1ra-980/2015 — art. 152 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-980/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 Octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Gherasimciuc Ivan și avocatul acestuia Negru Veaceslav, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 15 septembrie 2015 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 februarie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

Gherasimciuc Ivan Ivan, născut la 16 noiembrie 1974,

originar și domiciliat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare

6/2, ap. 19.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare

pe termen de 1 an.

In temeiul art. 90 Cod Penal, executarea pedepsei în privința lui Gherasimciuc

Ivan a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an, ultimul fiind obligat

să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Ivan la data de 12.05.2011, aproximativ la orele 12.00, aflîndu-se pe teritoriul pieții

„Caraciobanu" din mun. Bălți, în preajma containerului nr. 120-121, în urma unor relații

ostile intenționat a maltratat-o pe cet. Boico Inna, apucînd-o pe, ultima cu mîna de gît

din spate după ce a lovit-o cu genunchiul piciorului drept în regiunea osului coccigen,

împingînd-o cu capul spre masa de realizare confecționată din fier, astfel cauzîndu-i

ultimei conform raportului de examinare medico-legală nr. 3432/D din 16.12.2011,

leziuni corporale medii sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractură de os coccigian cu deplasare.

Gherasimciuc Ivan, prin care au solicitat admiterea apelului cu casarea sentinței

nominalizate și emiterea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, din motivul

lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia.

1

In motivarea apelului s-a invocat, că martorii învinuirii se află în relații de

subordine cu partea vătămată, activînd la ea în calitate de realizatori și sunt în relații

ostile cu Gherasimciuc Dina, Gutium Alina, Gutium Anatolie. Din aceste motive

consideră că declarațiile acestor martori urmează a fi apreciate critic.

Invocă, că nevinovăția inculpatului se confirmă prin rapoartele de expertiză

medico-legală nr. 391 din 13.05.2011, nr. 444 din 02.06.2011, nr. 193 D din 14.09.2011

prin care la Boico I. s-au depistat vătămări corporale fară cauzarea prejudiciului

sănătății. Conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 72 din

07.05.2012, la Boico I. s-a depistat vătămare corporală neînsemnată a integrității

corporale. Lipsa fracturii osului coccigeu la partea vătămată s-a confirmat prin expertiza

medico-legală în comisie efectuată de I.N.M.L. „Mina Minovici" din România.

Consideră, că medicul legist A. Vicol a dat o concluzie contradictorie privind

prezența la Boico I. a leziunilor corporale medii, bazîndu-se pe aceleași constatări,

rezultate Rg, iar partea vătămată de fiecare dată a relatat experților medico-legali

împrejurări noi și divergente cît privește leziunile corporale primite.

apelul comun declarat de către inculpat și avocatul acestuia a fost respins ca nefondat și

menținută sentința primei instanțe.

stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului în savîrșirea infracțiunii prevăzute art. 152

alin. (1) Cod penal, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele, în

ansamblu, din punct de vedere a coroborării lor, iar afirmațiile, inculpatului și

avocatului acestuia, precum că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive

ale infracțiunii și solicită să fie achitat, sunt neîntemeiate, deoarece partea vătămată și

martorii acuzării univoc indică la inculpat, că el a lovit-o pe Boico Inna cu genunchiul

în regiunea coccigiană și a împins-o spre masa de fier.

inculpat și avocatul acestuia Negru Veaceslav, prin care solicită casarea acestora și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a inculpatului, invocînd aceleași motive ca și în

cererea de apel.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii contestate, menționînd

netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul solicită,

reaprecierea probelor, care ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de

competența instanțelor ierarhic inferioare, iar un asemenea temei nu se regăsește în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

2

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din textul recursului declarat se constată că recurentul invocă drept temei art. 427

alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele

de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Sub incidența împrejurării de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se

raportează acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect

al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Recurentul invocă faptul că nu a fost prezentată nici o probă ce ar confirma

existența laturii obiective și anume nu există urmările prejudiciabile obligatorii sub

formă de vătămări corporale medii, iar depozițiile părții vătămate necesită a fi apreciate

critic, deoarece sunt în contradicție cu raportul de expertiză medico-legală a Institutului

Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici” din Romînia nr. 391 din 13.05.2011, în

care nu s-au constatat careva leziuni corporale după cum aceasta relatează. Însă

Colegiul penal constată că, în speță acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului menționat, deoarece atît rapoartul de expertiză medico-legal nr.

3432/D din 23.12.2011, cît și cel efectuat în Rominia, menționat supra, confirmă

leziunile corporale medii cauzate părții vătămate, și anume: traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractură de os coccigian cu deplasare, care

au fost cauzate la acțiunea traumatică a unui obiect contodent-dur, ce condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

corporală medie.

Astfel, instanța de recurs relevă faptul că anume rapoartele de expertiză medico-

legale menționate atestă prezența laturii obiective a infracțiunii de vătămare

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății comisă de către inculpat.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 152 Cod penal - ,,vătămare

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”, are următoarea structură: 1)

fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării medii

a integrității corporale sau a sănătății, 2) urmările prejudiciabile sub forma vătămării

medii a integrității corporale sau a sănătății, 3) legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității

corporale sau a sănătății se exprimă, în primul rînd vinovăție sub formă de intenție

directă sau indirectă. Motivele infracțiunii prevăzute la art. 152 Cod penal, pot fi

diverse: răzbunare, gelozie, invidie, ură, interes material, motive huliganice, ură socială,

națională, rasială sau religioasă etc.

În consecință, Colegiul precizează că acțiunile inculpatului întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, fiind dovedită vina acestuia prin

întreg cumulul de probe cercetate și invocate în prezenta decizie, care în totalitatea lor

coroborează cu declarațiile părții vătămate și a martorilor: G. Zalacevscaia, A.

Macarciuc, G. Labutina, G. Cazacu, G. Șcurac.

3

Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de recurent nu sunt

supuse pentru a răsturna situația de fapt și se resping ca neîntemeiate și declarative.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care a ajuns

instanța de apel privitor la vinovăția inculpatului este corectă și corespunde materialului

probator, iar careva încălcări nu au fost comise la rejudecarea cauzei.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care stipulează că, faptei săvîrșie i s-a dat o încadrare juridică

greșită, Colegiul concluzionează, că acest temei pentru declararea recursului ordinar de

asemenea nu și-a găsit confirmare la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de

drept invocată de recurent.

Mai mult ca atît, temeiul dat se invocă numai în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a

dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul dat recurentul își exprimă dezacordul cu

neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate dînsului, motiv la care instanța de

recurs s-a expus în prezenta decizie în partea motivatoare.

Totodată, Colegiul reține faptul că, argumentele invocate de recurent au fost

obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, deoarece

sunt identic formulate în apel și recurs.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de

inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gherasimciuc

Ivan și avocatul acestuia Negru Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 04 februarie 2015, în cauză penală ăprivindu-l pe Gherasimciuc Ivan

Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la data de 11 noiembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4