1ra-1320/15 — art. 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 06 noiembrie 2013, Ghenadie Nicoară a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, Ghenadie Nicoară a fost învinuit că, în luna decembrie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Ecaterina Niță, care activa în calitate de vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea ultimului, suma de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot el, în luna ianuarie 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Victoria Crangaci, care activa în calitate de vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea ultimului, suma de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot Ghenadie Nicoară, pe parcursul anului 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Petru Coptu suma de 161000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de 5 ani și a admite acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Victora Crangaci, Ecaterina Niță și Tudor Coptu. În motivare a invocat că, declarațiile inculpatului urmau a fi apreciate critic, 1 deoarece acesta nu a putut prezenta în ședința de judecată careva acte de inventariere a activității sale, unde s-ar constata careva datorii ale părții vătămate în procesul activității sale. De asemenea, ultimul nu a putut argumenta din ce cauză banii care au fost luați de el cu destinația extinderii afacerii au fost utilizați în alte scopuri. Intenția inculpatului este demonstrată prin situația financiară extrem de neprielnică a persoanei, care-și asumă angajamentul la momentul încheierii tranzacției, lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat. Inculpatul, prin ducerea în eroare a intențiilor sale, cît și achitînd o parte neînsemnată din datoria formată, a dorit camuflarea acțiunilor sale în baza unor relații civile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 17 iulie 2014, a fost admis apelul declarat, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghenadie Nicoară a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de 5 ani. Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Ghenadie Nicoară în beneficiul Victoriei Crangaci suma de 30000 lei, în beneficiul Ecaterinei Niță suma de 30000 lei și în beneficiul lui Tudor Coptu suma de 161000 lei. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe referitor la faptul că între inculpat și părțile vătămate sunt relații civile, este ilegală, eronată și neargumentată. Probele prezentate și legal administrate în cadrul ședinței de judecată, se confirmă reciproc și dovedesc contrariul celor susținute de inculpat, fiind eronat apreciate de prima instanță. Instanța de apel a concluzionat că probele administrate dovedesc integral vinovăția inculpatului și a încadrat acțiunile lui în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Avocatul Vasile Albu în numele inculpatului Ghenadie Nicoară, în temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului a invocat că, în acțiunile inculpatului nu persistă o componență de infracțiune, dar relații civile. Pentru aceste acțiuni ilegale Ghenadie Nicoară, Ecaterina Niță și Victoria Crangaci, au fost supuși răspunderii penale de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău. În Judecătoria Anenii Noi a fost judecată acțiune civilă la cererea lui Petru Coptu, privind încasarea de la Ghenadie Nicoară a sumelor bănești, care a fost soluționată în favoarea lui Petru Coptu și astfel se denotă caracterul civil al relațiilor părților. A susținut recurentul că, urmărirea penală și examinarea judiciară în cazul dat este repetată, ceea ce contravine principiului „non bis in idem” prevăzut de art. 4 Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. 7) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articole care consacră dreptul de a nu fi urmărit, pedepsit de mai 2 multe ori pentru aceeași faptă. Subsidiar a menționat că, prima instanță a examinat cauza penală sub toate aspectele, prin prisma legislației procesuale penale naționale și internaționale, precum și practica CEDO, și a emis o sentință legală de achitare. Instanța de apel a admis acțiunile civile a părților vătămate, însă părțile vătămate nu au formulat astfel de acțiuni, iar pentru Petru Coptu s-a admis triplarea acestei acțiuni, anterior fiind adoptată decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bender nr. 2a-383/2013 din 11 iulie 2013 și a Judecătoriei Anenii Noi nr. 2-99/2014 din 25 iulie 2014, prin care acțiunea lui Petru Coptu către Ghenadie Nicoară a fost admisă.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2014, a fost admis recursul declarat, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a respectat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, deoarece, potrivit părții descriptive a deciziei contestate: a) nu a constatat și descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii lor, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, în raport cu circumstanțele incriminate inculpatului prin rechizitoriu; b) nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborare, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele apărării, în special hotărîrile judecătorești penale și civile cu implicarea părților din cauza de pe rol.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ghenadie Nicoară a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de 5 ani. Au fost admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Victoria Crangaci și Ecaterina Niță, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Ghenadie Nicoară în beneficiul Victoriei Crangaci suma de 30000 lei și în beneficiul Ecaterinei Niță suma de 30000 lei. 7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Ghenadie Nicoară în luna decembrie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Ecaterina Niță, care activa în calitate vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea lui Ghenadie Nicoară, suma de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot el, în luna ianuarie 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul extinderii afacerii, a dobîndit de la Victoria Crangaci, care activa în calitate de vînzătoare la ghereta din „Piața Verde”, or. Anenii Noi, ce îi aparținea lui Ghenadie Nicoară, suma de 30000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot Ghenadie Nicoară, pe parcursul anului 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a-și lărgi afacerea, a dobîndit de la Petru Coptu suma de 161000 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. 7.2. În motivarea soluției, instanța de apel analizînd și apreciind probele administrate a reținut că vinovăția inculpatului Ghenadie Nicoară în săvîrșirea 3 infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, și-a găsit confirmare. Concluzia dată, instanța de apel a bazat-o pe: declarațiile părților vătămate Ecaterina Niță, Victoria Crangaci, Petru Coptu; martorilor Raisa Postica, Ion Bunăcale, Victor Gavrilița, Pavel Prutean; probele materiale: procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.07.2012, potrivit căruia au fost supuse examinării 6 recipise întocmite de Ghenadie Nicoară (f.d.72, vol.I) și ordonanța de recunoaștere și atașare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală din 23.07.2012, prin care s-a dispus recunoașterea în calitate de mijloc de probă 6 copii de pe recipise, cu anexarea lor la cauza penală nr. 2012250354 (f.d.79, vol.I). Instanța de apel a menționat că, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este incriminată inculpatului conform rechizitoriului, s-a constatat trecerea unor mijloace bănești din proprietatea sau posesia părților vătămate Ecaterina Niță, Victoria Crangaci și Petru Coptu în proprietatea lui Ghenadie Nicoară, unde s-a reținut și prezența diminuării reale a patrimoniului părților vătămate ca element obligatoriu, ceea ce în cazul escrocheriei fiind specific ca partea vătămată să transmită bunurile în mod aparent benevol făptuitorului. Astfel, părțile vătămate fiind induse în eroare, iar inculpatul sub pretextul de a-și extinde afacerea, creîndu-le impresie falsă despre restituirea ulterioară a împrumutului, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit de la părțile vătămate, mijloace bănești și fără a întreprinde careva acțiuni concrete, a realizat transmiterea voită a diferitor sume bănești de către părțile vătămate pe care le-a însușit, folosindu-le în scopuri personale. Instanța de apel a specificat că, deși inculpatul a întors o parte din sumele pe care le-a luat de la partea vătămată Petru Coptu, acest fapt reprezintă modalitatea de săvîrșire a infracțiunii, conform căreia inculpatul i-a inspirat încredere părții vătămate dobîndind ulterior suma de bani transmisă de către acesta. Referitor la faptul existenței unei hotărîri judecătorești adoptate în ordinea procedurii civile privind încasarea de la inculpatul Ghenadie Nicoară în beneficiul părții vătămate Coptu Petru a prejudiciului cauzat prin această infracțiune, instanța de apel a menționat că, aceasta nu exclude atragerea lui la răspunderea penală pentru faptele infracționale săvîrșite față de Petru Coptu, ori, inculpatul din momentul inițial de însușire a banilor de la Petru Coptu nu avea intenția de a întoarce ultimului banii însușiți, iar faptul că inculpatul Ghenadie Nicoară i-a întors lui Petru Coptu o sumă mică de bani, nu demonstrează nicidecum că între dînșii ar fi avut loc o tranzacție civilă legală. 7.3. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului instanța, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, că infracțiunea săvîrșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, i-a stabilit inculpatului Ghenadie Nicoară pedeapsa închisorii considerînd-o drept una echitabilă, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Avocatul Vasile Albu în numele inculpatului Ghenadie Nicoară, în temeiul pct. 2), 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului a invocat că, judecătorul Silvia Vrabii urma să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei, deoarece, ultima împreună cu inculpatul 4 Ghenadie Nicoară și soția acestuia, Raisa Postică, au participat anterior la un botez și cumătrie. Susține recurentul că, pe cazul dat, urmărirea penală s-a efectuat superficial, unilateral, tendențios, neobiectiv, cu încălcarea legislației în vigoare, mai mult, materialului acumulat nu i-a fost dată apreciere juridică justă, ori declarațiile martorilor și a părților vătămate nu coroborează. Menționează că, în acțiunile inculpatului nu persistă elementele constitutive ale unei infracțiuni dar niște relații pur civile. Pentru aceste acțiuni ilegale Ghenadie Nicoară, Ecaterina Niță și Victoria Crangaci, au fost supuși răspunderii penale de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău. În Judecătoria Anenii Noi a fost judecată cauza civilă la cererea de chemrae în judecată a lui Petru Coptu, privind încasarea de la Ghenadie Nicoară a sumelor bănești, care a fost soluționată în favoarea lui Petru Coptu și astfel se denotă caracterul civil al relațiilor părților. Mai susține recurentul că, urmărirea penală și examinarea judiciară în cazul dat este repetată, ceea ce contravine principiului „non bis in idem” prevăzut de art. 4 Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. (7) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, articole care consacră dreptul de a nu fi urmărit, pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă. A mai invocat recurentul că, Ghenadie Nicoară a susținut și susține, că datoria lui față de Petru Coptu este doar de 2.700 Euro, pe care i-a primit de la ultimul, în două tranșe: la 29.05.2008 a primit suma de 2.000 Euro și la 16.07.2008 a primit bani în sumă de 700 Euro. Avînd scopuri meschine de îmbogățire nejustificată Petru Coptu, fiind polițist de specialitate și cunoscînd procedee murdare și violente de dobîndire a banilor ușori, prin șantaj și nenumărate amenințări, presiuni psihologice în privința lui Ghenadie Nicoară și a familiei, făcute personal și împreună cu alte persoane, l-a determinat să-i scrie recipise cu privire la o datorie inexistentă, adică calcul cu procente, dobîndă la dobîndă. La fel, nu pot fi recunoscute drept probe, depozițiile unor persoane, audiate ca martori, deoarece aceștia au declarat, că anumite sume de bani cash, pe care Petru Coptu i-a transmis lui Ghenadie Nicoară, nu au văzut, doar la rugămintea lui Petru Coptu, semnau în recipisele deja întocmite în mod clandestin. Mai menționează că, recipisele întocmite mai tîrziu, în baza cărora Ghenadie Nicoară nu a primit bani, au fost scrise de ultimul sub amenințări, iar la organele de poliție nu s-a adresat, deoarece cunoștea că Petru Coptu e colegul lor și nu va avea susținere, dimpotrivă doar presiune fizică și psihică. Subsidiar a menționat că, prima instanță a examinat cauza penală sub toate aspectele, prin prisma legislației procesuale penale naționale și internaționale, precum și practica CEDO, și a emis o sentință legală de achitare. Instanța de apel a admis acțiunile civile a părților vătămate, însă părțile vătămate nu au formulat astfel de acțiuni.

Pe marginea recursului depus de avocatul Vasile Albu în numele inculpatului Ghenadie Nicoară, a prezentat referință procurorul, care a solicitat respingerea acestuia, deoarece argumentele invocate de recurent au format obiect de judecare în instanța de apel, care respectînd prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, 5 s-a pronunțat argumentat asupra acestora. Totodată, toate probele administrate au primit o apreciere justă, iar concluziile privind vinovăția lui Ghenadie Nicoară în săvîrșirea infracțiunii incriminate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Verificînd argumentele recursului ordinar declarat de avocat în raport cu materialele cauzei, luînd în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul, în recursul declarat invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal analizînd textul deciziei, constată că argumentele invocate de recurent nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății, și în acest sens menționează următoarele. Argumentul invocat de apărare privind faptul că, judecătorul Silvia Vrabii urma să înainteze declarație de abținere de la judecarea cauzei, deoarece, ultima împreună cu inculpatul Ghenadie Nicoară și soția acestuia, Raisa Postică, au participat anterior la un botez și cumătrie, este reținut de către Colegiul penal ca fiind declarativ, ori, în cazul dat, la anunțarea completului de judecată, sau ulterior, apărarea urma să înainteze cerere de recuzare a judecătorului menționat, însă potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată în instanța de apel (f.d.48-54, 77-80, vol.II) la care au fost prezenți atît inculpatul, cît și avocatul acestuia, Vasile Albu, nu a fost înaintată careva cerere de recuzare a judecătorului Silvia Vrabii. Totodată, Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Ghenadie Nicoară în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare. Pe cale de consecință, în fapt, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind motivată, instanța a apreciat just probele cercetate, specificînd motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, iar criticele din recursul declarat de partea apărării în acest aspect, sunt vădit nefondate. Totodată, recursul ordinar declarat de recurent mai este fondat în drept și pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, din care 6 rezultă că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs se pronunță doar în limitele temeiurile invocate în recurs. Conform art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii în acest sens. Însă, în recursul respectiv, ignorîndu-se prescripțiile nominalizate supra, nu este specificat care ar fi esența încadrării juridice greșite a faptei săvîrșite, care ar fi articolul în baza căruia urmau să fie calificate acțiunile inculpatului, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 8. din decizie). Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. La fel, Colegiul penal ține să menționeze, referitor la argumentul invocat de recurent precum că, Judecătoria Anenii Noi a dispus încasarea de la Ghenadie Nicoară în beneficul lui Petru Coptu suma de 10000 euro, dobînda în sumă de 2664 euro și dobînda de întîrziere în sumă de 1537 euro, cu toate că, inculpatul a împrumutat de la Petru Coptu doar suma de 2700 euro, că, prin decizia instanței de apel contestată, nu s-a dispus încasarea prejudiciului material cauzat părții vătămate Petru Coptu de la Ghenadie Nicoară. Faptul că apărarea își exprimă dezacordul cu hotărîrile adoptate în ordinea contencioasă sau cu mărimea datoriei pe care inculpatul o are față de partea vătămată, acesta urma să conteste hotărîrile în ordinea prevăzută de legislația procesuală civilă. Totodată, prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18.12.2009, Ghenadie Nicoară a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 238, 335 alin. (1) Cod penal, iar Ecaterina Niță și Victoria Crangaci au fost recunoscute vinovate și condamnate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, pentru săvîrșirea altor fapte și nicidecum a celor reținute în speță. Colegiul penal reține ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la faptul că, în cauza dată a fost încălcat principiul „non bis in idem” prevăzut de art. 4 Protocolul 7 CțEDO și art. 14 alin. (7) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ori atît art. 4 Protocolul 7 CțEDO, cît și art. 14 alin. (7) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, prevede că, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit de două ori pentru aceiași faptă, însă la caz, aceste prevederi nu au atribuție, ori anterior, Ghenadie Nicoară nu a fost condamnat sau achitat printr-o hotărîre definitivă pentru aceleași fapte. Referitor la argumentele recurentului privind acțiunile ilegale ale părții vătămate Petru Coptu prin obligarea inculpatului Ghenadie Nicoară la întocmirea recipiselor, instanța de recurs menționează că inculpatul în cazul dat, urma a se adresa organelor competente, iar faptul că ultimul nu s-a adresat organelor de drept din motiv că partea vătămată activa în organele de poliție, nu poate fi reținut ca argument confirmativ, ori, faptul dat, nu denotă că Petru Coptu nu putea fi tras la răspundere penală pentru 7 acțiunile ilegale eventual săvîrșite. În acest context, Colegiul penal apreciază argumentele menționate supra, ca fiind declarative și lipsite de suport juridic. La fel, se reține că apărarea invocă în recurs faptul că părțile vătămate nu au înaintat acțiune civilă, însă instanța a admis acțiunile civile. La acest aspect, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează dacă trebuie reparată paguba materială atunci cînd nu a fost intentată acțiunea civilă. În continuare, Colegiul mai reține că criticele formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora instanța de judecată, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, alte temeiuri de casare a hotărîrilor atacate, nu s-au stabilit. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în cauza penală în privința inculpatului Ghenadie Nicoară și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Albu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Nicoară Ghenadie Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 8