1ra-877/2015 — art. 151 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 21 noiembrie 2014, Grozav Ion Simion a fost absolvit de răspundere penală pentru comiterea, în stare de iresposabilitate a faptelor prejudiciabile prevăzute la art.151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea față de acesta a măsurii de constrîngere cu caracter medical, internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

În fapt, s-a constatat că inculpatul Grozav I., la data de 03 iulie 2014 aproximativ ora 01:00, aflîndu-se la domiciliul ce-i aparține lui Mîță Anani Cirigore, amplasat în satul Abaclia, strada Ștefan cel Mare 5, împreună cu acesta și cu alte persoane care erau prezente – Mîță Ion, Vasilache Pavel și Piscovei Gheorghe, au consumat abuziv băuturi alcoolice. Între timp, Grozav I. a inițiat o ceartă cu Piscovei Gh. din motiv că ultimul nu era de acord cu părerea sa. In timpul cerții, Grozav I. care, conform Raportului de expertiză Psihiatrică legală de staționar nr.736 din 05.08.2014 este recunoscut „IRESPONSABIL”, a ieșit cu Piscovei Gh. afară, unde intenționat în scopul provocării leziunilor corporale, l-a maltratat pe Piscovei Gh., drept rezultat, cauzîndu-i conform Raportului de expertiză medico-legală nr.267-D din 12.08.2014 leziuni corporale sub formă de traumatism asociat: traumă crinio-cerebrală închis cu infiltrări masive sangvină în țesuturile moi ale capului, hemoragii sub piamater și în țesuturile și ventriculele creierului, traumă închisă a toracelui cu fractură a sternului, fracturii a coastelor 2.3.4.5.6.7 pe dreapta și 11 pe stînga cu infiltrate sangvină masivă în jur, fractură a cornului mare drept a cortilajului tiroid cu infiltrare sangvină în țesuturile adiacvente; infiltrări sangvine în țesuturile moi a spatelui, plagă, echimoze și excoriații, care puteau fi cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur- 1 contondente periculoase pentru viață în momentul cauzării și conform acestui criteriu, se califică ca vătămări corporale GRAVE. Drept rezultat al maltratării, la data de 4.07.2014, aproximativ ora 15:00 la domiciliul lui Mîță A., Piscovei Gh. a decedat. Astfel. Grozav I. a săvîșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art.151 alin.(4) Cod Penal al RM - vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei.

Împotriva sentinței a declarat apel reprezentantul legal al inculpatului – Grozav Claudia, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Grozav I. să fie achitat. În argumentarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a intrat în esența fondului cauzei, pronunțînd sentința doar pe presupuneri și că niciunul din martorii interogați în ședința instanței de fond nu au indicat că anume Grozav I. l-a maltratat pe Piscovei Gh.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul reprezentantului legal Grozav Claudia, cu menținerea sentinței instanței de fond în privința lui Grozav Ion. Instanța de apel apreciind probele expuse din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, conform propriei convingeri , formate în rezultatul examinării sub toate aspectele, în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, consideră că instanța de fond just a dedus vinovăția inculpatului în baza art. 151 alin. 4 Cod penal pe semnele: vătămare intenționată gravă a integritășii corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei. Vinovăția inculpatului Grozav I. în comiterea infracțiunii imputate fiind pe deplin dovedită. Probele care au stat la baza constatării vinovăției inculpatului sunt: - informația nr. 977 din 04.07.2014 (f.d. 11); - informația nr. 967 din 03.07.2014 (f.d. 12); - proces-verbal de cercetare la fața locului din 04.07.2014 cu anexa (f.d. 13-17); - raport de constatare medico-legală nr. 107C din 05.07.2014 (f.d. 30-37); - raport de expertiză psihiatrico-legală staționară nr. 49sn-2014 din 30.07.2014 (f.d. 112-114); - raport de expertiză medico-legală nr. 267-D din 20.08.2014 (f.d. 121-122); - declarațiile martorilor audiați în cadrul procesului de urmărire penală (f.d. 42- 56); - caracteristica lui Grozav Ion, conform căreia se caracterizează negativ (f.d. 141); Luînd în considerație faptul că inculpatul suferă de o maladie psihică cronică și evolutivă Schizofrenie paranoidală, fapt confirmat prin raportul de expertiză psihiatrico-legală staționară nr. 49sn-2014 din 30.07.2014 (f.d. 112-114) și că în momentul comiterii faptei prejudiciabile, Grozav I., se afla în stare de iresponsabilitate, instanța de apel consideră că instanța de fond corect i-a aplicat inculpatului măsura de constrîngere cu caracter medical – internarea intr-o instituție medicală psihiatrică cu supraveghere riguroasă, deoarece ultimul se caracterizează negativ și prezintă pericol sporit pentru societate. Respectiva soluție se întemeiază pe prevederile art. 23 Cod penal, care prevede că nu este pasibilă de răspundere penală persoana care, în timpul săvîrșirii unei fapte prejudiciabile, se află în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să-și dea seama de 2 acțiunile ori inacțiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice. Față de o asemenea persoană în baza hotărîrii instanței de judecată pot fi aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical, precum și pe prevederile art. 491 alin. 1 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către reprezentantul legal al inculpatului – Grozav Claudia, prin care solicită casarea ambelor hotărîri judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit primei instanțe, și anume de achitare a inculpatului Grozav I. Recurenta, în susținerea recursului declarat, a menționat că atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au luat în considerație că în cadrul ședinței de judecată nici un martor audiat nu a indicat că anume Grozav I. l-a maltratat pe Piscovei Gh. și nici faptul că martorul Ion Mîță pe cauza respectivă era în relații ostile cu partea vătămată Piscovei Gh., ceea ce putea să constituie un motiv de răzbunare. De asemenea, consideră că instanța de apel s-a bazat pe constatările instanței de fond, unde ultima a emis o sentință bazată pe presupuneri și date neconcrete.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către reprezentantul legal al inculpatului – Grozavu Claudia, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor contestate, menționînd netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel - temei care nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Colegiul constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi 3 ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Grozav Ion privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, să fie întemeiată și legală. Argumentele expuse în recurs referitoare la unele divergențe în declarațiile martorilor sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel, dînd o apreciere cuvenită cumulului de probe, just a considerat că vinovăția inculpatului Grozav Ion de comiterea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită prin cumulul de probe, descris amănunțit și analizat în decizia atacată cum sunt: declarațiile martorului Dragan Tatiana care a indicat că în acea seară a auzit gălăgie și anume lovituri și vocea lui Grozav Ion care striga că: ,, m-am săturat că numai beți”, iar ulterior la văzut cum pleca. Faptul dat a fost confirmat și de martorul Vasilache Petru, care a relatat că Mîță Ion, Piscovei Gheorghe și Grozav Ion s-au contrazis în acea seară. Respectiv, Mîță Ion s-a ridicat și a plecat, iar peste aproximativ 20 minute, a ieșit Piscovei Gheorghe împreună cu Grozav Ion. Mai mult ca atît, toți martorii indică că în noaptea dată Grozav Ion a fost prezent la domiciliul ce-i aparține lui Mîță Ananii, care se coreleză cu celelalte probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești. În cadrul cercetării judecătorești instanța a luat în calcul și faptul că inculpatul a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 21.05.2006, pentru comiterea unei infracțiuni similare, fiind absolvit de pedeapsă, deoarece era iresponsabil la momentul comiterii infracțiunii. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Grozav Ion, instanța de recurs constată că, luîndu-se în considerație faptul că, inculpatul suferă de o maladie psihică cronică și evolutivă Schizofrenie paranoidală, fapt confirmat prin raportul de expertiză psihiatrico-legală staționară nr. 49sn-2014 din 30.07.2014 (f.d. 112-114) și că în momentul comiterii faptei prejudiciabile, Grozav I., se afla în stare de iresponsabilitate, atît instanța de fond cît și instanța de apel, corect i-a aplicat inculpatului măsura de constrîngere cu caracter medical - internarea intr-o instituție medicală psihiatrică cu supraveghere riguroasă, deoarece ultimul se caracterizează negativ, în baza caracteristicei date de Primarul sat. Abaclia, r-l Basarabeasca, și prezintă pericol sporit pentru societate. Conform prevederilor art. 23 Cod penal, nu este pasibilă de răspundere penală persoana care, în timpul săvîrșirii unei fapte prejudiciabile, se află în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să-și dea seama de acțiunile ori inacțiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice. Față de o asemenea persoană în baza hotărîrii instanței de judectă pot fi aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical. Dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de apel și invocarea unor divergențe în declarații, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanțele de judecată nu au dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca 4 temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică numai chestiunile de drept. Prin urmare, Colegiul conchide că motivele invocate în recursul ordinar declarat de către reprezentantul legal – Grozavu Claudia în numele inculpatului Grozav Ion, țin de aprecierea probelor, iar temeiurile indicate de aceștia nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către reprezentantul legal – Grozavu Claudia în numele inculpatului Grozav Ion împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015 în cauza penală privindu-l pe Grozav Ion Simion ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integrală la data de 30 septembrie 2015. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 5