1ra-1250/2015 — art.201/1 al.3 lit.c CP

1ra-1250/2015 — art.201/1 al.3 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1250/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

18 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate

de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Devder

Djulieta și de avocatul Postu Marin în numele inculpatei Dohoter Elena,

privind casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie

2015, în cauza penală privind-o pe

Dohoter Elena Mihail, născută la

04.04.1965, originară și domiciliată

or. Cimișlia, str. Șciusev, 4.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 11.12.2014 - 15.04.2015;

Instanța de apel: 18.05.2015 – 01.07.2015;

Instanța de recurs: 14.08.2015 – 18.11.2015.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.151 alin.(4) Cod penal, la

12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru

femei.

Măsura de reprimare în privința inculpatei a fost aplicată arestarea

preventivă.

iulie 2014, aproximativ ora 11.00, Dohoter Elena, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, avînd scopul vătămării intenționate a integrității corporale sau a

1

sănătății altei persoane, aflându-se la domiciliul său situat în or. Cimișlia, str.

Șciusev 4, în urma faptului că a fost numită cu cuvinte necenzurate în timpul

cerții apărute pe fonul relațiilor ostile între ea și soț, ce durau de mai mult

timp, i-a aplicat intenționat soțului său Dohoter Constantin două lovituri cu un

topor în regiunea capului, în timp ce acesta dormea pe canapea în casă și, ca

urmare a leziunilor primite, ultimul a fost internat pentru tratament în

Spitalul raional Cimișlia, unde la 29.07.2014 a decedat.

Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 167 D din

14.10.2014 Dohoter Elena i-a cauzat soțului său Dohoter Constantin leziuni

corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală deschisă cu plăgi pe cap,

fractură a oaselor capului cu formare de eschile osoase și denivelarea lor cu

lezare a duramater, a piamater și a țesuturilor creierului, cu hemoragii sub

duramater, sub piamater în țesuturile și ventriculele creierului, echimoze care

au fost cauzate prin acțiunea de lovire cu corp dur, contondent posibil în

timpul și circumstanțelor indicate, sunt periculoase pentru viață în momentul

cauzării și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă,

fiind în legătură de cauzalitate cu survenirea morții.

inculpata Dohoter Elena și avocatul Sclifos Gheorghe în numele inculpatei.

3.1. Avocatul Sclifos Gheorghe prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatei să fie recalificate.

În motivarea apelului declarat avocatul a indicat următoarele:

- instanța de fond a calificat incorect acțiunile inculpatei în baza art.151

alin.(4) Cod penal, deoarece, în opinia apelantului, de fapt sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 201/1 Cod penal;

- instanța a aplicat o pedeapsă prea aspră inculpatei;

3.2. Inculpata Dohoter Elena prin apelul declarat și-a exprimat

dezacordul cu sentința pronunțată în privința sa, solicitând casarea acesteia

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă.

2015, au fost admise apelurile declarate de către inculpată și avocat, casată

sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Dohoter

Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.201/1 alin.(3) lit.

c) Cod penal, la 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis pentru femei.

2

Dohoter Elena, la 19 iulie 2014, în jurul orelor 11.00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, având scopul vătămării intenționate a integrității corporale sau a

sănătății unui membru al familiei, aflându-se la domiciliul său situat în or.

Cimișlia, str. Șciusev 4, în urma cerții apărute pe fonul relațiilor ostile între ea

și soțul Dohoter Constantin, ce durau de mai mult timp, i-a aplicat ultimului

două lovituri cu un topor în regiunea capului, în timp ce acesta dormea pe

canapea în casă, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

167 D din 14.10.2014 leziuni corporale sub formă de traumă cranio -

cerebrală deschisă cu plăgi pe cap, fractură a oaselor capului cu formare de

eschile osoase și denivelarea lor cu lezare a duramater, a piamater și a

țesuturilor creierului, cu hemoragii sub duramater, sub piamater în țesuturile

și ventriculele creierului, echimoze care au fost cauzate prin acțiunea de lovire

cu corp dur, contodent posibil în timpul și circumstanțele indicate, sunt

periculoase pentru viață în momentul cauzării și conform acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală gravă, fiind în legătură de cauzalitate cu

survenirea morții, care a survenit la 29.07.2014 în spitalul raional Cimișlia.

Instanța de apel a calificat acțiunile inculpatei în baza art.201/1 alin. (3)

lit. c) Cod penal, violența în familie adică „acțiunea sau inacțiunea intenționată,

manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt

membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea gravă

a integrității corporale și care a provocat decesul victimei”.

În susținerea concluziilor sale, instanța de apel a reținut că vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii este dovedită prin următoarele probe:

declarațiile inculpatei Dohoter Elena; rezultatul IMSP Dispensarul Republican

Narcologic privind gradul de alcoolemie potrivit căruia în sîngele Elenei

Dohoter a fost depistat alcool etilic în concentrație de 2,32 g/l ( f. d. 50, Vol. I);

raportul de expertiză medico - legală nr. 167 D din 14.10.2014 ( f. d. 53, Vol. I);

raportul de expertiză medico - legală nr. 795 din 03.10.2014 ( f. d. 60, Vol .I);

raportul de expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 833 a - 2014 ( f. d.

87-89, Vol. I).

Cu referire la apelul declarat de inculpată, instanța de apel a stabilit că

acesta a fost declarat în termen.

La stabilirea pedepsei, conducîndu-se de prevederile art. 61, 75-78 Cod

penal, și ținând cont de gravitatea infracțiunii comise, circumstanțele

atenuante și agravante, persoana inculpatei care la locul de trai se

caracterizează negativ, de faptul că a comis pentru prima dată o infracțiune ce

face parte din categoria celor deosebit de grave pentru care legea penală

3

prevede pedeapsă sub formă de închisoare de la 5 la 15 ani, de faptul că a

comis infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, instanța de apel a conchis că

față de inculpată urmează a fi stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 6

ani, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei.

declarat recurs ordinar procurorul și avocatul Postu Marin în numele

inculpatei.

6.1. Procurorul prin recursul declarat la data de 21 iulie 2015, a solicitat

casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel, invocînd temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6)

și 7) Cod de procedură penală a indicat următoarele:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în partea ce ține de stabilirea pedepsei.

Consideră procurorul că instanța de apel urma să aplice în privința

inculpatei o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, ținînd

cont de circumstanțele cauzei în acest sens.

- instanța de apel a admis apelul inculpatei, care în viziunea procurorului

a fost introdus tardiv.

6.2. Avocatul Postu Marin prin recursul declarat la data de 11 august

2015, invocînd temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei inculpatei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri

prin care inculpatei să-i fie stabilită pedeapsă sub limita minimă prevăzută de

art.201/1 alin.(3) lit. c) Cod penal prin aplicarea prevederilor art. 79 alin.(3)

Cod penal.

Recurentul consideră, că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatei

incorect a dat apreciere circumstanțelor atenuante și agravante ale cauzei,

individualizând greșit pedeapsa prin neaplicarea prevederilor art.79 alin.(3)

Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

4

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

7.1. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurenți, prevăzute în

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Referitor la argumentele aduse de procuror și avocatul Postu M. în

susținerea solicitărilor sale cu referire la temeiurile de recurs prevăzute în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că,

recurenții nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele ierarhic

inferioare și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, din care

considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte.

Colegiul penal atestă că în speță recurenții, făcînd referire la pct. 6),

invocă, de fapt, prin prisma acestei prevederi legale, individualizarea

incorectă a pedepsei stabilite inculpatei, eroare de drept stipulată în pct. 10)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală: s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

5

În acest sens Colegiul penal menționează că potrivit art. 61 Cod penal,

pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cît și a altor

persoane.

Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată

de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă

mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Astfel, analizînd argumentele invocate de procuror și avocat cu privire la

individualizarea greșită a pedepsei stabilite inculpatei Dohoter Elena, Colegiul

penal reține că, instanța de apel în acest sens a dat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75-78 Cod de procedură penală, corect concluzionînd

asupra necesității stabilirii inculpatei a pedepsei închisorii pe un termen de 6

ani, ținînd cont de circumstanțele atenuante: recunoașterea vinovăției,

ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor părții vătămate; de circumstanțele

agravante: comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. De asemenea instanța

de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont de faptul, că inculpata a comis

pentru prima dată o infracțiune, însă care face parte din categoria celor

deosebit de grave și pentru care legea prevede o pedeapsă sub formă de

închisoare de la 5 la 15 ani; de faptul că potrivit caracteristicii eliberată de IP

Cimișlia, inculpata se caracterizează negativ.

Astfel instanța de recurs atestă că la stabilirea pedepsei inculpatei

Dohoter E., pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de

drept, pedeapsa stabilită inculpatei a fost individualizată corect, iar

concluziile instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatei corespund

exigențelor legale și circumstanțelor cauzei, iar argumentele recursurilor în

acest sens sunt neîntemeiate.

6

Referitor la argumentele recursului avocatului privind neaplicarea

prevederilor art. 79 alin.(3) Cod penal, față de inculpata Dohoter Elena, care

prevede că, în cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea

infracțiunilor deosebit de grave, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă

sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puțin două

treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracțiunea

săvîrșită, Colegiul penal menționează că aplicarea acestor prevederi legale

față de o persoana condamnată, în cazul dat față de inculpata Dohoter Elena,

constituie un drept al instanței de judecată, dar nu și o obligațiune.

În acest sens instanța de recurs atestă, că în speță de către instanța de

apel, n-au fost reținute careva circumstanțe excepționale, care ar face posibilă

aplicarea în privința inculpatei Dohoter Elena a prevederilor art. 79 Cod penal,

prin urmare, constată că argumentul în cauză nu constituie temei de casare a

hotărîrii atacate.

7.2. Referitor la temeiul de recurs invocat de procuror stipulat de

prevederile pct. 7) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri:

apelul a fost introdus tardiv, Colegiul constată că astfel de eroare în cauza dată

nu se atestă reieșind din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la caz procurorul, contestînd ilegalitatea

deciziei instanței de apel în partea admiterii apelului inculpatului care în

viziunea sa a fost declarat tardiv, Colegiul penal reține că, conform dovezii de

primire a sentinței (f. d. 176, Vol. I), inculpata a recepționat sentința la data de

15 aprilie 2015.

Potrivit prevederilor art. 402 alin.(1) Cod de procedură penală, termenul

de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu

dispune altfel.

Prin scrisoare de însoțire, la data de 04 mai 2015 (f. d. 191), Penitenciarul

nr.5 a expediat în adresa Judecătoriei Cimișlia cererea de apel a inculpatei

Dohoter Elena.

În conformitate cu prevederile art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală,

dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la

sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

Conform art. 111 alin.(1) lit. f) Codul muncii, în Republica Moldova, zi de

sărbătoare nelucrătoare este și 1 mai.

Prin urmare, avînd în vedere că ultima zi pentru depunerea cererii de

apel de către inculpată expira la data de 01 mai 2015, care este zi

7

nelucrătoare, totodată zilele de 2 și 3 mai 2015 fiind zile de odihnă

nelucrătoare (sîmbăta și duminica), astfel ultima zi de depunere a apelului

pentru inculpata Dohoter Elena este data de 04 mai 2015, de aceea Colegiul

penal conchide că fiind depusă în termen cererea de apel declarată de

inculpata Dohoter E.

Reieșind din cele sus-expuse, instanța de recurs ordinar constată ca în

speța dată nu se atestă eroare de drept prevăzută de pct. 7) alin.(1) art. 427

Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanțelor de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, dacă: apelul a fost introdus tardiv, deoarece cererea de apel

declarată de inculpata Dohoter Elena a fost depusă în termen.

Astfel, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurenți

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 10) Cod de procedură penală, nu și-

au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Asemenea erori de drept în

speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Devder Djulieta și de avocatul

Postu Marin în numele inculpatei Dohoter Elena, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015, în cauza penală privind-o pe

Dohoter Elena Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 18 decembrie

2015.

Președinte (semnătura) Ursache Petru

Judecători (semnătura) Toma Nadejda

(semnătura) Nicolaev Ghenadie

8