1ra-943/15 — Art. 152 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Leova din 27 noiembrie 2013, Gheorghe Bordea a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Artur Tipa a fost lăsată fără soluționare.

De către organul de urmărire penală, Gheorghe Bordea a fost învinuit de faptul că, la 02 septembrie 2012, aproximativ la orele 01.00 – 02.00, aflîndu-se în fața discotecii „M4M”, amplasată pe str. Ștefan cel Mare, or. Leova, în rezultatul unui conflict apărut între acesta și Artur Tipa, avînd scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale sau a sănătății, intenționat i-a aplicat lui Artur Tipa, mai multe lovituri cu pumnii peste corp și în regiunea feței, apoi i-a mai aplicat cîteva lovituri cu picioarele peste cap, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 438 din 27.11.2012, vătămare corporală medie. Aceste acțiuni, de către organul de urmărire penală, au fost calificate ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal. 1

Sentința a fost contestată cu apel de către procuror și partea vătămată Artur Tipa, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Gheorghe Bordea să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată pe un termen de probă de 2 ani, precum și a încasa de la Gheorghe Bordea în beneficiul părții vătămate Artur Tipa prejudiciul material în sumă de 10612,24 lei, prejudiciul moral în sumă de 100000 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 13250 lei. În motivare a invocat că, din învinuirea adusă inculpatului rezultă faptul că Gheorghe Bordea este vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal. Apelantul a relevat, că declarațiile inculpatului depuse în cadrul ședinței de judecată urmează a fi apreciate critic, deoarece acesta urmărește scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, iar la baza hotărîrii de condamnare să fie puse declarațiile acestuia de la urmărirea penală, cînd avea calitatea procesuală de învinuit, cu toate că și atunci nu a recunoscut vina, însă a relatat mai multe amănunte despre circumstanțele săvîrșirii infracțiunii. La fel procurorul a specificat, că anume, inculpatul a menționat că, la un anumit moment, a început să dea din mîini haotic și probabil l-a lovit o dată sau de două ori în regiunea pieptului pe Artur Tipa, iar acesta a căzut jos, acțiuni care au fost aplicate cu scop de apărare și a recunoscut că l-a îmbrîncit. Tot aici, apelantul a adăugat, că inculpatul Gheorghe Bordea a negat cele declarate la urmărirea penală, menționînd că nu a comunicat asemenea fapte, însă a recunoscut că, atunci cînd a fost audiat în cadrul urmăririi penale, a fost prezent același avocat, Mihai Chihai. Mai mult, declarațiile inculpatului se combat cu celelalte probe administrate în conformitate cu legislația în vigoare, și anume: cu depozițiile părții vătămate Artur Tipa, martorilor Maria Tipa, Alina Tataru, Olesea Tataru, Vitalie Bejenaru, Sergiu Casapu, Sergiu Hasan, Vadim Posmag, Marcel Țintaru, Vitalie Țîlea, Gheorghe Crăciun, Gabriela Deliu, Victoria Vicol, Valeriu Lupan și Andrei Andronache, raportul de expertiză medico-legală nr. 438 din 27.11.2012, potrivit căruia la Artur Tipa au fost constatate leziuni ca: traumatism cranio-cerebral închis sub formă de contuzie cerebrală temporo-occipital stînga cu hemoragie subarohnidiană (fîșie subțire 2 mm), excoriație pe țesuturile moi a regiunii temporo-occipitală pe stînga, echimoze (proaspete) în regiunea feții, toracelui, membrelor superioare, leziuni de violență cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect cu proprietăți contondente dure care, în comun, condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie; - partea vătămată Artur Tipa, casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare. În motivare a invocat că, prima instanță la examinarea cauzei nu a respectat normele procesual-penale, fiind identificate grave încălcări privind încadrarea acțiunilor inculpatului. Apelantul a menționat că, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, 2 a fost cercetată o porțiune din str. Ștefan cel Mare 57, or. Leova, unde s-a observat mai multe cioburi de sticlă de culoare cafenie și albă împrăștiate haotic, iar pe asfalt s- au depistat două pete neuniforme de culoare brun roșietică, asemănătoare cu sîngele, iar la o distanță de 12 cm s-a observat ieșire din bordură a 2 bucăți din metal ruginit, însă instanța a relevat că nu a fost stabilit dacă petele neuniforme de culoare brun- roșietică reprezintă sînge. La fel apelantul a considerat, că prima instanță a apreciat unilateral probele administrate, deoarece, martorii audiați pe parcursul urmăririi penale, precum și în instanța de judecată au afirmat că partea vătămată Artur Tipa, în urma altercației cu inculpatul Gheorghe Bordea, era în stare de inconștiență și sîngera, declarații care combat integral concluzia instanței. Partea vătămată a supus criticii și mențiunea primei instanțe, în care a fost indicat că apreciază critic afirmațiile martorului Olesea Tataru, care a declarat că ,,…a văzut cum Gheorghe Bordea i-a aplicat lovitură în regiunea bărbii lui Artur Tipa, de la care ultimul a căzut jos, după care a sărit cu picioarele peste capul lui Artur Tipa”, deoarece contravine expertizei medico-legale. În continuare, apelantul a remarcat faptul, că instanța a luat în calcul doar căderea autopropulsată, fără a indica concluzia privind faptul că acestea sunt leziuni de violență cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect cu proprietăți contondente dure. În final apelantul a menționat, că incorect prima instanță a reținut faptul, că între partea vătămată Artur Tipa și Gheorghe Bordea a existat o altercație, inițiator fiind partea vătămată Artur Tipa, iar Gheorghe Bordea nu a întreprins careva acțiuni intenționate îndreptate spre cauzarea leziunilor corporale medii părții vătămate Artur Tipa, deoarece contravine cu declarațiile martorului Veronica Lungu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 martie 2015, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Gheorghe Bordea a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiuni prevăzute de art. 157 Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală; - a fost admisă parțial acțiunea civilă, înaintată de partea vătămată Artut Tipa, privind repararea prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea de la Gheorghe Bordea în beneficiul lui Artur Tipa, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei; - acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență juridică a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. 4.1. Instanța de apel a constatat în fapt că, Gheorghe Bordea, la 02 septembrie 2012, aproximativ la orele 01.00 – 02.00, aflîndu-se în fața discotecii „M4M”, amplasată în or. Leova, str. Ștefan cel Mare, în rezultatul unui conflict apărut între acesta și Artur Tipa, în urma altercațiilor, Gheorghe Bordea la îmbrîncit pe Artur Tipa, care a pierdut echilibru și a căzut pe spate, din care motiv s-a lovit cu capul de bordură. În urma acțiunilor lui Gheorghe Bordea, din imprudență, părții vătămate Artur Tipa i-a fost cauzată vătămare corporală medie, și anume: traumatism 3 cranio-cerebral închis sub formă de contuzie cerebrală temporo-occipital stînga cu hemoragie subarahnoidiană. 4.2. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, faptul săvîrșirii de către inculpatul Gheorghe Bordea a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, a fost confirmat prin cumulul probelor administrate și verificate, inclusiv, în instanța de apel, și anume, prin: declarațiile părții vătămate Artur Tipa (f.d 56-57, Vol. II); martorilor Maria Tipa (f.d.33-34, Vol.II); Victor Tipa (f.d.35-37, Vol.II); Liudmila Miron (f.d.38-39, Vol.II); Valeriu Lupan (f.d.44-45, Vol.II); Mihail Damian (f.d.46-47, Vol.II); Vitalie Țîlea (f.d. 48-49, Vol.II); Nicolae Cioaric (f.d.50, Vol.II); Veronica Lungu (f.d.58-59, Vol.II); Ion Briceag (f.d.60-62, Vol.II); Alina Tataru (f.d.63, Vol.II); Olesea Tataru (f.d.64-65, Vol.II); Gheorghe Crăciun (f.d.71-73, Vol.II); Vitalie Bejenaru (f.d.74-75, Vol.II); Marcel Țintaru (f.d.88-89, Vol.II); Vadim Posmag (f.d.90-91, Vol.II); Sergiu Casapu (f.d.101-102, Vol.II); Gabriela Deliu (f.d.103-104, Vol.II); Victoria Vicol (f.d.105, Vol.II); Victor Petcu (f.d.134-136, Vol.II); Andrei Andronache (f.d.137-138, Vol.II); Parascovia Huba (f.d.159-160, Vol.II); Sergiu Hasan (f.d.183-185, Vol. II); Radu Lungu (f.d.186-187, Vol.II); plîngerea din 06.09.2012 înaintată de către Victor Tipa (f.d.16-17, Vol.I); cererea înaintată de Victor Tipa la 14.09.2012 (f.d.18, VoI.I); extrasul medical eliberat pe numele lui Artur Tipa la 14.09.2012 (f.d.19, Vol.I); datele eliberate din Registrul de evidență a bolnavilor internați și renunțărilor la spitalizare, cu privire la Artur Tipa (f.d.20-21, Vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2012 (f.d.23-24, Vol.I); raportul de constatare medico-legală nr. 1689 din 11.09.2012, potrivit căruia în sîngele lui Artur Tipa nu a fost depistat alcool etilic (f.d.43, Vol.I); raportul de constatare medico-legală nr. 253 din 08.09.2012, potrivit căruia la Artur Tipa s-a stabilit traumatism cranio-cerebral acut închis sub formă de contuzie cerebrală temparo-occipital pe stînga, hemoragie subarahnoidiană, hematom subdural sub formă de fîșie al emisferei pe stînga, fără compresia creierului, fără a fi însoțit de semne obiective de afectare bulbară; plagă contuză a țesuturilor moi la nivelul parieto-occipital pe stînga; excoriații și echimoze a țesuturilor moi a feței, cutiei toracice și a membrelor superioare, leziuni apărute în rezultatul acțiunilor traumatice multiple a unui corp contodent-dur, la lovire și nu se exclude printr-o singură cădere și lovire, cu dereglarea sănătății de lungă durată, care se califică ca vătămare corporală medie (f.d.46-48, Vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 438 din 27.11.2012, potrivit căruia la Artur Tipa au fost constatate următoarele leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral închis sub formă de contuzie cerebrală temporo-occipitală stînga cu hemoragie subarahnoidiană (fîșie subțire 2 mm); excoriație pe țesuturile moi a regiunii temporo-occipitală pe stînga; echimoze (proaspete) în regiunea feții, toracelui, membrelor superioare (f.d.116-120, Vol.I). Declarațiile inculpatului Gheorghe Bordea depuse în cadrul ședinței de judecată, potrivit cărora nu recunoaște vina, instanța de apel le-a considerat o modalitate de apărare. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor: Maria Tipa, Victor Tipa, Alina Tataru, Vitalie Bejenaru, Marcel Țintaru, Sergiu Casapu și Sergiu Hasan privind acțiunile inculpatului și părții vătămate, deoarece aceștia au relatat cele comunicate lor de către martorul Vitalie Țîlea, însuși, martorul Vitalie Țîlea ulterior a 4 renunțat de la aceste depoziții, ca fiind false, fapt pentru care a fost sancționat prin Ordonanța procurorului raionului Leova din 31.03.2014 (f.d.41-42, Vol.II), potrivit căreia a fost dispusă încetarea urmăririi penale intentate în privința lui Vitalie Țîlea în baza art. 312 Cod penal, cu tragerea la răspundere contravențională și sancționat cu amendă în mărime de 150 unități convenționale. La fel, instanța de apel a reținut, că nu și-au găsit confirmare declarațiile martorilor Vitalie Țîlea, Veronica Lungu, Ion Briceag, Nicolae Cioaric, Victor Petcu, Andrei Andronache, Parascovia Huba și Radu Lungu, precum că partea vătămată avea îmbrăcată pe mână o mănușă cu stative metalice, și că partea vătămată se afla în stare de ebrietate, deoarece potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, explicațiilor martorilor ce au transportat victima la spital, la partea vătămată nu a fost depistată careva mănușă cu stative metalice și acest obiect nu a fost prezentat organului de urmărire penală pentru a fi recunoscut în calitate de corp delict. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1689 din 11.09.2012, în sîngele lui Artur Tipa nu s-a depistat alcool etilic. Instanța de apel a conchis, că conform raportului de constatare medico-legală nr. 4426 din 03.09.2012, la inculpatul Gheorghe Bordea au fost depistate: echimoze retroauricular pe stînga, membrul superior stâng, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 438 din 27.11.2012, la Artur Tipa au fost constatate leziuni corporale (în afara celor ce au cauzat leziuni corporale medii) excoriație pe țesuturile moi a părții temporo-occipitală pe stînga; echimoze (proaspete) pe față, torace, membrele superioare. Astfel, circumstanțele menționate supra, (privind depistarea, la ambele părți ale conflictului a leziunilor corporale neînsemnate) demonstrează că inculpatul Gheorghe Bordea și partea vătămată Artur Tipa au avut o altercație în urma conflictului început în localul ,,M4M”, continuată în afara acestuia, pe carosabil, lîngă trotuar. Inculpatul Gheorghe Bordea, în timpul altercației l-a îmbrîncit pe Artur Tipa, ultimul a căzut jos pe spate și s-a lovit cu capul de bordură, astfel, în circumstanțele și împrejurările (în stradă) în care a îmbrîncit victima, trebuia să prevadă consecințele căderii victimei pe o suprafață contondent dură (bordură). Instanța de apel a menționat că, lipsa la inculpatul Gheorghe Bordea a intenției de cauzare a leziunilor corporale medii victimei, a fost demonstrată și prin conduita inculpatului, care după ce partea vătămată a căzut jos, a părăsit locul incidentului. Totodată, în raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 438 din 27.11.2012, se menționează că, între echimozele depistate pe față, torace și membrele superioare nu există legătură de cauzalitate cu traumatismul cranio-cerebral suportat, deoarece acesta a putut fi produs în timpul căderii lui Artur Tipa și lovirii cu capul de bordură, care a fost principală în cauzarea traumei cranio-cerebrale. Trauma cranio-cerebrală, pe fundalul stării de ebrietate, putea fi cauzată în rezultatul căderii din poziție ortostatică (înălțimea corpului propriu) și lovirea ulterioară cu capul de suprafața bordurei. Instanța de apel a reținut ca neîntemeiate argumentele apelanților privind vătămarea intenționată medie a părții vătămate Artur Tipa, de către inculpatul 5 Gheorghe Bordea, fiindcă afirmațiile respective se combat prin probele administrate. 4.3. Instanța de apel, dispunînd recunoașterea lui Gheorghe Bordea vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, care, potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, se califică ca infracțiune ușoară, în conformitate cu art. 60 Cod penal, a dispus liberarea acestuia de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală, deoarce de la data săvîrșirii infracțiunii au expirat doi ani. 4.4. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că, deoarece partea vătămată a prezentat un set de înscrisuri în susținerea acțiunii, însă care nu au permis verificarea calculului ce se referă la tratament, transport și alte cheltuieli, a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Artur Tipa în capătul cererii cu privire la recuperarea prejudiciului material și cheltuielilor pentru asistență juridică, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirii să se pronunțe instanța în ordinea civilă. Instanța de apel a admis parțial acțiunea civilă privind repararea prejudiciul moral, ținînd cont de gradul suferințelor fizice și psihice cauzate victimei prin cauzarea leziunilor corporale medii din imprudență, și a dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, fiind considerat un cuantum corespunzător și echitabil, reieșind din circumstanțele cauzei.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către inculpatul Gheorghe Bordea și partea vătămată Artur Tipa, care au solicitat: - inculpatul Gheorghe Bordea, în temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului a invocat că, soluția instanței de apel este eronat întemeiată pe faptul, că Gheorghe Bordea în timpul altercației l-a îmbrîncit pe Artur Tipa și ultimul căzînd jos pe spate, s-a lovit cu capul de bordură, fapt ce impunea inculpatul să prevadă consecințele căderii victimei pe o suprafață contondentă dură. Deși între Artur Tipa și Gheorghe Bordea a avut loc un conflict inițiat de către partea vătămată, însă sub aspectul laturii obiective lipsește legătura de cauzalitate dintre acțiunile lui Gheorghe Bordea și urmările prejudiciabile stabilite la Artur Tipa. Pe tot parcursul procesului penal au fost audiați martori, care au depus declarații contradictorii, iar instanța de apel contrar principiului contradictorialității procesului penal, prevăzut de art. 24 Cod procedură penală, s-a manifestat în favoarea condamnării, deși urma să exprime interesele legii. Menționează că, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor, Maria Tipa, Victor Tipa, Alina Tataru, Vitalie Bejenaru, Marcel Țintaru, Sergiu Casapu, Sergiu Hasan, și a indicat că nu și-au găsit confirmare declarațiile martorilor Vitalie Țîlea, Veronica Lungu, Ion Briceag, Nicolae Cioaric, Victor Petcu, Andrei Andronache, Parascovia Huba și Radu Lungu, însă poziția instanței de apel a fost pripită, deoarece potrivit art. 100 alin. (1) Cod procedură penală, administrarea probelor constă în folosirea mijloacelor de probă în procesul penal, care presupune colectarea și verificarea probelor, atît în favoarea, cît și în defavoarea învinuitului, inculpatului, de către organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea altor participanți la proces, precum și de către instanță, la cererea părților, prin procedeele probatorii prevăzute de cod. 6 Astfel, din declarațiile părții vătămate, martorilor Marcel Țintaru, Alina Tataru, Sergiu Casapu, Vitalie Bejenaru, Ion Briceag, Sergiu Hasan, Andrei Andronache, Elena Morțun, Veronica Lungu, Gheorghe Crăciun, Vadim Posmag, Victoria Vicol și Gabriela Deliu, se reține că nimeni din ei nu au confirmat cu certitudine, că Gheorghe Bordea i-a aplicat lui Artur Tipa multiple lovituri cu pumnii peste corp și în regiunea feței și cîteva lovituri cu picioarele în regiunea capului, conform învinuirii înaintate. Mai mult, acești martori nu au fost prezenți la altercațiile fizice apărute între Gheorghe Bordea și Artur Tipa, nimeni din ei nu a văzut momentul căderii părții vătămate, și au menționat că au văzut partea vătămată cînd era deja jos, pe spate, cu capul pe bordură, situat pe marginea trotuarului. Susține că, sunt importante declarațiile martorului Victor Petcu, care a declarat că, atunci cînd a avut loc incidentul se afla afară și a văzut cum Artur Tipa a ieșit afară cu Gheorghe Bordea, ultimul, fiind ținut de către partea vătămată de scurtă, care îi aplica lovituri în regiunea capului. Gheorghe Bordea s-a aplecat și Artur Tipa l-a mai lovit de două ori în cap, apoi l-a tras în mijlocul drumului și i-a ridicat geaca pe cap, după care i-a mai aplicat 2-3 lovituri. Gheorghe Bordea stătea în genunchi și era blocat, voia să dea scurta de pe cap, după care a mai primit o lovitură de la Artur Tipa, care ulterior, a plecat. Artur Tipa s-a pornit spre trotuar, s-a întors, s-a împiedicat de ceva și a căzut jos. Cît timp Artur Tipa s-a aflat la pămînt, Gheorghe Bordea nu s-a apropiat de acesta. Vitalie Țîlea s-a apropiat să vadă ce e cu Artur Tipa, după ce s-a apropiat o mașină și l-au transportat la spital. Specifică că, declarațiile menționate supra nu au fost apreciate de către instanța de apel, care nu a motivat în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea acestora în coraport cu declarațiile inculpatului. Martorul Vitalie Țîlea a declarat că fratele lui este prieten cu Artur Tipa. La 01 spre 02 septembrie 2012, a fost la discotecă, era afară în fața localului și la un moment a auzit țipete. Cînd s-a întors l-a văzut pe Gheorghe Bordea și pe Artur Tipa care se împingeau. S-a îndreptat spre ei și cînd s-a apropiat de ei Artur Tipa era jos. Peste un timp au ieșit din discotecă prietenii lui Artur Tipa, care l-au urcat pe ultimul în automobil și l-au transportat la spital. Afară era împreună cu Victoria Vicol și Emilia Dermenji. În discotecă nu i-a văzut pe Artur Tipa și pe Gheorghe Bordea, dar i-a văzut alături de intrarea în discotecă. S-a îndreptat spre ei deoarece îi era interesant ce se întîmplă. Nu a văzut cînd Artur Tipa a căzut jos, deoarece se uita prin părți, la fel, nu a văzut ca Gheorghe Bordea să fi aplicat lovituri lui Artur Tipa cu piciorul cînd acesta se afla la pămînt. La fel, a declarat, că după ce a discutat cu Artur Tipa a fost rugat de acesta să declare unele lucruri, și anume, că chipurile Gheorghe Bordea l-ar fi lovit, iar de către Victor Tipa a fost amenințat prin rețeaua de socializare. Totodată, declarațiile depuse de către martorul Vitalie Țîlea în cadrul instanțelor de judecată sunt veridice, iar pentru declarațiile mincinoase, făcute la rugămintea lui Artur Tipa în cadrul urmăririi penale, în privința lui Vitalie Țîlea organul de urmărire penală a pornit o cauză penală, acesta fiind tras la răspundere penală în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, din care motiv rezultă că, declarațiile martorilor, care în cadrul 7 urmăririi penale au menționat, că toate cele întîmplate le cunosc din spusele lui Vitalie Țîlea, nu au nici un suport juridic, iar instanța de apel urma să se expună asupra veridicității declarațiilor lor. Mai menționează recurentul că, instanța de apel, la baza deciziei de condamnare a pus declarațiile martorilor, care sunt prieteni cu Artur Tipa și care au indicat că acesta nu a avut mănușă cu stative metalice și acest obiect nu a fost prezentat urmăririi penale pentru a fi recunoscut ca corp delict, din care motiv au fost neglijate prevederile art. 93 Cod procedură penală. Altfel, declarațiile martorilor Vitalie Țîlea, Veronica Lungu, Ion Briceag, Nicolae Cioaric, Victor Petcu, Andrei Andronache, Parascovia Huba și Radu Lungu sunt veridice, deoarece nu au fost dobîndite contrar legii, care au declarat că într-adevăr partea vătămată avea îmbrăcată pe mînă o mănușă cu stative metalice, iar potrivit declarațiilor inculpatului, acesta a fost lovit de către Artur Tipa, cauzîndu-i vătămări corporale. La fel, martorul Gheorghe Crăciun, fiind agent de securitate la discoteca „M4M” a menționat, că pe 01 spre 02 septembrie 2012, aproximativ la ora 02.00, a ieșit în stradă și a văzut mai mulți băieți, iar cînd s-a apropiat l-a văzut pe Artur Tipa jos la pămînt, lîngă bordură. Încercînd să-i acorde ajutor, a observat pe mîna dreaptă a părții vătămate o mănușă cu degetele tăiate de model sportiv. Instanța de apel a ignorat faptul, că conflictul inițiat de Artur Tipa în urma cărui Gheorghe Bordea a fost bătut, a avut loc în mijlocul străzii, în fața intrării în discotecă, iar după ce Gheorghe Bordea a fost bătut de Artur Tipa, ultimul a făcut 4-5 pași în direcția bordurei, unde s-a împiedicat, fiind în stare de ebrietate și ca rezultat s-a lovit cu capul de bordură. Subsidiar a menționat că, soluția instanței de apel vine în contradicție cu raportul de expertiză medico-legală nr. 438 din 27.11.2012, din care rezultă că leziunile corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală, pe fundalul stării de ebrietate puteau fi cauzate în rezultatul căderii din poziție ortostatică (înălțimea corpului propriu) și lovirii ulterioare cu capul de suprafața bordurei. Consideră recurentul că, între echimozele depistate pe față și membrele superioare nu există legătură de cauzalitate cu traumatismul cranio-cerebral suportat, deoarece acesta a putut fi produs în timpul căderii lui Artur Tipa și lovirii cu capul de bordură. Faptul stării de ebrietate a lui Artur Tipa a fost confirmat prin inscripția în registrul de evidență a internărilor bolnavilor sub nr. 4711 din 02.09.2012, din care rezultă că, la momentul internării, pacientul Artur Tipa era în stare de ebrietate, din care motiv i-au fost administrate medicamente pentru dezintoxicarea organismului și reducerea concentrației alcoolului în sînge. Instanța de apel a omis de asemenea și faptul, că în privința părții vătămate Artur Tipa, organul de urmărire penală a pornit o cauză penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pentru huliganism, unde Gheorghe Bordea a fost recunoscut ca parte vătămată; - partea vătămată Artur Tipa, în temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 8 În motivarea recursului a invocat că, prin declarațiile martorului Ludmila Miron, depuse în ședința de judecată a instanței de apel din 02.04.2014, a rezultat că aceasta a fost martor ocular. Acesta, detaliat a oferit explicații cu privire la acțiunile inculpatului în raport cu partea vătămată, și a precizat că, ultimul a căzut de la lovitura aplicată de Gheorghe Bordea, după care inculpatul a continuat să aplice lovituri cu picioarele, cu toate că partea vătămată se afla la pămînt. Declarații asemănătoare a depus și martorul Olesea Tataru, care la fel a fost martor ocular, totuși instanța de apel, a concluzionat că aceste declarații nu se leagă, deoarece contravin celorlalte depoziții ale martorilor, de la care rezultă că martor ocular a fost doar Vitalie Țîlea, care, ulterior, s-a dezis de la cele relatate la faza de urmărire penală. Tot din declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată a instanței de apel, s-a stabilit că conflictul a fost văzut și de alte persoane, și că, la fața locului erau mai multe persoane. Consideră că, instanța de apel a comis o eroare de fapt, cînd a considerat că vătămarea corporală i-a fost cauzată părții vătămate din imprudență, fiindcă vătămarea corporală medie a integrității corporale sau a sănătății poate fi săvîrșită și cu vinovăție intenționată, sub forma fie cu intenție directă, fie indirectă. La caz, potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 438 din 27.11.2012, se constată că inculpatul a manifestat intenție indirectă pentru că își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările prejudiciabile ale faptei sale (posibilitatea traumatizării, inclusiv prin cădere și de la inerția pumnului) și le-a admis, în mod conștient, deliberat. Deci, instanța de apel nu a luat în considerație cele indicate în raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 438 din 27.11.2012, și anume că, pe corpul părții vătămate au fost depistate echimoze și excoriații, care nu au fost produse prin cădere liberă din poziție ortostatică a corpului, dar au fost rezultatul lovirii cu un obiect dur și contondent, cum ar fi pumnul și piciorul. Nici unul din martori nu a confirmat, că partea vătămată a venit la discotecă cu aceste leziuni, fapt ce probează cauzarea lor anume de către Gheorghe Bordea. Mai menționează că, instanța de apel, neîntemeiat, a admis parțial acțiunea civilă, deoarece cuantumul compensației prejudiciului moral care să aducă satisfacție echitabilă este suma de 100000 lei. Referitor la admiterea acțiunii civile privind repararea prejudiciului material în sumă de 10612,24 lei și 13250 lei plata cheltuielilor de asistență juridică, recurentul a specificat că legislația procesual penală oferă posibilitatea instanței de recurs să se expună expres în privința pretențiilor înaintate de partea civilă, iar la materialele dosarului, au fost anexate probele de rigoare care demonstrează suportarea cheltuielilor materiale.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de inculpatul Gheorghe Bordea și partea vătămată Artur Tipa, invocînd că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece argumentele invocate de recurenți nu constituie o eroare de drept comisă de instanță ce ar duce la casarea hotărîrii. 9 Mai mult, recurenții invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. 6.1. Inculpatul Gheorghe Bordea, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de partea vătămată Artur Tipa, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece învinuirea adusă este lipsită de suport probatoriu. 6.2. Partea vătămată Artur Tipa, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de inculpatul Gheorghe Bordea, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece argumentele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, iar recursul nu este argumentat sub aspectul acestor temeiuri.

Judecînd recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de partea vătămată Artur Tipa, urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar cel declarat de inculpatul Gheorghe Bordea urmează a fi admis, din următoarele considerente. 7.1. Referitor la recursul declarat de inculpatul Gheorghe Bordea. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea atacată, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol. Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate și-au găsit confirmarea în cauza dată, reținând în acest context următoarele. În sensul cerințelor art. 414 Cod procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. 10 Colegiul penal lărgit constată, că apelurile acuzatorului de stat și a părții vătămate A. Tipa, au fost greșit admise și instanța de apel neîntemeiat l-a condamnat pe Gh. Bordea în baza art. 157 Cod penal, vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, din următoarele considerente. Instanța de recurs a ajuns la concluzia, că nici învinuirea formulată de către procuror în rechizitoriu (art. 152 alin. (2) Cod penal), nici încadrarea juridică de către instanța de apel, a acțiunilor inculpatului Gh. Bordea în baza art. 157 Cod penal, nu și-au găsit confirmare în cazul deferit judecării, deoarece în speța dată nu se regăsesc probe incontestabile care ar dovedi vinovăția lui Gh. Bordea de vătămare medie cu intenție sau din imprudență a integrității corporale sau a sănătății lui A. Tipa. În acest context instanța de recurs menționează, că învinuirea înaintată de către acuzare conform rechizitoriului precum și încadrarea juridică efectuată de către instanța de apel a acțiunilor inculpatului, au fost bazate în exclusivitate pe declarațiile martorilor Maria Tipa (f.d.33-34, Vol.II); Victor Tipa (f.d.35-37, Vol.II); Liudmila Miron (f.d.38-39, Vol.II); Valeriu Lupan (f.d.44-45, Vol.II); Mihail Damian (f.d.46- 47, Vol.II); Vitalie Țîlea (f.d. 48-49, Vol.II); Nicolae Cioaric (f.d.50, Vol.II); Veronica Lungu (f.d.58-59, Vol.II); Ion Briceag (f.d.60-62, Vol.II); Alina Tataru (f.d.63, Vol.II); Olesea Tataru (f.d.64-65, Vol.II); Gheorghe Crăciun (f.d.71-73, Vol.II); Vitalie Bejenaru (f.d.74-75, Vol.II); Marcel Țintaru (f.d.88-89, Vol.II); Vadim Posmag (f.d.90-91, Vol.II); Sergiu Casapu (f.d.101-102, Vol.II); Gabriela Deliu (f.d.103-104, Vol.II); Victoria Vicol (f.d.105, Vol.II); Victor Petcu (f.d.134-136, Vol.II); Andrei Andronache (f.d.137-138, Vol.II); Parascovia Huba (f.d.159-160, Vol.II); Sergiu Hasan (f.d.183-185, Vol. II); Radu Lungu (f.d.186-187, Vol.II), care nu sunt concludente și pertinente fiind apreciate selectiv și aceste probe nu pot fi puse la baza unei hotărîri de condamnare. Declarațiile martorilor menționați supra, corect au fost apreciate de către prima instanță, fiind puse la baza sentinței de achitare. Tot aici, instanța de recurs găsește relevant să specifice, că declarațiile martorilor Maria Tipa, Victor Tipa, Alina Tataru, Vitalie Bejenaru, Marcel Țintaru, Sergiu Casapu și Sergiu Hasan nu pot fi puse la baza unei hotărîri de condamnare deoarece au fost preluate din spusele martorului V. Țîlea, care a descris situația de fapt privind acțiunile inculpatului și părții vătămate și care ulterior a renunțat de la aceste depoziții, ca fiind false, fapt pentru care în privința ultimului a fost pornită urmărirea penală în baza art. 312 Cod penal, iar potrivit ordonanței procurorului raionului Leova din 31.03.2014 (f.d.41-42, Vol.II), a fost dispusă încetarea urmăririi, cu tragerea lui V. Țîlea la răspundere contravențională fiind sancționat cu amendă în mărime de 150 unități convenționale. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, prima instanță corect a acceptat drept veridice declarațiile inculpatului Gh. Bordea, din care rezultă, că a fost lovit de către A. Tipa din spate, la urechea stîngă, cu un obiect încorporat într-o mănușă și ca rezultat a căzut jos, fiind lovit în continuare cu picioarele în spate, astfel ambii ajungînd în mijlocul șoselei, ulterior inculpatul s-a smucit încercînd să evite loviturile iar scurta în care era îmbrăcat a rămas în mîinile lui A. Tipa, care i-a pus haina pe cap aplicîndu-i lovituri în continuare și în final încercînd să se apere de agresor, din nou 11 s-a smucit iar A. Tipa deplasîndu-se aproximativ 2-3 metri s-a împiedicat de bordură și a căzut jos. Mai mult, potrivit declarațiilor martorilor: Nicolae Cioaric, Ion Briceag, Victor Petcu, Andrei Andronache, aceștia au declarat că au văzut cum Artur Tipa, după ce a aplicat cîteva lovituri lui Gheorghe Bordea, a făcut cîțiva pași înapoi, s-a împiedicat de bordură și a căzut jos. Astfel, probele administrate în cauză, enunțate supra precum și declarațiile părții vătămate Artur Tipa (f.d 56-57, Vol. II); plîngerea din 06.09.2012 înaintată de către Victor Tipa (f.d.16-17, Vol.I); cererea înaintată de Victor Tipa la 14.09.2012 (f.d.18, VoI.I); extrasul medical eliberat pe numele lui Artur Tipa la 14.09.2012 (f.d.19, Vol.I); datele eliberate din Registrul de evidență a internărilor bolnavilor și renunțărilor la spitalizare, cu privire la Artur Tipa (f.d.20-21, Vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2012 (f.d.23-24, Vol.I); raportul de constatare medico-legală nr. 1689 din 11.09.2012, potrivit căruia în sîngele lui Artur Tipa nu a fost depistat alcool etilic (f.d.43, Vol.I); raportul de constatare medico-legală nr. 253 din 08.09.2012, potrivit căruia la Artur Tipa s-a stabilit traumatism cranio-cerebral acut închis sub formă de contuzie cerebrală temporo-occipital pe stînga, hemoragie subarahnoidiană, hematom subdural sub formă de fîșie al emisferei pe stînga, fără compresia creierului fără a fi însoțită de semne obiective de afectare bulbară; plagă contuză a țesuturilor moi la nivelul parieto-occipital pe stînga; excoriații și echimoze a țesuturilor moi a feței, cutiei toracice și a membrelor superioare, leziuni apărute în rezultatul acțiunilor traumatice multiple a unui corp contodent-dur, la lovire și nu se exclude printr-o singură cădere și lovire, cu dereglarea sănătății de lungă durată, care se califică ca vătămare corporală medie (f.d.46-48, Vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 438 din 27.11.2012, potrivit căruia la Artur Tipa au fost constatate următoarele leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral închis sub formă de contuzie cerebrală temporo-occipital stînga cu hemoragie subarahnoidiană (fîșie subțire 2 mm); excoriație pe țesuturile moi a regiunii temporo-occipitală pe stînga; echimoze (proaspete) pe față, torace, membrele superioare (f.d.116-120, Vol.I), în cumul dovedesc faptul, că conflictul iscat între Gh. Bordea și A. Tipa a fost inițiat de către partea vătămată A. Tipa, or, inculpatul Gh. Bordea nu a avut intenția cauzării leziunilor corporale medii părții vătămate A. Tipa și nu i-a cauzat ultimului vătămare corporală medie din imprudență, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Distinct de considerentele relatate, instanța de recurs enunță, că și constatarea primei instanțe privind starea de ebrietate a părții vătămate A. Tipa este corectă și coroborează cu probele administrate în speță, astfel, din inscripția în Registrul de evidență a internărilor bolnavilor sub nr. 4711 din 02.09.2012, rezultă că, la momentul internării pacientul Artur Tipa era în stare de ebrietate, fapt confirmat și de martorul Valeriu Lupan, care a declarat că ,,… la 02 septembrie 2012, aproximativ la orele 02:00 – 03:00, fiind de gardă la Spitalul raional Leova, a fost adus în secția internare pacientul Artur Tipa, în stare gravă, fără cunoștință, care a fost internat în secția de reanimare cu diagnosticul preventiv de traumă cranio-cerebrală acută, comoție 12 cerebrală, stare de ebrietate, comă de etiologie neidentificată…” (f.d.75, 275, vol.I, 44-45, Vol.II). Martorul a menționat că, stabilind că de la partea vătămată se simțea miros de alcool, a dispus administrarea de medicamente pentru dezintoxicarea organismului și reducerea concentrației alcoolului în sînge, iar pentru tratarea comei alcoolice sunt necesare 6 – 12 ore. Deci, pînă la prelevarea mostrelor de sînge au expirat 10 ore, fiind calculat momentul administrării de medicamente pentru dezintoxicarea organismului și reducerea concentrației alcoolului în sînge, de la ora 03:00, cu toate că partea vătămată, potrivit inscripției în Registrul de evidență a internărilor bolnavilor sub nr. 4711 din 02.09.2012, a fost internată la ora 02:30, deoarece, din raportul de constatare medico-legală nr. 1689 din 11.09.2012, rezultă că a fost supus examenului ,,două eprubete cu volumul 9 ml, din plastic străveziu incolor cu dop standard din plastic roșu, cu etichetă de uzină completate cu pix albastru – Nr. 101 02.09.2012 13:00 Tipa Artur” În concluzie, instanța de recurs reține, drept întemeiate concluziile primei instanțe, prin care a fost constatată starea de ebrietate a părții vătămate Artur Tipa la momentul cînd a avut loc incidentul și faptul că trauma cranio-cerebrală, pe fundalul stării de ebrietate, putea fi cauzată în rezultatul căderii din poziție ortostatică (înălțimea corpului propriu) și lovirea ulterioară cu capul de suprafața bordurei. La fel, Colegiul penal lărgit reține, drept întemeiată constatarea primei instanțe, că partea vătămată avea îmbrăcată pe mînă o mănușă de culoare neagră, fapt care a fost confirmat prin declarațiile inculpatului, martorilor Ion Briceag, Andrei Andronache, Elena Morțun, Veronica Lungu și Gheorghe Crăciun. În conexiunea celor relatate, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, latura obiectivă a infracțiunilor specificate la art. 152, 157 Cod penal, are următoarea structură asemănătoare: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea de cauzare a vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările prejudiciabile sub forma vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Deci, se constată că, în rezultatul conflictului ce a avut loc între Artur Tipa și Gheorghe Bordea, inițiat de către partea vătămată, sub aspectul laturii obiective lipsește legătura de cauzalitate dintre acțiunile lui Gheorghe Bordea și urmările prejudiciabile stabilite la Artur Tipa, iar instanța de apel, audiind martorii, care au depus declarații contradictorii, contrar principiului contradictorialității procesului penal, prevăzut de art. 24 Cod procedură penală, s-a manifestat în favoarea condamnării, deși urma să exprime interesele legii. Așadar, prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, verificînd complet și obiectiv probele administrate la dosar, sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, just a ajuns la concluzia despre achitarea lui Gheorghe Bordea de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. 13 În acest context, decizia instanței de apel privind condamnarea lui Gheorghe Bordea în baza art. 157 Cod penal, urmează a fi casată, ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu menținerea sentinței primei instanțe, care este legală, motiv pentru care se apreciază că apelul a fost greșit admis. Astfel, recursul declarat de inculpatul Gheorghe Bordea este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe. 7.2. Referitor la recursul declarat de partea vătămată Artur Tipa. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar în temeiurile prevăzute de lege, iar potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Conform art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar în corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Recursul ordinar declarat de partea vătămată Artur Tipa, este fondat în drept pe temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Dispozițiile art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, prevăd, că eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Însă, în recursul respectiv, ignorîndu-se prescripțiile nominalizate supra, nu este specificat care ar fi esența circumstanțelor că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, nu au fost menționate asupra căror motive invocate în apel, instanța de apel nu s-a pronunțat, și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Instanța de recurs menționează, că din textul recursului înaintat, se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. Rezultă, că recursul ordinar menționat nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul enunțat cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, fiindcă conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. 14 În consecință, se apreciază că nu există temeiuri legale pentru admiterea recursului ordinar declarat de partea vătămată Artur Tipa și potrivit legii, se impune respingerea acestuia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar, declarat de partea vătămată Artur Tipa, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 martie 2015, în cauza penală în privința lui Bordea Gheorghe Gheorghe. Se admite recursul ordinar declarat de inculpatul Bordea Gheorghe Gheorghe, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 martie 2015 cu menținerea sentinței Judecătoriei Leova din 27 noiembrie 2013, prin care Bordea Gheorghe Gheorghe a fost achitat de sub învinuire de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Artur Tipa a fost lăsată fără soluționare. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 august 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș Vladimir Timofti 15