1ra-995/2015 — art. 151 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-995/2015 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-995/2015
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
21 octombrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte URSACHE Petru
judecători NICOLAEV Ghenadie
MORARU Petru
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Vasile Galescu în numele inculpatului Malanciuc Gheorghii, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Șoldănești din 23 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe
Malanciuc Gheorghii Vladimir, născut la 04
mai 1994, originar și domiciliat în s. Vadul-Rascov,
r-nul Șoldănești.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 23.01.2012 – 28.03.2012;
Instanța de apel: 25.04.2012 – 05.12.2012;
Prima instanță: 23.01.2012 – 23.12.2014;
Instanța de apel: 16.01.2015 – 08.04.2015;
Instanța de recurs: 07.07.2015 –21.10.2015.
Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 28 martie 2012, Malanciuc G. a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare
cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Malanciuc G. la
05 decembrie 2011, aproximativ ora 00:00, aflîndu-se în s. Poiana, r-l Șoldănești,
împreună cu Rînja S. și Lomaca A., fiind în stare de ebrietate, în urma unui conflict
apărut între ei și Golban A., din relații ostile, intenționat i-au aplicat ultimului multiple
lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i potrivit
raportului de expertiză medico-legală nr. 334D din 19 decembrie 2011, vătămări
corporale în formă de insuficiențe poliorganice. Din cauza loviturilor aplicate, la
1
14.12.2011 a survenit decesul victimei, ca rezultat al agravării traumelor apărute în urma
loviturilor.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța
a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a integrității
corporale sau a sănătății, adică vătămarea care este periculoasă pentru viață ori care a
provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea
funcționării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătății, însoțită de
pierderea stabilă a cel puțin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la
întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feței și/sau a regiunilor
adiacente, care a provocat decesul victimei.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare în termenul și modul prevăzut de
art. 401- 402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către succesorul părții
vătămate Gorban V., avocatul Galescu V. în numele inculpatului Malanciuc G. și
reprezentantul legal al inculpatului, Reu E.
3.1. Prin apelul declarat, succesorul părții vătămate a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, potrivit căreia inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, iar acțiunea
civilă să fie admisă integral.
În cererea de apel, succesorul părții vătămate a menționat că, prima instanță i-a
stabilit inculpatului o pedeapsă prea blîndă, fără a lua în considerație categoria
infracțiunii săvîrșite și gradul pericolului social al consecințelor survenite în urma
săvîrșirii acesteia.
Succesorul părții vătămate a mai indicat că, nu este de acord cu soluția instanței și în
latura civilă a sentinței, motivînd că prima instanță nu a dispus încasarea a nici unei sume
de bani. În acest sens, solicită să fie încasată suma de 28 010 lei cu titlu de prejudiciu
material și suma de 100 000 lei cu titlul de prejudiciu moral.
3.2. Avocatul Galescu V. prin apelul declarat împotriva sentinței, a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatul să
fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către acesta.
În motivarea cererii de apel avocatul a indicat că, vinovăția inculpatului nu a fost
dovedită prin probele administrate și cercetate în ședința de judecată, iar concluzia primei
instanțe nu corespunde realității obiective și materialelor cauzei penale.
De asemenea, a mai indicat că, la judecarea cauzei în prima instanță inculpatului i s-a
încălcat flagrant dreptul la apărare, prin faptul că fără temei a respins demersurile apărării
privind înmînarea rechizitoriului reprezentantului legal a inculpatului și audierea în
ședința de judecată a expertului medico-legal Lipovan O., care a efectuat expertiza
medico-legală a cadavrului părții vătămate. După părerea apărării, audierea ultimului era
extrem de necesară pentru a clarifica circumstanțele în care a fost săvîrșită infracțiunea.
3.3. Reprezentantul legal al inculpatului, Reu E. a declarat apel împotriva sentinței
solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, într-un alt
complet de judecată.
2
Reprezentantul legal al inculpatului în cererea de apel a indicat că, prima instanță a
pronunțat o sentință ilegală, stabilîndu-i inculpatului o pedeapsă prea aspră, în pofida
faptului că acesta era minor. A menționat că, atît inculpatului, cît și ei, nu le-a fost
înmînată copia de pe rechizitoriu și nici nu i s-a permis să facă cunoștință cu materialele
dosarului penal, prin care fapt le-au fost încălcat flagrant dreptul la accesul liber la
justiție.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2012
apelurile declarate au fost admise, sentința a fost casată și s-a dispus remiterea cauzei la
rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.
În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, audiind
participanții la proces, raportînd situația de fapt la cea de drept, cercetînd argumentele
invocate de părți, în coraport cu materialele dosarului penal, s-a ajuns la concluzia că
apelurile declarate sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Astfel, instanța de apel, a reținut că la examinarea cauzei, prima instanță nu a dat
eficiență deplină prevederilor art. 344, 33-34 Cod de procedură penală și a examinat
cauza cu grave încălcări ale legii procesuale, încălcări ce duc la nulitatea actelor
procedurale emise.
În acest sens, instanța de apel a indicat că, dosarul penal privind învinuirea lui
Malanciuc G. nu a fost repartizat conform normelor legale, iar la materialele dosarului nu
există nici o rezoluție de repartizare a președintelui instanței a acestei cauze judecătorului
Ghilas I., care a examinat prezenta cauză. Respectiv, cauza a fost examinată cu încălcarea
prevederilor de la art. 344 Cod de procedură penală.
De asemenea, instanța de apel a constatat faptul că, prima instanța a mai admis o
eroare gravă la judecarea cauzei penale privind învinuirea lui Malanciuc G., din
considerentul că judecătorul care a examinat cauza a fost în imposibilitate de a o judeca,
deoarece conform materialelor dosarului tot el a judecat cauza penală în privința celorlalți
doi participanți Rînja S. și Lomaca A. Deci, judecătorul Ghilas I. și-a expus deja părerea
privind vinovăția inculpatului în hotărîrea adoptată anterior, respectiv, într-un cadru
procesual, potrivit cerințelor art. 33 alin. (2) Cod de procedură penală, acesta era în
situația de incompatibilitate și urma, conform prevederilor art. 34 Cod de procedură
penală să înainteze declarație de abținere de la judecarea cauzei.
Din considerentele menționate supra, instanța de apel a conchis că, prima instanță la
emiterea sentinței nu a ținut cont de prevederile art. 33-34, 344 Cod de procedură penală,
pe motiv că cauza penală nu a fost repartizată conform prevederilor normelor procesuale
și a fost examinată de un complet de judecată lipsit de competența legală, iar în urma
acestui fapt prima instanță a pronunțat o sentință ilegală. Din aceste motive instanța de
apel a admis apelurile declarate, a casat parțial sentința și a remis cauza la rejudecare în
aceeași instanță, în alt complet de judecată.
Rejudecînd cauza, Judecătoria Șoldănești prin sentința din 23 decembrie 2014,
inculpatul Malanciuc G. a fost recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal. În baza art. 79 alin. (1) Cod penal, inculpatului i
3
s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Acțiunea civilă a fost lăsată spre soluționare în ordinea procedurii civile la adresarea
părții vătămate Gorban V. cu cerere de chemare în judecată.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare în termenul și modul prevăzut
de art. 401- 402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către procuror,
succesorul părții vătămate Gorban V. și avocatul Galescu V. în numele inculpatului
Malanciuc G.
7.1. Procurorul în cererea de apel declarată, a solicitat casarea parțială a sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatului Malanciuc
G. să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal în mărime de 7
ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.
În cererea de apel declarată, procurorul a criticat soluția primei instanțe în partea
stabilirii pedepsei inculpatului, considerînd că, la caz, instanța a stabilit inculpatului o
pedeapsă prea blîndă și neproporțională cu pericolul social a acțiunilor infracționale
comise.
Procurorul a mai menționat că, la aplicarea pedepsei instanța nu a luat în
considerare criteriile generale de individualizare a pedepsei, nu a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, precum și de persoana inculpatului, de faptul că acesta nu și-a
recunoscut vinovăția, nu se căiește sincer de cele săvîrșite și nu a recuperat în niciun fel
prejudiciul cauzat.
Prin urmare, în acest caz procurorul a considerat că, scopul pedepsei penale nu a
fost atins, astfel nefiind restabilită echitatea socială, fără corectarea condamnatului, fapte
prevăzute în art. 61 Cod penal, motiv care duce la casarea sentinței.
7.2. În cererea de apel succesorul părții vătămate a solicitat casarea parțială a
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatului
să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, iar acțiunea civilă să fie admisă integral.
Succesorul părții vătămate a menționat că, prima instanță i-a stabilit inculpatului o
pedeapsă prea blîndă, fără a lua în considerație categoria infracțiunii săvărșite și
gravitatea consecințelor survenite în urma săvîrșirii acesteia.
De asemenea, a indicat că, nu este de acord cu soluția instanței în latura civilă a
sentinței, deoarece instanța nu a dispus încasarea a nici unei sume de bani. În acest sens
solicită să fie încasată suma de 28 010 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de
100 000 lei cu titlul de prejudiciu moral, considerînd că sumele solicitate au fost
demonstrate prin probe.
7.3. Apel a mai declarat și avocatul Galescu V., prin care solicită casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatul Malanciuc G.
să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de către acesta.
În argumentarea apelului, a indicat că, prima instanță la judecarea cauzei nu a ținut
cont de principiile generale ale actului de înfăptuire a justiției, din care motiv consideră
sentința pronunțată, ca fiind una ilegală, neîntemeiată, pronunțată contrar prevederilor art.
384 Cod de procedură penală.
4
Avocatul a mai precizat că, pe parcursul judecării cauzei nu au fost prezentate
suficiente probe care ar demonstra cu certitudine implicare directă a inculpatului la
maltratarea părții vătămate, care ulterior a decedat, deoarece din declarațiile inculpatului
se constată faptul că acesta cu partea vătămată nu s-au cunoscut și nici nu se aflau în
relații ostile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2015 a fost
admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre
potrivit căreia inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (4)
Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 7 ani închisoare cu executarea în penitenciar
de tip închis.
Apelurile declarate de către succesorul părții vătămate și a avocatului Galescu V. în
numele inculpatului Malanciuc G. au fost respinse ca fiind nefondate.
Iar dispozițiile sentinței în privința acțiunii civile au fost menținute fără modificări.
Pentru a se pronunța asupra soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prima
instanță corect a încadrat juridic fapta inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal,
însă incorect a stabilit mărimea pedepsei inculpatului, pe care instanța de apel a
considerat-o prea blîndă și care nu va atinge scopul pedepsei penale, atît în corectarea
inculpatului, cît și prevenirea comiterii de noi infracțiuni de către inculpat, dar și de către
alte persoane.
În același context, instanța de apel a subliniat faptul că, este corectă poziția primei
instanțe cu privire la aplicarea art. 79 Cod penal la stabilirea pedepsei inculpatului,
deoarece acesta a săvîrșit infracțiunea fiind încă minor.
Totodată, instanța de apel a considerat just de a interveni în mărimea pedepsei
stabilite inculpatului, ținînd cont de personalitatea inculpatului Malanciuc G., care a
comis infracțiunea în cauză în perioada minoratului și anterior comiterii acestei
infracțiuni nu a fost tras la răspundere penală, de faptul că nu a recunoscut vina de cele
comise și nu a recuperat dauna suportată de succesorul legal.
Drept urmare, instanța de apel a considerat necesar de aplicat o pedeapsă sub formă
de închisoare sub limita minimă prevăzută de legea penală în mărime de 7 ani, fiind o
pedeapsă echitabilă situației de fapt și de drept, considerînd că anume această pedeapsă
va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal.
Totodată, instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către partea
apărării referindu-se la faptul că nu a existat relații ostile între inculpat și partea vătămată
și că inculpatul nu a fost prezent în momentul consumului de băuturi alcoolice împreună
cu Gorban A., Reu R., Lomaca A., și Rînja S. le consideră neîntemeiate și nu-și găsesc
confirmare în declarațiile martorilor interogați în cauza penală nominalizată.
Referitor, la solicitarea succesorului părții vătămate de a admite integral acțiunea
civilă, instanța de apel a notat că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a lăsa
soluționarea acțiunii civile în ordine civilă, acordîndu-i dreptul succesorului legal al părții
vătămate de a se adresa în instanța civilă.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a statuat că, succesorul părții vătămate nu
s-a expus clar din ce constă prejudiciul material suportat în urma decesului victimei și
5
totodată nu este clar care sunt pretențiile civile ale succesorului față de Rînja S. și
Lomaca A., ceilalți doi participanți la săvîrșirea infracțiunii. De asemenea, nu au fost
clare și pretențiile succesorului părții vătămate fața de Malanciuc G.
Astfel, instanța de apel s-a aflat în imposibilitate de a stabili necesitatea încasării de
la Malanciuc G. dauna materială, cît și cea morală, fiind existentă deja o hotărîre prin
care s-a dispus încasarea acestor daune de la ceilalți doi participanți, Rînja S. și Lomaca
A.
La 18 iunie 2015 avocatul Galescu V. în numele inculpatului a atacat decizia
instanței de apel cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatul Malanciuc G. să fie achitat.
În susținerea celor invocate, recurentul menționează că instanța de apel nu s-a expus
în decizia sa asupra tuturor motivelor indicate în apel și nu a apreciat în mod obiectiv
declarațiile martorilor audiați în această cauză penală.
Recurentul mai indică că, inculpatul în momentul comiterii infracțiunii nu se afla în
relații ostile cu partea vătămată, mai mult ca atît acesta nu a participat în acea seară la
consumarea băuturilor alcoolice împreună cu partea vătămată Gorban A. și ceilalți doi
participanți Rînja S. și Lomaca A.
Respectiv, consideră că din circumstanțele menționate este evidentă neimplicarea
inculpatului la săvîrșirea infracțiunii incriminate, fapt din care rezultă nevinovăția
inculpatului Malanciu G. în săvîrșirea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat pe dispozițiile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, acuzatorul de stat a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat
de către avocatul Galescu V. în interesele inculpatului Malanciuc G., menționînd că
recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece criticele recurentului nu au fost
argumentate conform exigenților stipulate de art. 427 din Codul de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din următoarele
considerente:
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței
de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost
pronunțat la 08 aprilie 2015 în prezența procurorului, inculpatului și a avocatului Galescu
V., fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (Vol.III f.d. 23). Părțile
prezente au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate, care a fost
pronunțată la 13 mai 2015, și tot în aceeași zi inculpatul a primit copia deciziei contra
6
semnătură. (Vol.III, f.d. 35), ceea ce a constituit o posibilitate reală de a declara recurs, în
termenul stabilit de lege.
În atare împrejurări, instanța de recurs constată că, termenul de declarare a
recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 13 mai 2015, expiră la 15
iunie 2015, iar aceasta fiind considerată ultima zi de declararea a recursului.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, termenul de 30 zile de contestare
cu recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a
fost respectat de către avocatul inculpatului, deoarece recursul a fost declarat la 18 iunie
2015, adică peste 3 zile de la data scurgerii termenului de 30 de zile de declarare a
recursului ordinar.
În contextul dat, instanța de recurs consideră necesar de reținut că, termenul de
recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea
din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se
va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura
examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.
Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2) pct. 2) Cod
de procedură penală, rezultă că recursul declarat de către avocatul Galescu V. în numele
inculpatului Malanciuc G. este inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Galescu Vasile în
numele inculpatului Malanciuc Gheorghii împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 08 aprilie 2015, în cauză penală privindu-l pe Malanciuc Gheorghii
Vladimir, deoarece este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 noiembrie 2015.
Președinte URSACHE Petru
Judecător NICOLAEV Ghenadie
Judecător MORARU Petru
7