641 Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse prea blînde

inculpaților. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că în speță nu a fost

atins scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, prevăzut în

art. 61 alin. (2) Cod penal.

6.3. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că

decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial, în partea stabilirii

pedepsei și în partea laturii civile, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea

apelului, din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, prevăzute de

art. 427 alin. 1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, și anume că, instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

7

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către succesorul părții vătămate Crăciun

Nina, casează în partea stabilirii pedepsei și în partea laturii civile, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, în cauza penală privindu-

i pe Stratan Serghei Iurie și Fialcovschi Alexandru Fiodor, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Bălți în alt complet de

judecată.

În rest decizia atacată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Nicolaev Ghenadie

8