1ra-1320/15 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1320/15 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1320/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, declarat

de avocatul Vasile Albu în numele inculpatului

Nicoară Ghenadie Tudor, născut la 01 septembrie

1974, originar s. Sărătenii Vechi, r-nul Telenești,

domiciliat s. Hîrbovățul Nou, r-nul Anenii Noi.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.10.2012 - 06.11.2013;

Instanța de apel: 03.12.2013 - 17.07.2014;

02.02.2015 - 16.06.2015;

Instanța de recurs: 19.09.2014 - 16.12.2014;

25.08.2015 - 02.12.2015.

A C O N S T A T A T :

Nicoară a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

luna decembrie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii

afacerii, a dobîndit de la Ecaterina Niță, care activa în calitate de vînzătoare la ghereta

din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea ultimului, suma de 30000 lei,

cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Tot el, în luna ianuarie 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

extinderii afacerii, a dobîndit de la Victoria Crangaci, care activa în calitate de

vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea ultimului, suma

de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Tot Ghenadie Nicoară, pe parcursul anului 2008, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Petru Coptu suma de

161000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere

materială pe un termen de 5 ani și a admite acțiunile civile înaintate de părțile vătămate

Victora Crangaci, Ecaterina Niță și Tudor Coptu.

În motivare a invocat că, declarațiile inculpatului urmau a fi apreciate critic,

1

deoarece acesta nu a putut prezenta în ședința de judecată careva acte de inventariere a

activității sale, unde s-ar constata careva datorii ale părții vătămate în procesul

activității sale.

De asemenea, ultimul nu a putut argumenta din ce cauză banii care au fost luați

de el cu destinația extinderii afacerii au fost utilizați în alte scopuri.

Intenția inculpatului este demonstrată prin situația financiară extrem de

neprielnică a persoanei, care-și asumă angajamentul la momentul încheierii tranzacției,

lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat.

Inculpatul, prin ducerea în eroare a intențiilor sale, cît și achitînd o parte

neînsemnată din datoria formată, a dorit camuflarea acțiunilor sale în baza unor relații

civile.

fost admis apelul declarat, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghenadie Nicoară a

fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere

materială pe un termen de 5 ani.

Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, fiind dispusă

încasarea din contul inculpatului Ghenadie Nicoară în beneficiul Victoriei Crangaci

suma de 30000 lei, în beneficiul Ecaterinei Niță suma de 30000 lei și în beneficiul lui

Tudor Coptu suma de 161000 lei.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, concluzia primei

instanțe referitor la faptul că între inculpat și părțile vătămate sunt relații civile, este

ilegală, eronată și neargumentată.

Probele prezentate și legal administrate în cadrul ședinței de judecată, se

confirmă reciproc și dovedesc contrariul celor susținute de inculpat, fiind eronat

apreciate de prima instanță.

Instanța de apel a concluzionat că probele administrate dovedesc integral

vinovăția inculpatului și a încadrat acțiunile lui în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

săvîrșită în proporții deosebit de mari.

pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia

solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat că, în acțiunile inculpatului nu persistă o

componență de infracțiune, dar relații civile.

Pentru aceste acțiuni ilegale Ghenadie Nicoară, Ecaterina Niță și Victoria

Crangaci, au fost supuși răspunderii penale de către Judecătoria Centru,

mun. Chișinău.

În Judecătoria Anenii Noi a fost judecată acțiune civilă la cererea lui Petru

Coptu, privind încasarea de la Ghenadie Nicoară a sumelor bănești, care a fost

soluționată în favoarea lui Petru Coptu și astfel se denotă caracterul civil al relațiilor

părților.

A susținut recurentul că, urmărirea penală și examinarea judiciară în cazul dat

este repetată, ceea ce contravine principiului „non bis in idem” prevăzut de art. 4

Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. 7) din Pactul internațional cu privire la drepturile

civile și politice, articole care consacră dreptul de a nu fi urmărit, pedepsit de mai

2

multe ori pentru aceeași faptă.

Subsidiar a menționat că, prima instanță a examinat cauza penală sub toate

aspectele, prin prisma legislației procesuale penale naționale și internaționale, precum

și practica CEDO, și a emis o sentință legală de achitare.

Instanța de apel a admis acțiunile civile a părților vătămate, însă părțile vătămate

nu au formulat astfel de acțiuni, iar pentru Petru Coptu s-a admis triplarea acestei

acțiuni, anterior fiind adoptată decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bender

nr. 2a-383/2013 din 11 iulie 2013 și a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-99/2014 din

25 iulie 2014, prin care acțiunea lui Petru Coptu către Ghenadie Nicoară a fost admisă.

16 decembrie 2014, a fost admis recursul declarat, casată decizia și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel la adoptarea

deciziei nu a respectat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură

penală, deoarece, potrivit părții descriptive a deciziei contestate: a) nu a constatat și

descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, indicîndu-se locul, timpul,

modul săvîrșirii lor, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,

în raport cu circumstanțele incriminate inculpatului prin rechizitoriu; b) nu a apreciat

fiecare probă separat și în coroborare, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele apărării,

în special hotărîrile judecătorești penale și civile cu implicarea părților din cauza de pe

rol.

fost admis apelul declarat, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghenadie Nicoară a

fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere

materială pe un termen de 5 ani.

Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Victoria Crangaci și

Ecaterina Niță, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Ghenadie Nicoară în

beneficiul Victoriei Crangaci suma de 30000 lei și în beneficiul Ecaterinei Niță suma

de 30000 lei.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Ghenadie Nicoară în

luna decembrie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii

afacerii, a dobîndit de la Ecaterina Niță, care activa în calitate vînzătoare la ghereta din

„Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea lui Ghenadie Nicoară, suma de 30000 lei,

cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Tot el, în luna ianuarie 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

extinderii afacerii, a dobîndit de la Victoria Crangaci, care activa în calitate de

vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea lui Ghenadie

Nicoară, suma de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții

considerabile.

Tot Ghenadie Nicoară, pe parcursul anului 2008, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul de a-și lărgi afacerea, a dobîndit de la Petru Coptu suma de

161000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

7.2. În motivarea soluției, instanța de apel analizînd și apreciind probele

administrate a reținut că vinovăția inculpatului Ghenadie Nicoară în săvîrșirea

3

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, și-a găsit confirmare.

Concluzia dată, instanța de apel a bazat-o pe: declarațiile părților vătămate

Ecaterina Niță, Victoria Crangaci, Petru Coptu; martorilor Raisa Postica,

Ion Bunăcale, Victor Gavrilița, Pavel Prutean; probele materiale: procesul-verbal de

examinare a obiectului din 23.07.2012, potrivit căruia au fost supuse examinării 6

recipise întocmite de Ghenadie Nicoară (f.d.72, vol.I) și ordonanța de recunoaștere și

atașare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală din 23.07.2012, prin care s-a

dispus recunoașterea în calitate de mijloc de probă 6 copii de pe recipise, cu anexarea

lor la cauza penală nr. 2012250354 (f.d.79, vol.I).

Instanța de apel a menționat că, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în

care este incriminată inculpatului conform rechizitoriului, s-a constatat trecerea unor

mijloace bănești din proprietatea sau posesia părților vătămate Ecaterina Niță, Victoria

Crangaci și Petru Coptu în proprietatea lui Ghenadie Nicoară, unde s-a reținut și

prezența diminuării reale a patrimoniului părților vătămate ca element obligatoriu, ceea

ce în cazul escrocheriei fiind specific ca partea vătămată să transmită bunurile în mod

aparent benevol făptuitorului.

Astfel, părțile vătămate fiind induse în eroare, iar inculpatul sub pretextul de a-și

extinde afacerea, creîndu-le impresie falsă despre restituirea ulterioară a împrumutului,

prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit de la părțile vătămate, mijloace

bănești și fără a întreprinde careva acțiuni concrete, a realizat transmiterea voită a

diferitor sume bănești de către părțile vătămate pe care le-a însușit, folosindu-le în

scopuri personale.

Instanța de apel a specificat că, deși inculpatul a întors o parte din sumele pe

care le-a luat de la partea vătămată Petru Coptu, acest fapt reprezintă modalitatea de

săvîrșire a infracțiunii, conform căreia inculpatul i-a inspirat încredere părții vătămate

dobîndind ulterior suma de bani transmisă de către acesta.

Referitor la faptul existenței unei hotărîri judecătorești adoptate în ordinea

procedurii civile privind încasarea de la inculpatul Ghenadie Nicoară în beneficiul

părții vătămate Coptu Petru a prejudiciului cauzat prin această infracțiune, instanța de

apel a menționat că, aceasta nu exclude atragerea lui la răspunderea penală pentru

faptele infracționale săvîrșite față de Petru Coptu, ori, inculpatul din momentul inițial

de însușire a banilor de la Petru Coptu nu avea intenția de a întoarce ultimului banii

însușiți, iar faptul că inculpatul Ghenadie Nicoară i-a întors lui Petru Coptu o sumă

mică de bani, nu demonstrează nicidecum că între dînșii ar fi avut loc o tranzacție

civilă legală.

7.3. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului instanța, ținînd

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, că infracțiunea

săvîrșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, de

persoana celui vinovat, de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, i-a stabilit inculpatului Ghenadie Nicoară pedeapsa

închisorii considerînd-o drept una echitabilă, cu executarea în penitenciar de tip închis.

pct. 2), 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia

solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat că, judecătorul Silvia Vrabii urma să facă

declarație de abținere de la judecarea cauzei, deoarece, ultima împreună cu inculpatul

4

Ghenadie Nicoară și soția acestuia, Raisa Postică, au participat anterior la un botez și

cumătrie.

Susține recurentul că, pe cazul dat, urmărirea penală s-a efectuat superficial,

unilateral, tendențios, neobiectiv, cu încălcarea legislației în vigoare, mai mult,

materialului acumulat nu i-a fost dată apreciere juridică justă, ori declarațiile

martorilor și a părților vătămate nu coroborează.

Menționează că, în acțiunile inculpatului nu persistă elementele constitutive ale

unei infracțiuni dar niște relații pur civile.

Pentru aceste acțiuni ilegale Ghenadie Nicoară, Ecaterina Niță și Victoria

Crangaci, au fost supuși răspunderii penale de către Judecătoria Centru,

mun. Chișinău.

În Judecătoria Anenii Noi a fost judecată cauza civilă la cererea de chemrae în

judecată a lui Petru Coptu, privind încasarea de la Ghenadie Nicoară a sumelor bănești,

care a fost soluționată în favoarea lui Petru Coptu și astfel se denotă caracterul civil al

relațiilor părților.

Mai susține recurentul că, urmărirea penală și examinarea judiciară în cazul dat

este repetată, ceea ce contravine principiului „non bis in idem” prevăzut de art. 4

Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. (7) din Pactul internațional cu privire la drepturile

civile și politice, articole care consacră dreptul de a nu fi urmărit, pedepsit de mai

multe ori pentru aceeași faptă.

A mai invocat recurentul că, Ghenadie Nicoară a susținut și susține, că datoria

lui față de Petru Coptu este doar de 2.700 Euro, pe care i-a primit de la ultimul, în două

tranșe: la 29.05.2008 a primit suma de 2.000 Euro și la 16.07.2008 a primit bani în

sumă de 700 Euro.

Avînd scopuri meschine de îmbogățire nejustificată Petru Coptu, fiind polițist de

specialitate și cunoscînd procedee murdare și violente de dobîndire a banilor ușori,

prin șantaj și nenumărate amenințări, presiuni psihologice în privința lui Ghenadie

Nicoară și a familiei, făcute personal și împreună cu alte persoane, l-a determinat să-i

scrie recipise cu privire la o datorie inexistentă, adică calcul cu procente, dobîndă la

dobîndă.

La fel, nu pot fi recunoscute drept probe, depozițiile unor persoane, audiate ca

martori, deoarece aceștia au declarat, că anumite sume de bani cash, pe care Petru

Coptu i-a transmis lui Ghenadie Nicoară, nu au văzut, doar la rugămintea lui Petru

Coptu, semnau în recipisele deja întocmite în mod clandestin.

Mai menționează că, recipisele întocmite mai tîrziu, în baza cărora Ghenadie

Nicoară nu a primit bani, au fost scrise de ultimul sub amenințări, iar la organele de

poliție nu s-a adresat, deoarece cunoștea că Petru Coptu e colegul lor și nu va avea

susținere, dimpotrivă doar presiune fizică și psihică.

Subsidiar a menționat că, prima instanță a examinat cauza penală sub toate

aspectele, prin prisma legislației procesuale penale naționale și internaționale, precum

și practica CEDO, și a emis o sentință legală de achitare.

Instanța de apel a admis acțiunile civile a părților vătămate, însă părțile vătămate

nu au formulat astfel de acțiuni.

Ghenadie Nicoară, a prezentat referință procurorul, care a solicitat respingerea

acestuia, deoarece argumentele invocate de recurent au format obiect de judecare în

instanța de apel, care respectînd prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală,

5

s-a pronunțat argumentat asupra acestora.

Totodată, toate probele administrate au primit o apreciere justă, iar concluziile

privind vinovăția lui Ghenadie Nicoară în săvîrșirea infracțiunii incriminate rezultă din

circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

materialele cauzei, luînd în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul

penal conchide inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul, în recursul declarat invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6),

12) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd

instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31

și 33, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal analizînd textul deciziei, constată că argumentele invocate de

recurent nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății, și în acest sens menționează

următoarele.

Argumentul invocat de apărare privind faptul că, judecătorul Silvia Vrabii urma

să înainteze declarație de abținere de la judecarea cauzei, deoarece, ultima împreună cu

inculpatul Ghenadie Nicoară și soția acestuia, Raisa Postică, au participat anterior la

un botez și cumătrie, este reținut de către Colegiul penal ca fiind declarativ, ori, în

cazul dat, la anunțarea completului de judecată, sau ulterior, apărarea urma să înainteze

cerere de recuzare a judecătorului menționat, însă potrivit proceselor-verbale ale

ședințelor de judecată în instanța de apel (f.d.48-54, 77-80, vol.II) la care au fost

prezenți atît inculpatul, cît și avocatul acestuia, Vasile Albu, nu a fost înaintată careva

cerere de recuzare a judecătorului Silvia Vrabii.

Totodată, Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca

concluzia despre vinovăția lui Ghenadie Nicoară în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în

fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în

acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de

condamnare sau de achitare.

Pe cale de consecință, în fapt, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind motivată, instanța a apreciat just

probele cercetate, specificînd motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, iar

criticele din recursul declarat de partea apărării în acest aspect, sunt vădit nefondate.

Totodată, recursul ordinar declarat de recurent mai este fondat în drept și pe

temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, din care

6

rezultă că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță

doar în limitele temeiurile invocate în recurs.

Conform art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea

ilegalității hotărîrii în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, ignorîndu-se prescripțiile nominalizate supra, nu este

specificat care ar fi esența încadrării juridice greșite a faptei săvîrșite, care ar fi

articolul în baza căruia urmau să fie calificate acțiunile inculpatului, fiind omisă în

totalitate argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 8. din decizie).

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decît interesele legii.

La fel, Colegiul penal ține să menționeze, referitor la argumentul invocat de

recurent precum că, Judecătoria Anenii Noi a dispus încasarea de la Ghenadie Nicoară

în beneficul lui Petru Coptu suma de 10000 euro, dobînda în sumă de 2664 euro și

dobînda de întîrziere în sumă de 1537 euro, cu toate că, inculpatul a împrumutat de la

Petru Coptu doar suma de 2700 euro, că, prin decizia instanței de apel contestată, nu

s-a dispus încasarea prejudiciului material cauzat părții vătămate Petru Coptu de la

Ghenadie Nicoară.

Faptul că apărarea își exprimă dezacordul cu hotărîrile adoptate în ordinea

contencioasă sau cu mărimea datoriei pe care inculpatul o are față de partea vătămată,

acesta urma să conteste hotărîrile în ordinea prevăzută de legislația procesuală civilă.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18.12.2009,

Ghenadie Nicoară a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 238, 335

alin. (1) Cod penal, iar Ecaterina Niță și Victoria Crangaci au fost recunoscute

vinovate și condamnate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, pentru săvîrșirea altor

fapte și nicidecum a celor reținute în speță.

Colegiul penal reține ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la faptul

că, în cauza dată a fost încălcat principiul „non bis in idem” prevăzut de art. 4

Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. (7) din Pactul internațional cu privire la drepturile

civile și politice, ori atît art. 4 Protocolul 7 CțEDO, cît și art. 14 alin. (7) din Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice, prevede că, nimeni nu poate fi

urmărit sau pedepsit de două ori pentru aceiași faptă, însă la caz, aceste prevederi nu

au atribuție, ori anterior, Ghenadie Nicoară nu a fost condamnat sau achitat printr-o

hotărîre definitivă pentru aceleași fapte.

Referitor la argumentele recurentului privind acțiunile ilegale ale părții vătămate

Petru Coptu prin obligarea inculpatului Ghenadie Nicoară la întocmirea recipiselor,

instanța de recurs menționează că inculpatul în cazul dat, urma a se adresa organelor

competente, iar faptul că ultimul nu s-a adresat organelor de drept din motiv că partea

vătămată activa în organele de poliție, nu poate fi reținut ca argument confirmativ, ori,

faptul dat, nu denotă că Petru Coptu nu putea fi tras la răspundere penală pentru

7

acțiunile ilegale eventual săvîrșite.

În acest context, Colegiul penal apreciază argumentele menționate supra, ca

fiind declarative și lipsite de suport juridic.

La fel, se reține că apărarea invocă în recurs faptul că părțile vătămate nu au

înaintat acțiune civilă, însă instanța a admis acțiunile civile.

La acest aspect, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit art. 385 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează dacă trebuie reparată paguba materială atunci cînd nu a fost intentată

acțiunea civilă.

În continuare, Colegiul mai reține că criticele formulate de recurent au format

obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora instanța de

judecată, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în

raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, alte temeiuri de casare

a hotărîrilor atacate, nu s-au stabilit.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărîrii adoptate în cauza penală în privința inculpatului Ghenadie Nicoară și, prin

urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Albu în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Nicoară Ghenadie Tudor, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

8