ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.09.2015

1a-769/2015 — art.186 alin. 2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
09.09.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.186 alin. 2 lit. c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1a-769/2015 — art.186 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-769/2015

Curtea Supremă de Justiție

09 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinând, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 14

noiembrie 2014 și deciziei Colegiului penal Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie

2015, declarat de avocatul Maria Antoci, în numele inculpatului

Reznic Ivan Nicolai, născut la

09 noiembrie 1991, originar și locuitor al s. Ermoclia,

r-nul Ștefan Vodă, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat:

1) prin sentința Judecătoriei Căușeni din 31

ianuarie 2012, în baza art. 192/1 alin. (2) lit. a), 27,

192/1 alin. (2) lit. a), 84 Cod penal, la 3 ani închisoare;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 03 noiembrie – 14 noiembrie 2014,

în instanța de apel: 23 februarie – 06 aprilie 2015,

în instanța de recurs: 02 iunie – 17 iunie 2015;

judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală, Reznic

Ivan a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal la 2 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 17 octombrie 2014.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Lungu V. prejudiciul material de

500 lei.

Reznic I., aflându-se în s. Opaci, r-nul Căușeni, a deteriorat geamul automobilului

de model VAZ 2121, numere de înmatriculare CS AO 617, care se afla parcat în

stradă, apoi a pătruns în interiorul automobilului de unde în mod tainic a sustras

panoul cu butoane a automagnitolei de model „SONY Xploid”, pricinuindu-i părții

vătămate LunguV. O daună în sumă de 1000 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, aceasta fiind dovedită

totalmente prin probele administrate pe caz, și a încadrat acțiunile lui în baza art.

1

186 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca furt, adică acțiunea de sustragere pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75, 34 alin.

(1), 82 Cod penal, art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, că infracțiunea

comisă este una mai puțin gravă, inculpatul a recunoscut vina, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, s-a căit sincer de cele săvîrșite, a săvârșit infracțiunea în

stare de recidivă, anterior a fost condamnat pentru infracțiune similară.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

Apelantul a indicat că nu este de acord cu aplicarea art. 34 Cod penal și cu

mărimea pedepsei stabilite. Instanța nu a ținut cont de prevederile art. 7 și 75 Cod

penal, că el s-a căit sincer, a recunoscut vina, a colaborat cu organele de urmărire

penală, și-a asumat obligațiunea de a nu comite noi infracțiuni.

2015, apelul a fost respins ca nefundat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond just și întemeiat a stabilit

categoria și termenul pedepsei penale, acordând deplină eficiență prevederilor art.

7, 61, 75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale.

Elementele legate de fapta comisă și de persoana inculpatului au fost pe

deplin valorificate în procesul de individualizare a pedepsei penale stabilite, luând

în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea

imputată inculpatului este una mai puțin gravă, săvârșită cu intenție, că el a

recunoscut vina, s-a căit sincer, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, de

personalitatea inculpatului, că la locul de trai se caracterizează satisfăcător, că a

săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, anterior a fost condamnat pentru

infracțiune similară.

Aspectele expuse justifică aplicarea pedepsei privative de libertate pe un

termen de 2 ani, ținând cont de conținutul art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură

penală și art. 82 alin. (2) Cod penal. Nu se impune reconsiderarea pedepsei aplicate

inculpatului sub nici un aspect, respectiv al modificării categoriei sau termenului

acesteia, de vreme ce pedeapsa penală, așa cum a fost individualizată de către

instanța de fond, este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

gradului de pericol social al faptei comise de inculpat.

Afirmațiile apelantului că instanța nu a luat în considerare că el a recunoscut

vina, s-a căit sincer, a contribuit activ la desfășurarea urmării penale, sunt

neîntemeiate, odată ce instanța de fond anume aceste circumstanțe le-a pus la baza

stabilirii categoriei și cuantumului pedepsei.

Cu atât mai mult că, cauza a fost judecată în ordinea procedurii simplificate,

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 364/1 Cod

de procedură penală, inculpatul beneficiind de o reducere a pedepsei cu o treime

din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și în corespundere cu prevederile

art. 82 alin. (2) Cod penal.

2

acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

Recurentul a indicat că hotărârea instanței de apel este contrară scopului

procesului penal, și anume art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală.

Inculpatul a recunoscut în totalmente fapta imputată, a solicitat judecarea

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea săvârșită este una mai puțin

gravă. Totodată s-au atestat și circumstanțe atenuante, care au fost menționate în

sentința de condamnare, dar n-au fost luate în considerație. Atât instanța de fond,

cât și cea de apel n-au ținut cont de principiul prevăzut în art. 7 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul avocatului, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor instanțelor de fond și de

apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, denotă că ambele

instanțe au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea

pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 82

alin. (2) Cod penal și art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului. Mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi

mai mică de jumătate. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

3

Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica modului în care instanțele au

apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5 din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens

decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în

recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și

de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

instanțele au aplicat o pedeapsă inculpatului individualizată conform prevederilor

legale și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Antoci

împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 14 noiembrie 2014 și deciziei

Colegiului penal Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2015, în privința

inculpatului Reznic Ivan Nicolai, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-04-27
0,94
1ra-773/2016 — art. 145 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-773/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2015-09-16
0,94
1ra-1115/2015 — art. 188 alin. 2 lit. d,e ; 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1115/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând ad
CSJ 2015-10-21
0,94
1ra-937/2015 — art. 287 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-937/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 Octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat
CSJ 2015-11-03
0,94
1ra-1020/2015 — art. 151 al.1, 164 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1020/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2015-04-22
0,94
1r-arest-6/15 — art. 27-145 alin 2 lit d CP
Dosarul nr. 1r-arest-6/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte Petru Ursache, judecătorii Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, cu participarea: procurorul
Sursă