1ra-965/15 — Art. 186 al. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 25 septembrie 2014, Dabija Elena a fost condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare. Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că inculpata Dabija Elena pe data de 03 septembrie 2013 pe timp de zi, cu scopul de a sustrage bunurile altei persoane, a pătruns în salonul autoturismului de model „Mazda 323”, care era parcat în apropierea casei ei din s. Măgdăcești, raionul Criuleni, de unde 1 pe ascuns, din torpedou a sustras 12000 lei și 1200 euro, care conform ratei oficiale de schimb stabilită de către Banca Națională a Moldovei la data comiterii infracțiunii constituiau suma de 20317 lei și 32 bani și care îi aparțineau cet. Gheorghiță Anatolie, cauzîndu-i în acest mod pătimitului un prejudiciu material considerabil în mărime de 32317 lei și 32 bani. În drept, acțiunile inculpatei Dabija Elena au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal—furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri: 3.1 - de către inculpata Dabija Elena, care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, cu adoptarea unei hotărîri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Dabija Elena să fie achitată conform art. 390 Cod de procedură penală. În motivarea apelului declarat inculpata Dabija Elena a menționat, că instanța de judecată nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor expuse în cadrul ședinței de judecată, și anume despre faptul că pînă la data de 01 septembrie 2013, Dabija Elena a luat avansul de pe tractorul T-16 pe care anterior îl procurase cu cet. Vrancean Anatolie, și despre faptul că ea la telefonat în Federația Rusă precum că este un cumpărător. Vrancean Anatolie a venit acasă însoțit de Gheorghiță Anatolie, unde ambii recunosc faptul că au mers la Nisporeni pentru a duce tractorul pe evacuator și că au luat restul banilor în sumă de 1200 euro, care sunt bani comuni a lui Dabija Elena și Vrancean Anatolie. Instanței de judecată Dabija Elena a explicat că Vrancean Anatolie a abordat o strategie în vederea primirii banilor în sumă de 1000 euro, bani care era avansul luat de pe tractor cu multe zile înainte de a veni cei doi acasă. Banii care au fost prezentați la organul de urmărire penală nu-și văd încadrarea în această speță. Nu au fost ridicate amprentele de pe bancnote, după cum susține atît martorul cît și partea vătămată; nu au fost ridicate amprentele de pe ușa automobilului cît și de pe torpedou după cum susține partea acuzării că au fost sustrași; care sunt criteriile de bază și probe relevante și veridice care ar confirma vinovăția persoanei, doar pe spusele lui Gheorghiță Anatolie către Vrancean Anatolie telefonic precum că s-au uitat banii. Inculpata Dabija Elena a menționat, că instanța de judecată nu a examinat sub toate aspectele probele administrate în cadrul urmăriri penale și cercetate în instanța de judecată și neîntemeiat a emis o hotărîre ilegală fară suport juridic, mai mult ca atît reieșind din atitudinea părții vătămate care la poliție s-a adresat abia la data de 10 septembrie 2013, în instanță nu a participat, acțiune civilă nu a înaintat, are un comportament ce indică la faptul că nu a avut nici o pierdere, ba din contra să-1 ajute pe prietenul său să scoată banii avans pe care i-a primit concubinul, precum că ei pe drum din Rusia aveau înțelegerea ca concubinul lui Dabija să-i 2 împrumute acești bani. A apărut conflictul între Dabija și Vrancean de a nu-i da bani lui Gheorghiță de aici și tot conflictul iscat; 3.2 - de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatei Dabija Elena, care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motivul neconstatării vinei inculpatei, invocîndu-se că, în cadrul examinării cauzei nu au fost aduse probe veridice ce ar confirma vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor imputate, cauza fiind examinată de prima instanță superficial și unilateral; - sentința în cauză este bazată în special pe declarațiile părții vătămate, declarațiile unui singur martor, precum și procesul - verbal de ridicare; - declarațiile părții vătămate, făcute la faza urmăririi penale, au fost citite în cadrul ședinței de judecată cu încălcarea prevederilor art. 371 Cod de procedură penală, deoarece inculpata nu a participat la confruntări cu această persoană, drept urmare a acestui fapt fiind privată de posibilitatea de a formula întrebări, și de a înainta cereri și de a face obiecții; - legea prevede o condiție specială pentru darea citirii declarațiilor în ședința de judecată și anume, imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, or, din materialele cauzei se constată cert, că la speța dată lipsește această condiție, deoarece: cauza a fost transmisă în judecată la data de 28.11.2013, sentința fiind pronunțată la 25.09.2014, iar potrivit informației prezentate de acuzator, partea vătămată a părăsit țara abia la 17.07.2014, dată pînă la care au avut loc mai multe ședințe de judecată, la care nu este clar din ce motive a lipsit partea vătămată; - avînd obligația, potrivit art. 60 alin. (2) pct. 1 Cod de procedură penală de a se prezenta la citarea organului de urmărire penală sau instanței de judecată, iar potrivit declarațiilor făcute de partea vătămată, ultima a plecat peste hotare și anume în Federația Rusă, iar potrivit regulilor de ședere în acest stat, persoana nu se poate afla o perioadă mai mare de 90 zile pe teritoriul Federației Ruse, deci este cert faptul că partea vătămată, pe perioada cercetării judecătorești, a fost în țară suficient timp pentru a fi audiată în ședința de judecată sau cel puțin în condițiile art. 109 alin.(3) Cod de procedură penală; - o altă probă pusă la baza sentinței de condamnare a inculpatei au fost declarațiile martorului Vrancean Anatolie, însă citirea declarațiilor impun necesitatea excluderii și acestei probe din lista probelor ce pot fi puse la baza unei sentințe și declarațiilor acestui martor urmează a fi dată o apreciere foarte critică, deoarece între el și inculpată sau stabilit niște relații ostile, și la momentul examinării cauzei ei se aflau în litigiu cu privire la stabilirea domiciliului copilului comun și a pensiei de întreținere; - potrivit procesului-verbal de ridicare din 16.09.2013 de la Gheorghiță Anatolie au fost ridicate doar 12000 lei în bancnote a cîte 50 lei (f.d. 21 verso). În lista participanților este indicat la cifra 2 - Vrancean Anatolie, însă semnătura lui 3 lipsește, nu este clar de ce este inclus dacă nu a participat, sau de ce nu este mențiunea că a refuzat să semneze și din ce motive; - la materialele cauzei lipsesc cu desăvîrșire careva înscrisuri ce ar confirma că automobilul de model „Mazda 323” aparține părții vătămate, sau că Dabija Elena a pătruns în acest automobil. Cum de altfel nu există nici o probă ce ar confirma faptul că banii ridicați de la partea vătămată au fost în posesia inculpatei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2015 au fost admise apelurile declarate de către inculpata Dabija Elena și de către avocatul Pavlov Victor în interesele inculpatei, casată sentința Judecătoriei Criuleni din 25 septembrie 2014 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Dabija Elena a fost achitată pe art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat, că potrivit rechizitoriului inculpata Dabija Elena a fost învinuită că, pe data de 03 septembrie 2013 pe timp de zi, cu scopul de a sustrage bunurile altei persoane, a pătruns în salonul autoturismului de model „Mazda 323”, care era parcat în apropierea casei ei din s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, de unde pe ascuns, din torpedou a sustras 12000 lei și 1200 euro, care conform ratei oficiale de schimb stabilită de către Banca Națională a Moldovei la data comiterii infracțiunii constituiau suma de 20317 lei și 32 bani și care îi aparțineau lui Gheorghiță Anatolie, cauzîndu-i în acest mod pătimitului un prejudiciu material considerabil în mărime de 32317 lei și 32 bani. Instanța de apel a menționat, că analiza probelor pe cauză prin prisma art. 101 Cod de procedură penală indică incontestabil la faptul, că probatoriul existent la care se referă instanța în sentință în nici un caz nu demonstrează fără nici un dubiu rezonabil vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, concluzia fiind una pripită și absolut nefondată, motiv pentru care sentința a fost casată. Totodată, instanța de apel a menționat, că s-a constatat contrariul, sentința contestată este bazată în special pe declarațiile părții vătămate, declarațiile unui singur martor, precum și procesul - verbal de ridicare. În acest context, instanța de apel a reținut argumentele din apelul declarat de avocatul inculpatei și inculpată, și anume faptul că declarațiile părții vătămate, făcute la faza urmăririi penale, au fost date citire în cadrul procesului de judecată cu încălcarea prevederilor art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, deoarece inculpata nu a participat la confruntări cu această persoană, drept urmare a acestui fapt fiind privată de posibilitatea de a formula întrebări, și de a înainta cereri și de a face obiecții. Instanța de apel a menționat că avocatul apelant în cererea de apel a mai invocat, că legea prevede o condiție specială pentru darea citirii declarațiilor în 4 ședința de judecată și anume, imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, or, din materialele cauzei s-a constatat cert că la speța dată lipsește această condiție, deoarece acuzarea nu a prezentat careva probe ce ar justifica imposibilitatea prezentării părții vătămate în instanța de judecată. Prin urmare în consecință declarațiile în cauză nu puteau fi citite în ședința de judecată, deci proba dată a fost administrată cu încălcări grave de procedură, fapt ce denotă impertinența ei și exclude posibilitatea punerii ei la baza unei sentințe de condamnare. De asemenea, instanța de apel a menționat că nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului Vrancean Anatolie, care este concubinul inculpatei și acesta în instanța de fond a refuzat să dea declarații, însă, instanța de fond a admis demersul acuzării și a dat citire declarațiilor dînsului, contrar prevederilor art. 371 CPP, date în cadrul urmăririi penale. Instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei lipsesc careva probe, care ar demonstra cu certitudine și fără nici un dubiu rezonabil, că Dabija Elena a pătruns în salonul autoturismului de model „Mazda 323”, care era parcat în apropierea casei ei din s. Măgdăcești, raionul Criuleni și aceasta a sustras pe ascuns, din torpedou 12000 lei și 1200 euro. Astfel, instanța de apel a concluzionat că procurorul nu a prezentat probe suficiente, precum că inculpata prin acțiunile sale a comis furtul, iar probele prezentate au fost dobîndite cu grave încălcări ale Codului de procedură penală. Astfel, O.U.P. și acuzatorul de stat, contrar prevederilor art. 21, 24, 52, 57, 95, 100-101 Cod de procedură penală nu a asigurat o bună desfășurare a urmăririi penale, încălcîndu-se atît principiile legalității, egalității, contradictorialității, cît și a aprecierii din punct de vedere al partinității, concludenții și veridicității fiecărei probe. Mai mult, nici instanța de fond nu a cercetat probele cauzei penale sub toate aspectele, complet și obiectiv, punînd la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate, martorului, care nu au fost audiați în conformitate cu prevederile art. 369 - 371 ale Codului de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sîli Radu, invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări, pe motiv că: - vina inculpatei în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin cumulul de probe aduse de procuror, descrise în sentință, iar instanța de apel nu le-a dat apreciere justă; - în cauza dată, soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 419 Cod de procedura penala; 5 - declarațiile inculpatei Dabija Elena date în cadrul instanței de apel nu corespund adevărului, vin în contradicție cu celelalte probe administrate în cadrul procesului penal; - instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpatei Dabija Elena; - hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecînd recursul ordinar în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că acesta urmează a fi admis, reieșind din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelurilor declarate de inculpată și de avocatul Pavlov Victor în numele inculpatei, nu a respectat cerințele prevăzute de art. 414, 419 Cod de procedură penală, nu a indicat motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce, în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În cazul de admitere a apelurilor și rejudecării cauzei, decizia instanța de apel trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța de fond, care 6 cerințe ale Legii au fost încălcate de către această instanță, apoi motivele adoptării soluției date de instanța de apel. Instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor atît de învinuire, cît și cele de apărare. În orice caz se supun analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință. Argumentînd soluția instanța de apel nu s-a pronunțat asupra următoarelor probe examinate în prima instanță, cum sunt: - depozițiile date de către partea vătămată Gheorghiță Anatolie în cadrul urmăririi penale, din care rezultă că el pe data de 02 septembrie 2013, împreună cu prietenul său Vrancean Anatolie, au fost în or. Nisporeni unde contra sumei de 1200 euro au vîndut un tractor de modelul T-16. Banii în sumă de 1200 euro și încă 13000 lei, el i-a pus în torpedoul autoturismului de modelul „Mazda-323”, tot acolo el și-a pus și actele sale și încă banii în sumă de 4500 lei. Au venit împreună cu Vrancean Anatolie în s. Măgdăcești. Automobilul de modelul „Mazda-323” 1- au parcat lîngă gospodăria lui Dabija Elena, iar el cu sora sa Gheorghiță Nina, cu un alt automobil de modelul BMW, au plecat la Telenești. Cheile de la mașina de modelul „Mazda 323” el i le lăsase lui Vrancean Anatolie. În apropierea or. Telenești el și-a amintit că a uitat banii în torpedoul automobilului „Mazda 323”. Din acest motiv la sunat pe Vrancean Anatolie și la rugat ca el să aibă grijă de banii dați. Peste un timp oarecare pe el la sunat Vrancean Anatolie și i-a comunicat că în torpedoul mașinii de modelul „Mazda 323” sunt doar 4500 lei, iar restul banilor lipsesc. Atunci el a telefonat-o pe Dabija Elena și a întrebat-o dacă ea nu cunoaște ceva despre dispariția banilor, i-a mai spus ei că el va anunța poliția. Dabija Elena i-a spus lui, ca dînsul să nu anunțe poliția, deoarece banii i-a luat ea și i-a mai spus, că mai mult să nu lase ușile la mașină descuiate. A doua zi, pe data de 04 septembrie 2013, el a venit în s. Măgdăcești și Dabija Elena i-a restituit lui suma de 12000 lei și numai 200 euro. Referitor la suma de 1000 euro Dabija Elena i-a spus lui, că acești bani îi va întoarce lui Vrancean Anatolie, deoarece ea și Vrancean Anatolie au împreună un copil minor și că numai dînsa suportă cheltuieli bănești pentru întreținerea copilului, iar concubinul Vrancean Anatolie se eschivează de la întreținerea financiară a copilului; - depozițiile date de către martorul Vrancean Anatolie, prin care a explicat, precum că dînsul de acum a uitat ce s-a întîmplat și a solicitat ca procurorul să dea citire la depozițiile date de către el în cadrul urmării penale, iar în cadrul urmăririi penale dînsul a explicat precum că, la data de 02 septembrie 2013 el, împreună cu prietenul său Gheorghiță Anatolii, s-au întors în Republica Moldova din Federația Rusă. Pe data de 02 septembrie 2013 el, împreună cu Gheorghiță Anatolie Andrei, au fost în raionul Nisporeni unde au vîndut un tractor de modelul T-16 contra 7 sumei de 1200 euro. El, împreună cu Gheorghiță Anatolie au venit în s. Măgdăcești raionul Criuleni. Gheorghiță Anatolie a lăsat automobilul său de modelul „Mazda 323” la poarta casei lui Dabija Elena, după ce s-a urcat în automobilul de modelul „BMW” și a plecat la Telenești, iar cheile de la automobilul „Mazda 323” i le-a lăsat lui. El a pus aceste chei pe o măsuță, afară, în ograda casei lui Dabija Elena, iar singur, împreună cu fiul minor, au plecat pînă la magazin. Cînd se afla în interiorul magazinului, pe el la telefonat Gheorghiță Anatolie Andrei și i-a comunicat, că și-a lăsat banii în torpedoul mașinii „Mazda 323”, la rugat pe el, ca dînsul să aibă grijă de acești bani. Întorcîndu-se acasă la Dabija Elena el a luat cheile de la mașina „Mazda 323” și verificînd torpedoul a găsit acolo numai 4500 lei. Despre acest fapt, el la anunțat prin telefon pe Gheorghiță Anatolie, care la rîndul său i-a spus, că în torpedou urmau să fie încă 12000 lei și 1200 euro. Din spusele lui Gheorghiță Anatolie el cunoaște faptul, precum că ultimul a sunat-o la telefon pe Dabija Elena, care i-a recunoscut că dînsa a luat din torpedoul acestei mașini suma de 12000 lei și 1200 euro. A doua zi, în jurul orelor 10.00, la Dabija Elena a venit Gheorghiță Anatolie, și ultima i-a întors lui 12000 lei și 200 euro, iar 1000 de euro Dabija Elena nu i-a restituit lui Gheorghiță Anatolie spunîndu-i ultimului precum că ea și Vrancean Anatolie au un copil minor comun, precum că ea de una singură întreține acest copil minor și că chipurile el - Vrancean Anatolie, trebuie să-i întoarcă lui acești bani în sumă de 1000 euro; - plîngerea părții vătămate Gheorghiță Anatolie adresată pe data de 10 septembrie 2013 inspectorului-șef de poliție a raionului Criuleni, din care rezultă, precum că la aceasta dată ultimul a rugat organul de poliție ca să o tragă la răspundere penală pe cet. Dabija Elena Grigore, care pe data de 03 septembrie 2013, din torpedoul automobilului de modelul „Mazda 323”, i-a sustras banii în sumă de 12000 lei și 1200 euro, cauzîndu-i astfel un prejudiciu material considerabil în cuantum de 33000 lei; - procesul-verbal de ridicare din 16 septembrie 2013, în procesul căruia de la pătimitul Gheorghiță Anatolie au fost ridicate bancnote în lei, în sumă de 12000 lei și 200 euro care au fost sustrași din torpedoul mașinii lui, de model „Mazda 323” și pe care ulterior lui i-a întors Dabija Elena Grigore; - procesul-verbal de cercetare a bancnotelor ridicate de la pătimitul Gheorghiță Anatolie Andrei, cu foto-tabela anexată la el, în procesul căruia a fost stabilit faptul precum că toată suma de 12000 lei se compunea din bancnote cu nominalul de 50 lei, iar suma de 200 euro se compunea din 9 bancnote cu nominalul de 20 euro și două bancnote cu nominalul de 10 euro. Astfel, neexpunerea instanței de apel asupra acestor probe a dus la pronunțarea unei decizii ilegale, care urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. 8 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de procurorul adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sîli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21.04.2015, în cauza penală privind-o pe Dabija Elena Grigore, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 10 decembrie 2015. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Alerguș Constantin Moraru Petru 9